Scripcarul pe acoperiș (musical): Diferență între versiuni
Linia 65: | Linia 65: | ||
Cea de-a doua fiică a lui Tevye, Hodel, are sentimente pentru studentul evreu Percik din [[Kiev]], pe care îl cunoaște ca profesor particular, și se lasă conform manierei lui nevinovate și neconvenționale să fie sedusă și să rupă tradiția, dansând cu el iar mai târziu urmându-l în îndepărtata [[Siberia|Siberie]] unde el a fost exilat ca rebel. |
Cea de-a doua fiică a lui Tevye, Hodel, are sentimente pentru studentul evreu Percik din [[Kiev]], pe care îl cunoaște ca profesor particular, și se lasă conform manierei lui nevinovate și neconvenționale să fie sedusă și să rupă tradiția, dansând cu el iar mai târziu urmându-l în îndepărtata [[Siberia|Siberie]] unde el a fost exilat ca rebel. |
||
Hava, cea de-a treia fiică, nu vrea niciun soț evreu, deoarece nici unul nu-i pe placul ei dar se îndrăgostește de Fedka care este creștin rus. |
Hava, cea de-a treia fiică, nu vrea niciun soț evreu, deoarece nici unul nu-i pe placul ei dar se îndrăgostește de Fedka care este creștin rus. Când Tevye află asta, i se frânge inima și o reneagă pe Hava. |
||
Îndepărtarea aceasta de tradiție se suprapune pe un alt impact social care s-a abătut asupra comunității evreiești din sat și anume [[Pogrom|pogromul]] dezlănțuit de [[Imperiul Rus|Rusia Țaristă]], când evreii au fost forțați să părăsească locurile natale pentru a pleca într-o pribegie cu destinație necunoscută. |
Îndepărtarea aceasta de tradiție se suprapune pe un alt impact social care s-a abătut asupra comunității evreiești din sat și anume [[Pogrom|pogromul]] dezlănțuit de [[Imperiul Rus|Rusia Țaristă]], când evreii au fost forțați să părăsească locurile natale pentru a pleca într-o pribegie cu destinație necunoscută. |
Versiunea de la 19 iunie 2023 17:46
Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
La acest articol se lucrează în acest moment, posibil cu o aplicație externă. |
Scripcarul pe acoperiș | |
Fiddler on the Roof | |
musical | |
Monumentul „Scripcarul pe acoperiș” de Lev Segal în Netanya (Israel) | |
Muzica | Jerry Bock |
---|---|
Coreografia | Jerome Robbins |
Libretul | Joseph Stein |
Textul cântecelor | Sheldon Harnick |
Inspirat din | Tevi lăptarul de Șalom Alehem |
Data premierei | 22 septembrie 1964 |
Locul premierei | Imperial Theatre am Broadway |
Durată | 2,5 ore |
Locul acțiunii | satul Anatevka |
Timpul acțiunii | pe la 1905 |
Modifică date / text |
Scripcarul pe acoperiș (titlul original: în engleză Fiddler on the Roof) este un musical în 2 acte, cu muzica compusă de Jerry Bock iar al cărui libret a fost scris de Joseph Stein. Libretul a fost scris pe baza romanului Tevi lăptarul de Sholem Aleichem iar versurile cântecelor au fost scrise de Sheldon Harnick.
Premiera musicalului a avut loc la Imperial Theatre pe Broadway la 22septembrie 1964.
Personaje
- Tevye,[1] lăptarul (bariton)
- Golde, soția sa (alto)
- Zeitel, fiica sa (soprană)
- Hodel, fiica sa (soprană)
- Hava, fiica sa (soprană)
- Sprintze, fiica sa (soprană)
- Bielke, fiica sa (soprană)
- Yente, pețitoarea (alto)
- Mottel Kamzoil, croitorul (bariton)
- Schandel, mama lui Mottel (alto)
- Percik, un student (bariton)
- Lazăr Wolf, măcelarul (bas)
- Mordcha, cârciumarul (bariton)
- Rabinul (bas)
- Mendel, fiul său (bariton)
- Avram, vânzătorul de cărți (bariton)
- Nahum, un cerșetor (bariton)
- Bunica Zeitel, bunica lui Golde (alto)
- Fruma Sara, prima soție a lui Lazăr Wolf (alto)
- Yussel, pălărierul (bariton)
- jandarmul (bariton)
- Fedka, tânărul rus (tenor)
- Scripcarul[2]
- săteni, ruși, evrei
Conținut
Acțiunea din musical are loc în jurul anului 1905 într-o așezare din Imperiului Rus, mai exact în ștetlul fictiv Anatevka aflat undeva în Ucraina, în care o comunitate de evrei care acordă o mare importanță tradiției, este periclitată de pogrom să destabilizeze valorile culturale și religioase ale lor. Fără această tradiție, viața modestă a unui sătean evreu, lăptarul Tevye, capul unei familii simple dar numeroase, ar sta într-un echilibru la fel de precar ca al unui scripcar pe acoperiș, străduindu-se să păstreze echilibrul vital dar și armonia în viață.[3]
Cele trei fiice mai mari ale sale au vârsta căsătoriei și în timp ce fac treburile casnice, își imaginează bărbatul visurilor lor. Dar ele știu că în mod tradițional sunt încredințate doar celui pe care Yente, pețitoarea, îl va alege pentru ele. Tevye visează la o mică avere (cântecul If I Were a Rich Man / Dacă aș fi un om bogat) și îi promite bogatului măcelar Lazăr Wolf, pe fiica sa cea mare, Zeitel, când acesta, la recomandarea lui Yente, o cere în căsătorie. Dar Zeitel îl iubește pe bietul croitor Mottel Kamzoil, cu care s-a logodit în secret în urmă cu mai bine de un an. Din cauza sărăciei sale, Mottel ezită să o ceară lui Tevye în căsătorie, chiar dacă Zeitel îl îndeamnă să o facă cât mai urgent. De când pețitoarea a vizitat-o pe mama ei, ea a fost sigură că mama intenționează să o logodească cât de curând cu altcineva.
Cea de-a doua fiică a lui Tevye, Hodel, are sentimente pentru studentul evreu Percik din Kiev, pe care îl cunoaște ca profesor particular, și se lasă conform manierei lui nevinovate și neconvenționale să fie sedusă și să rupă tradiția, dansând cu el iar mai târziu urmându-l în îndepărtata Siberie unde el a fost exilat ca rebel.
Hava, cea de-a treia fiică, nu vrea niciun soț evreu, deoarece nici unul nu-i pe placul ei dar se îndrăgostește de Fedka care este creștin rus. Când Tevye află asta, i se frânge inima și o reneagă pe Hava.
Îndepărtarea aceasta de tradiție se suprapune pe un alt impact social care s-a abătut asupra comunității evreiești din sat și anume pogromul dezlănțuit de Rusia Țaristă, când evreii au fost forțați să părăsească locurile natale pentru a pleca într-o pribegie cu destinație necunoscută.
Melodiile musicalului
|
|
Note
- ^ Forma idiș pentru numele ebraic „Tuvia”
- ^ Scripcarul pe acoperiș la Opera Națională Română Timișoara
- ^ Pentru modul tradițional de viață, vezi Hasidism, Iudaism ortodox, Halaha.
Literatură
- Aleihem, Șalom, Tevi lăptarul, tradus de I. Ludo (Isac Ludo), București, 1961: Editura pentru literatură, Colecția BPT (Editura_Minerva, nr. 59), 264 pag.;
Legături externe
Materiale media legate de Scripcarul pe acoperiș la Wikimedia Commons