Cancelar

Cancelar (din lat. "cancellarius", funcţionar medieval însărcinat cu întocmirea documentelor oficiale) este denumirea purtată în evul mediu de anumiţi înalţi funcţionari, denumire păstrată în spaţiul de limbă germană pentru funcţia de prim-ministru al guvernelor statelor respective, iar în Brazilia pentru ministrul de externe al ţării.

Demnitatea de cancelar imperial (Reichskanzler) a fost o funcţie executivă deţinută în timpul Sfântului Imperiu Roman de arhiepiscopul de Mainz. În Imperiul German de la 1871 funcţia de cancelar a fost echivalată celei de (şef de guvern), tradiţie continuată în Republica de la Weimar, când Paul von Hindenburg a deţinut funcţia de cancelar între 1919-1933, a doua ca importanţă, după cea a preşedintelui Republicii. Conform Constituţiei de la Weimar, cancelarul era numit de preşedinte. În cadrul celui de Al Treilea Reich, Adolf Hitler a obţinut numirea în demnitatea de cancelar, iar după moartea preşedintelui Hindenburg a cumulat cele două funcţii, cea de cancelar şi cea de preşedinte, autointitulându-se "Führer" (Conducător).

Primul ministru se numeşte astăzi cancelar federal (Bundeskanzler) în Austria şi în Germania. În aceste state cancelarul deţine funcţiile executive, iar preşedintele îndeplineşte funcţii de reprezentare.

Vezi şi

• Cancelar federal al Germaniei
• Cancelar federal al Austriei