Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei
Marele Duce Constantin Nikolaevici al Rusiei (rusă Константин Николаевич; 9 septembrie 1827 – 13 ianuarie 1892) a fost al cincilea copil şi al doilea fiu al Ţarului Nicolae I al Rusiei.
În timpul domniei fratelui său Alexandru al II-lea, Constantin a fost amiral al flotei ruse şi a reformat marina rusă. De asemenea, a avut un rol esenţial în reforma emancipării iobagilor. A fost mai puțin norocos ca vicerege al Poloniei şi a trebuit să fie rechemat în Rusia, unde a fost atacat pentru liberalismul lui.
După asasinarea fratelelui său, Țarul Alexandru al II-lea, Constantin a căzut în dizgrație. Noul Țar, Alexandru al III-lea, nepotul său, s-a opus ideilor liberale ale Marelui Duce Constantin şi, treptat, l-a deposedat de toate poziţiile sale guvernamentale. După ce a suferit un accident vascular cerebral, el a petrecut ultimii ani ca un invalid.
Educație
Constantin s-a născut la St. Petersburg, fiind al doilea fiu și al cincilea copil al Țarului Nicolae I al Rusiei și a împărătesei Alexandra Feodorovna. Părinții săi au fost foarte bucuroși de nașterea unui al doilea fiu după nouă ani în care au avut trei fete. Nicolae I și soția lui au fost devotați unul altuia și copiilor lor, dându-le o excelentă educație.
În mod normal, copii familiei imperiale aveau o guvernantă până la împlinirea vârstei de șapte ani. Totuși, de la cinci ani Constantin a devenit de nestăpânit iar tatăl său a ales o tutelă msculină pentru el, amiralul Fiodor Litke.[1]
Marele Duce a învățat rusă, engleză, germană și franceză.[2] A studiat matematica, științe, statistică și administrare guvernamentală. De asemenea, a avut în program lecții militare. Îi plăcea muzica și a învățat să să cânte la pian și la violoncel. Îi plăcea desenul și a avut un mare interes pentru arte; de asemenea îi plăcea să citească iar fascinația pentru Homer l-a determinat să traducă Odiseea din germană.