Sari la conținut

Economia Suediei: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Fără descriere a modificării
rm semnătură; copyvio
Linia 1: Linia 1:
--[[Utilizator:Sam 6120|Sam 6120]] 12 mai 2008 20:27 (EEST)'''Economia Suediei''' este o [[economie]] orientată pe comerţ exterior, ce beneficiază de telecomunicaţii foarte moderne( din [[Suedia]] provine [[Ericsson]]) şi o forţă de lucru foarte bine pregătită şi profesionistă.
'''Economia Suediei''' este o [[economie]] orientată pe comerţ exterior, ce beneficiază de telecomunicaţii foarte moderne( din [[Suedia]] provine [[Ericsson]]) şi o forţă de lucru foarte bine pregătită şi profesionistă.




{{copyvio|url=http://stockholm.mae.ro/index.php?lang=ro&id=11914}}
Suedia-profil economic
{{marcaj|Suedia-profil economic
Principalul scop al politicii economice a guvernelor social-democrate care au guvernat Suedia dupa anii 30 a fost mentinerea unui nivel scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor.
Principalul scop al politicii economice a guvernelor social-democrate care au guvernat Suedia dupa anii 30 a fost mentinerea unui nivel scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor.
Linia 54: Linia 52:
In ultimii 100 de ani Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura. Principalele produse agro - alimentare oferite de acesta ramura economica sunt lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului.
In ultimii 100 de ani Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura. Principalele produse agro - alimentare oferite de acesta ramura economica sunt lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului.
Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele agro-alimentare de origine suedeza, in general, observându-se o tendinta a producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor “produs de origine suedeza”. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice decât cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere consumatorilor.
Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele agro-alimentare de origine suedeza, in general, observându-se o tendinta a producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor “produs de origine suedeza”. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice decât cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere consumatorilor.
Productia agricola suedeza acopera in proportie de 105% nivelul consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse.
Productia agricola suedeza acopera in proportie de 105% nivelul consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse.}}


{{ciot-Suedia}}
{{ciot-Suedia}}

Versiunea de la 12 mai 2008 20:30

Economia Suediei este o economie orientată pe comerţ exterior, ce beneficiază de telecomunicaţii foarte moderne( din Suedia provine Ericsson) şi o forţă de lucru foarte bine pregătită şi profesionistă.


Suedia-profil economic

Principalul scop al politicii economice a guvernelor social-democrate care au guvernat Suedia dupa anii 30 a fost mentinerea unui nivel scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor. Principalele resurse pe care se bazeaza economia suedeza sunt lemnul, hidro-energia si minereul de fier. Industria prelucratoare mai detine o pozitie importanta datorita existentei materiei prima, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector. Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au pierdut in timp din importanta, in prezent numai 3% din forta de munca activând in aceste domenii. Urmare politicii economice a Guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul anilor ‘90 au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in prezent, una din cele mai puternice economii la nivel mondial, axata pe industrii intensive in cunostinte si dezvoltare de tehnologii, precum IT&C (16% din cifra totala de afaceri a companiilor suedeze provine din acest sector, si 10% din totalul angajatilor se regaseste aici).Desi, la inceputul secolului, Suedia era una din cele mai sarace tari europene, in prezent, Suedia are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o Suedia in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca instruita si extrem de disciplinata. Dupa criza economica de la inceputul anilor ‘90, urmare procesului de reforma adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al celei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT. Industria suedeza este, in principal, o industrie de “asamblare”, dependenta de importurile de materii prime si componente. Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia, pastrându-se, in special serviciile conexe productiei de bunuri (R&D, proiectare, design etc). Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 75% din forta de munca activând in companii apartând acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile “creative” (design, muzica, moda), acestea asigurând o sursa buna de venituri Suediei din exporturi. Contributia diverselor sectoare economic la formarea PIB se prezinta dupa cum urmeaza: productia industriala - 19% din PIB, serviciile private - 58%, serviciile publice - 19%, agricultura 1,5%. In Suedia erau inregistrate, in 2005, 885.103 companii, din acestea un numar de 50.000 activând in domeniul industrial (numai 1% au mai mult de 200 de angajati; marea majoritate a companiilor sunt mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10). In cursul anilor ’70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile suedeze s-au dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent, Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare care au prezenta internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat este din afara Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza.

INDUSTRIA Engineering Aceasta ramura industriala s-a dezvoltat in ritmul cel mai rapid, volumul productiei bunurilor din aceasta categorie crescând de peste patru ori in ultimii 20 de ani. In 1900 masinile si echipamentele aveau o pondere de numai 9% din totalul productiei industriale, in 1945 circa 23%, iar in 1997 circa 47%. Firmele din aceasta ramura, cu peste 1000 de angajati, reprezinta circa 1,5% din totalul companiilor din sector si angajeaza 48% din totalul fortei de munca. Companiile din acesta industrie sunt concentrate la Stockholm, Goteborg si Malmo. Outsorcing-ul reprezinta unul din femonele dinamice la nivelu companiilor mari din domeniu, in general 30% din productie fiind destinata procesarii ulterioare. Suedia are unul din cele mai competitive sectoare la nivel mondial, iar acest lucru a putut gfi atins prin investirea unor sume urase in R&D (proximativ 16% din valoarea adaugata a sectorului a avut aceasta destinatie in 2000). Productia de echipamente electrice reprezinta 14,6% din totalul productiei sectorului (20 mld. $). 70% din productie se exporta. Cele mai importante categorii de produse sunt: sisteme de telefonie, generatoare electrice, echipament pentru transmisie si echipamente electrice pentru industrie – inclusiv automatizari, electronica militara si spatiala, aparatura electrica pentru uzul casnic. Industria auto produce – automobile, camioane si autobuze, dar si o gama foarte variata de parti si accesorii. Are o pondere importanta in valoarea sectorului, aproximativ 13%. Importanta industriei este totusi mai mare decât cifrele o arata pentru ca toate companiile din domeniu au un numar foarte mare de furnizori sau subfurnizori care apartin si altor domenii (atât productie industriala, cât si servicii). Aceasta industrie este dominata in prezent de VolVo Trucks si Volvo Cars, Scania si SAAB Automobile. De altfel, productia de automobile apartine in totalitate a unor investitori straini (GM si Renault). Toate companiile din domeniu folosesc pe scara larga outsorcing-ul având un numar foarte mare de furnizori de componente atât in Suedia, cât si din afara tarii. Industria aviatica este, de asemenea, bine reprezentata. Dezvoltata initial pentru nevoiele interne, ea a devenit internationala in cursul anilor ’90. Productia in domeniu este impartita intre Volvo, SAAB si companiile principale din domeniul telecomunicatiilor – in special Ericsson. Cele mai mari companii in domeniul engineering sunt: Ericsson, Volvo, Electrolux, Scania, Sandvik, SKF, Atlas Copco, Autoliv, ABB Suedia, Saab Automobile si Gambro. Aceste companii exporta mai mult de 85% din productia pe care o obtin in Suedia. De altfel, exportul de produse apartinând aceste industrii reprezinta aproximativ 56% din exportul total al Suediei, 50% din exporturi având ca destinatie tari ale UE, 13% Asia, 12% SUA.

IT&C Dezvoltarea sectorului a inceput intr-un ritm alert in partea a doua a anilor ’90, Suedia ajungând rapid in plutonul fruntas la nivel mondial in domeniul tehnologiilor de vârf, loc pe care il pastreaza si in prezent, chiar daca dupa criza de la inceputul secolului XXI, industria de IT&C suedeza, creste intr-un ritm mult mai scazut decât la inceputuri. De altfel, Suedia isi mentinea in 2003 locul de cea mai avansata tara la nivel mondial in materie de IT (Information Society Index – IDC/World Times). Studii OCDE demonstreaza ca Suedia este intre primele tari la nivel mondial in ceea ce priveste utilizarea internetului, e-commerce si utilizarea la nivelul corporatiilor a tehnologiilor IT&C. Cresterea in sectorul IT a fost de 10% anual in a doua parte a anilor ’90 si de numai 3% in perioada de dupa 2000. Piata suedeza de hardware si software s-a situat la nivelul de 21 mld. Euro in 2003. Pietele pentru telefonie fixa, mobila si acces la internet s-au situat la nivelul de 5 mld. Euro in 2003. Veniturile companiilor din domeniul IT s-au cifrat la aprox. 57,9 mld. Euro in 2004. Suedia are aproximativ 38000 companii in domeniul IT care au cca. 231.000 de angajati. Numai 0,1% din companii au mai mult de 500 de angajati. Aproximativ 1500 de companii produc interactive media, multimedia si servicii internet, potrivit unor studii realizate de Royal Institute of Technology din Stockholm. 74% din populatia Suediei cu vârste intre 16-74 de ani foloseste computerul, si 73% foloseste internetul, 58% au propria adresa de e-mail si 6% propriul web-site (sursa:SCB). Cele mai mari companii in domeniu sunt: Ericsson, TeliaSonera, Flextronics, IBM si Volvo Information Technology. Principalii investitori internationali in domeniu sunt China, Japonia, Coreea si Germania.

Celuloza si hartie Suedia este una din cele mai mari puteri la nivel mondial in aceasta industrie (al patrulea exportator de celuloza si hârtie si al doile exportator de lemn de esenta moale). Este a treia tara din Europa in acest domeniu si se bucura de un avantaj competitiv greu de atins. Productia industriala in domeniul celulozei este extrem de concentrata, cele mai mari 6 fabrici detinând 60% din capacitatea de productie. Productie anuala: 11,4 milioane tone. In domeniul hârtiei situatia este asemanatoare. 12 companii detin 65% din productie. in domeniul productieid e hârtie activeaza 47 de companii. Productia anuala este de 11,5 milioane tone. De remarcat este continua diversificare a producatorilor suedezi, dar si tendinta lor de a acoperi anumite nise ale domeniului, in special cele intense in R&D. Cele mai mari companii suedeze din sector sunt: Stora Enso, SCA, Holmen, Sodra Skogsagarna, Metsa Sarla. Cifra de afaceri a industriei in 2004 s-a ridicat la 13 mld. Euro.

Biotehnologie Cresterea importantei biotehnologiei si a sectorului farmaceutic la nivel mondial a fost in avantajul Suediei, permitându-i sa atinga niveluri mari de crestere in aceste domenii. In prezent exista 400 de companii activând in acest domeniu. Succesul in acest domeniu a fost asigurat de o bogata traditie in domeniul cercetarii, consolidarea sectorului farmaceutic, activitate antreprenoriala intense si aport de capital strain (de altfel, 70% din industrie apartine unor investitori straini). Cele mai importante centre in domeniu cercetarii sunt Uppsala, Goteborg si Lund. Companiile din sector au obtinut in 2004 o cifra de afaceri de 11,5 mld. Euro (medicamente, biotehnologie si echipamente medicale). Cele mai importante companii din domeniu sunt: AstraZaneca, Pfizer, GE Healthcare, Gambro, Fresenius Kabi.

Industria metalurgica Aceasta este ramura industriala traditionala, exportul de produse metalurgice fiind pe primul loc in Europa in ultimii 20 de ani. Exploatarea minereurilor de fier este dominata de compania suedeza LKAB in proportie de 90%, principala lor destinatie fiind orientata catre siderurgia germana. Exportul de minereu de fier a inceput sa scada in anii 70, Suedia aflându-se inca in topul primilor 10 exportatori mondiali. Producatorii suedezi de otel si-au concentrat atentia catre otelurile speciale.

AGRICULTURA In ultimii 100 de ani Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura. Principalele produse agro - alimentare oferite de acesta ramura economica sunt lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului. Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele agro-alimentare de origine suedeza, in general, observându-se o tendinta a producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor “produs de origine suedeza”. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice decât cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere consumatorilor.

Productia agricola suedeza acopera in proportie de 105% nivelul consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse.
({{{2}}})