Limba umbriană - Wikipedia

Limba umbriană este o limbă indo-europeană, care aparține familiei limbilor italice, din grupul sabellic^[1], azi dispărută, ce s-a vorbit în Umbria. Face parte din subgrupul umbro-falisc. A dispărut în secolul I d.Hr.

Limba umbriană este cunoscută din aproape 30 de inscripții datând din secolul al VII-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr.. Cea mai mare colecție, Tabletele Iguvine, constă din șapte tablete de bronz, conținând notițe despre ceremonii.

N.B. Să nu se facă nicio confuzie cu dialectele umbriene ale limbii italiene.

Note

^ Din grupul de limbi sabellic fac parte, între altele, limba oscă și limba umbriană.

Bibliografie

en Carl Darling Buck, A Grammar Of Oscan And Umbrian: With A Collection Of Inscriptions And A Glossary, Kessinger, 2007 (1904) (ISBN 978-1432691325)
en Rex E. Wallace, The Sabellic Languages of Ancient Italy., (Languages of the World/Materials 371), LINCOM Europa, München, 2007 (ISBN 978-3-89586-990-7)
de Jürgen Untermann, Wörterbuch des Oskisch-Umbrischen. Winter, Heidelberg, 2000 (ISBN 3-8253-0963-0)

Vezi și

	Portal limbi
	Portal Italia

v • d • m Limbi indo-europene

Limbi indo-iraniene	assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjică • urdu • zazaki

Limbi italice	aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscă • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscă • piemonteză • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • siciliană • spaniolă • umbriană • valonă • venetă

Limbi slave	belarusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • interslavă • macedoneană • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană

Limbi baltice	curoniană • jatviană • seloniană • zemgaliană • letonă • lituaniană • prusacă veche

Limbi celtice	bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galațiană • galeză • galică • irlandeză • lepontină • manx • norică • pictică • scoțiană

Limbi germanice	afrikaans • burgundă • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică

Limbi anatoliene	cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică

Altele	albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice

Categorisire incertă	dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă

Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.

Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.