Karl-Theodor zu Guttenberg
Karl-Theodor Maria Nikolaus Johann Jacob Philipp Franz Joseph Sylvester zu Guttenberg (n. 5 decembrie 1971 la München, Germania) este un baron german și politician bavarez (Uniunea Creștin-Socială din Bavaria, CSU). Face parte din familia nobilă franconă zu Guttenberg, atestată încă din 1149, cu reședința în Guttenberg (Oberfranken). A fost membru al parlamentului german Bundestag.
Între 28 octombrie 2009 și 1 martie 2011 a fost ministru al apărării în al doilea cabinet (legislatură) condus de Angela Merkel, după ce în același an devenise ministru al economiei, în urma demisiei lui Michael Glos.
Acuzația de plagiat
Zu Guttenberg a fost până la 23 februarie 2011 doctor în științe juridice, titlu obținut prin o disertație în drept și științe politice la Universitatea din Bayreuth. În februarie 2011 profesorul de drept din Bremen Andreas Fischer-Lescano a afirmat în revista "Kritische Justiz" că pasaje întregi din lucrarea de doctorat a lui zu Guttenberg ar fi copiate integral sau doar cu minime modificări din lucrări mai vechi ale altor autori. S-a afirmat că pasaje de text, suspectate de plagiat, ar fi fost identificate în cadrul a 271 de pagini din lucrarea sa de doctorat. O investigație ulterioară a „Cazului Guttenplag”[1] a constatat 1218 de fragmente plagiate, din 135 de surse, pe 371 din 393 de pagini (94,4%), în 10421 de rânduri (63,8%).
Inițial, zu Guttenberg a respins acuzația de plagiat, dar problema lucrării sale de doctorat a început să influențeze viitorul său politic, ea devenind o temă curentă a lunii februarie 2011 în mass-media germane. La 18 februarie 2011 zu Guttenberg a anunțat că, temporar, renunță să poarte titlul de doctor. Apoi, la 21 februarie, a făcut cunoscut că renunță definitiv la titlu și că a cerut Universității din Bayreuth să i-l revoce. Totuși, renunțarea la titlul de doctor nu este prevăzută de legi și deci nu a avut nicio valoare. La data de 23 februarie Universitatea a făcut cunoscut prin președintele ei, R. Bormann, că titlul de doctor acordat lui zu Guttenberg nu mai este recunoscut, constatându-se încălcarea de către acesta a regulamentului academic universitar, prin plagiat. Această revocare nu a dus formal la nicio schimbare privitoare la postul de ministru deținut de zu Gutenberg, dar opoziția politică din parlamentul german i-a cerut deschis demiterea, din cauza plagiatului.
Cu tot sprijinul cancelarei Angela Merkel, CDU, la 1 martie 2011 ministrul german al apărării (între 28.10.2009 - 01.03.2011) s-a văzut forțat să demisioneze din toate funcțiile politice[2]. Până la numirea unui nou ministru al apărării a îndeplinit mai departe funcția de ministru, dar numai interimar.
Surse
- ORF eins (TV), Teletext, 18.02.11, Pag. 133: („Merkel: Vertrauen zu Guttenberg.”)
- SF zwei (TV), Teletext, 18.02.11, Pag. 130, 136, 137: („Plagiats-Affäre zu Guttenberg”)
- ZDF (TV), Teletext, 22.02.11, Pag. 126, 127: („Guttenberg legt Dr. dauerhaft ab”; „Minister gesteht Fehler ein”)
- SF zwe (TV), Teletext, 01.03.11, Pag.133, 134: („Guttenberg gibt sein Amt ab”)
Literatură
- Anna von Bayern: Karl-Theodor zu Guttenberg. Aristokrat, Politstar, Minister. Ediția a II-a, Fackelträger-Verlag, Köln 2010, ISBN 978-3-7716-4453-6.
- Oliver Lepsius, Reinhart Meyer-Kalkus (Ed.): Inszenierung als Beruf. Der Fall Guttenberg. Suhrkamp, Frankfurt am Main 2011, ISBN 978-3-518-06208-1.
- Eckart Lohse, Markus Wehner: Guttenberg. Biographie. Droemer Knaur, München 2011, ISBN 978-3-426-27554-2.
- Roland Preuß, Tanjev Schultz: Guttenbergs Fall. Der Skandal und seine Folgen für Politik und Gesellschaft. Gütersloh 2011, ISBN 978-3-579-06672-1.
- Klaus Stuttmann: Ohne Titel: Vom Aufstieg und Fall des Karl-Theodor zu Guttenberg; (und auch ohne Amt) (o colecție de caricaturi). 2011, ISBN 978-3-941-36213-0.
- Karl-Theodor zu Guttenberg în dischție cu Graf von Nayhauß: Mit Missverständnissen muss man leben. In: Mainhardt Graf Nayhauß (Hrsg.): Größenwahn und Politik. Köln 2012, S. 30-35 ISBN 9783941118959.
Note
Legături externe
- Pe internet s-a declanșat vânătoarea de plagiatori printre liderii germani, 2 martie 2011, financiarul.ro
