Sari la conținut

Loverboy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Loverboy

Afișul filmului
Titlu originalLoverboy
Gendramă
RegizorCătălin Mitulescu
Emil Slotea (regizor secund)
Mihaela Mihai (asistent regie)
ScenaristCătălin Mitulescu
Bianca Oana
Bogdan Mustață
ProducătorCătălin Mitulescu
Daniel Mitulescu
Marcian Lazăr

Florentina Onea (producător executiv)
Fredrik Zander (co-producător)
Tomas Eskilsson (co-producător)
Director de imagineMarius Panduru
MontajCristiana Ionescu
Ștefan Ioan Tatu
SunetThomas Huhn
Florin Tabacu
Marius Lefterache
Alexandru Dragomir
MuzicaFlorin Salam
(„Nu te las”,„Unde mă duci, iubirea mea”)
Pablo Malaurie Cabanillas
(„Phantoms”)
ZOB
(„Cântec de dragoste”)
ScenografieDaniel Raduță
CostumeAugustina Stanciu
Chinyere Eze
CastingEmil Slotea (Director)
DistribuțieGeorge Piștereanu
Ada Condeescu
Premiera19 mai 2011 (Festivalul de la Cannes)
Premiera în România7 octombrie 2011
Durata94 min.
ȚaraRomânia
Limba originalăromână
Precedat deCum mi-am petrecut sfârșitul lumii
Prezență online


Pagina Cinemagia


Pagina CinemaRx

Loverboy este un film românesc al regizorului Cătălin Mitulescu, lansat în 2011. Filmul se încadrează în curentul realist, fiind bazat pe fapte reale,[1] acțiunea și fundalul ei prezentând circumstanțele sociale în care ia naștere prostituția. Protagoniștii filmului sunt duo-ul George Piștereanu și Ada Condeescu, care debutaseră în filmul Eu când vreau să fluier, fluier, produs și scris tot de Mitulescu. Premiera filmului a avut loc pe 19 mai 2011, la Festivalul de la Cannes, în cadrul secțiunii „Un certain Regard”. Filmul a fost făcut cu finanțare de la Centrul Național al Cinematografiei.

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Acțiunea se petrece în județul Constanța, unde Luca, un tânăr cu un fundal familial incert, este loverboy, ceea ce în jargonul poliției desemnează tinerii care fac mai întâi fete să se îndrăgostească de ei, pentru a le plasa unor rețele de prostituție. Tânăr și necomunicativ, el locuiește într-o cocioabă la marginea unui drum, lângă un restaurant-bar, al doamnei Savu („un substitut de mamă”, cum notează criticul Andrei Gorzo[2]). Are un bunic paralizat (jucat de Ion Besoiu), pe care îl vizitează ocazional și a cărui îngrijire reiese că o plătește.

Luca o cunoaște pe Veli, fiica frumoasă a unui păstor de oi, Toader. Când merge prima dată acasă la ea, tatăl și fratele acesteia îl resping și Luca pleacă. După un timp, Veli fuge de acasă, ajungând să locuiască cu Luca, cu care își pierduse virginitatea. Cei doi par a fi fericiți, fata făcând chiar planuri de viitor. Tatăl lui Veli face o încercare de a se apropia de ea, aducându-le celor doi, ca gest de bunăvoință, un miel. Găsindu-l pe Luca în absența lui Veli, dar în prezența prietenilor acestuia, Luca îl sfidează, luând carnea și dând-o prietenilor săi. Când ajunge și fiica, Toader încearcă să o ia cu forța („Dacă nu vii acum, nu mai vii deloc”), însă o antagonizează și mai tare („Nu vin cu tine nicăieri, niciodată! Ai înțeles?”) și o aruncă astfel în brațele lui Luca.

La un moment dat, după acest episod, Luca își ia motocicleta și se accidentează intenționat, demarând spre un teren abrupt. Întors acasă, o respinge pe Veli când aceasta îi îngrijește rănile și îl întreabă ce s-a întâmplat. Rupându-și într-un gest teatral bandajele, o minte că ar avea datorii foarte mari („am niște probleme și tu nu poți să mă ajuți”), sugerându-i în cele din urmă soluția, să se prostitueze pentru bani. Veli se împrietenește cu gândul, culcându-se cu un prieten al său, Zvori (jucat de Alexandru Mititelu). În finalul filmului, după o vreme Luca se duce la un han, unde își primește onorariul de la Zvori. Deși Veli este într-o cameră, fiind „pregătită” pentru străinătate, Luca merge până la ușă, însă nu mai intră.

Critica cinematografică

[modificare | modificare sursă]

Reacția criticii de specialitate a fost amestecată, mai degrabă pozitivă. Criticul Andrei Gorzo scrie că „în calitate de dialoghist, (Mitulescu, n.m.) are o predilecție pentru poezia taciturnității”,[2] personajele principale nefiind foarte articulate.[2] Scenariul livrează, după Gorzo, „materie primă pentru o melodramă, dar, în locul unei evoluții/escaladări clasice a conflictului dintre tineresc/curat și corupt/corupător, el (Mitulescu, n.m.) alege înăbușirea acestuia.”[2] Critica Ana-Maria Onisei scrie în Adevărul literar și artistic despre film că „reușește să fie senzual, puternic și poetic”, și că fără să fie „un film desăvârșit, Loverboy (…) are câteva secvențe captivante, rare în filmul românesc recent.”[3] A fost criticată platitudinea replicii lui Piștereanu, cum că „în orice lucru rău, există un lucru bun și în orice lucru bun, întotdeauna există un lucru rău”.[4]

  1. ^ Maria Andrieș, Regizorul Cătălin Mitulescu vorbește în exclusivitate despre actorii din fotbal și dragostea la români: „Loverboy e o meserie extremă”, Gazeta sporturilor, 12 ianuarie 2012, accesat la 21 ianuarie 2013
  2. ^ a b c d Andrei Gorzo, Poezia lui Mitulescu, Dilema Veche, octombrie 2011
  3. ^ Ana-Maria Onisei, Iubire, realism și maturizare, Adevărul literar și artistic, octombrie 2011
  4. ^ Ileana Bîrsan, Intenții bune, o fărîmă de curaj și un dram de talent, Observator cultural, iunie 2011, nr. 579

Legături externe

[modificare | modificare sursă]