Octavian Buda: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 25 iulie 2019 22:34

Date personale
Octavian Buda
Născut	22 aprilie 1966 (58 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	psihiatru istoric al medicinei[*]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București Universitatea din București
Modifică date / text

Octavian Buda (n. 22 aprilie 1966, București, România) este un medic psihiatru român și istoric al medicinei. Este profesor universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde conduce catedra de istoria medicinei din 2009.

Carieră

După studii la Liceul „Cantemir Vodă” din București, a urmat Facultatea de Medicină a Universității „Carol Davila” București (absolvită în 1992) și Facultatea de Filozofie a Universității București (absolvită în 1997 cu o lucrare despre Karl Jaspers). Este doctor în științe medicale din 2002, cu o teză despre criteriologia psihiatriei judiciare. A fost bursier al Fundației Volkswagen - Germania, în 1998, la Universitatea Liberă din Berlin. Visiting Fellow în istoria medicinei al universităților Oxford Brookes, Liverpool, Birmingham (Marea Britanie), Freiburg, Ulm și Köln (Germania). Face parte dintr-o serie de colective redacționale (dintre care cele mai notabile sunt: "Revista Germană de Medicină Legală" - Rechtsmedizin, "Revista Română de Medicină Legală" - RJLM, "Noesis" - Revista Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii al Academiei Române - CRIFST).

A fost între 2015-2017, președintele Asociației Europene de Istorie a Medicinei (EAHMH - The European Association for the History of Medicine and Health), fiind primul est-european care a condus această societate, fondată la Strasbourg în 1989. Este al doilea român, după Victor Gomoiu, care a condus o societate internațională de istoria medicinei.

A obținut o serie de premii internaționale ("Young Investigator Award" of the International Association of Forensic Sciences - IAFS, Tokyo, 1996; Premiul Societății Germane de Medicină Legală, Essen, 2000, precum și două premii ale Societății Internaționale de Istoria Medicinei - ISHM, la Barcelona, 2011 și Tbilisi, 2014).

Publicații

Studiile sale publicate acoperă aspecte variate ale istoriei medicinei românești și universale, interrelația dintre filozofie și medicină, antropologie culturală, bioetică, psihanaliză. Are contribuții în istoria medicinei legale^[1] și a psihiatriei românești^[2], istoria anatomiei comparate^[3], în istoria fotografiei medicale, reconfirmate în publicații de profil occidentale^[4]^[5]. În anul 2009, a publicat volumul "Despre regenerarea și... degenerarea unei națiuni"^[6], lucrare ce a primit Premiul pentru publicistică al Asociației Medicale Române pe anul 2011. A contribuit cu un studiu patografic la volumul "Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor" - sub red. Eugen Simion, Editura Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2015, București.

Publicații istoriografice pe plan internațional

The Age of Informed Consent: A European History, (co-editor cu Sorin Hostiuc), Cambridge Scholars Publishing, 2018.
The face of madness in Romania: the origin of psychiatric photography in Eastern Europe, History of Psychiatry, Cambridge, 2010; vol. 21, 3:278-293.
Black Death at the Outskirts of the Ottoman and Habsburg Empire: The Epidemics in the Phanariot Bucharest (1711-1821), în: T.D. Sechel (sub red.), Medicine Within and Between the Habsburg and Ottoman Empires. 18th-19th Centuries, Winkler Verlag, Bochum, 2011.
Die Rezeption des Vegetarismus in der Rumänischen Länder. Pavel Vasici Ungureanu, 1806-1881 (Receptarea vegetarianismului în Țările Române), în: Thede Kahl, Peter Mario Kreuter, Christina Vogel (eds.), Culinaria Balcanica, Forum Rumänien, Frank & Timme Verlag, Berlin, 2014.

Cărți

Iresponsabilitatea, Editura Științelor Medicale, București, 2006.
Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, București, 2007.
O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf, București, 2007.
Despre regenerarea și... degenerarea unei națiuni, Editura Tritonic, București, 2009.
Medicină socială și identitate națională. Antropologie culturală, psihiatrie și eugenism în România: 1800-1945, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013.
România fără anestezie. Discurs medical și modernitate în vremea lui Carol I, Editura Vremea, București, 2013.
Alte capitole din istoria psihiatriei românești, (co-editor cu Gavril Cornuțiu), Editura Universității din Oradea, 2014.
Minovici, o sută de ani de pionierat, (co-autor cu Adrian Majuru), Editura Muzeului Municipiului București, 2017. Premiul Academiei Oamenilor de Știință din România, 2019.

Ediții de carte îngrijite

Emilian Ezechil, La porțile infernului: 1941-1945, Editura Tritonic, 2008.
Vladimir Beliș, O jumătate de veac în slujba medicinei legale, Editura Medicală, București, 2010.

Gazetărie

Colaborări la reviste culturale, cu articole aflate la interferența dintre medicină și cultură: Observator cultural, Historia, Dilemateca, Cultura (Fundația Culturală Augustin Buzura), Cuvântul, Viața Medicală, Medic.ro.

Note

^ Buda, Octavian; Majuru, Adrian (2012). „Vizita bucureșteană a medicului legist german Fritz Strassmann, 1898” (PDF).
^ Buda, Octavian (2013). „Călătoria mescalinică a doctorului Pamfil”.
^ Buda, Octavian (2016). „O teză despre neuroanatomia comparată a peștilor a unui savant din Balcani, Apostol Arsaki, 1813” (PDF).
^ Rawling, Katherine DB (2017). „'She sits all day in the attitude depicted in the photo': photography and the psychiatric patient in the late nineteenth century. BMJ Journals, Medical Humanities”.
^ Turda, Marius (2011). Jackson, Mark, ed. History of Medicine in Eastern Europe, Including Russia, in: The Oxford Handbook of the History of Medicine. Oxford University Press.
^ Bogdan, Constantin (2009). Despre regenerarea și... degenerarea unei națiuni (PDF).

[1] Buda, Octavian; Majuru, Adrian (2012). „Vizita bucureșteană a medicului legist german Fritz Strassmann, 1898” (PDF).

[2] Buda, Octavian (2013). „Călătoria mescalinică a doctorului Pamfil”.

[3] Buda, Octavian (2016). „O teză despre neuroanatomia comparată a peștilor a unui savant din Balcani, Apostol Arsaki, 1813” (PDF).

[4] Rawling, Katherine DB (2017). „'She sits all day in the attitude depicted in the photo': photography and the psychiatric patient in the late nineteenth century. BMJ Journals, Medical Humanities”.

[5] Turda, Marius (2011). Jackson, Mark, ed. History of Medicine in Eastern Europe, Including Russia, in: The Oxford Handbook of the History of Medicine. Oxford University Press.

[6] Bogdan, Constantin (2009). Despre regenerarea și... degenerarea unei națiuni (PDF).

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

@@ Linia 7: / Linia 7: @@
 A fost între 2015-2017, președintele Asociației Europene de Istorie a Medicinei ([https://www.birmingham.ac.uk/research/activity/mds/centres/eahmh/scientific-board/index.aspx EAHMH - ''The European Association for the History of Medicine and Health'']), fiind primul est-european care a condus această societate, fondată la Strasbourg în 1989. Este al doilea român, după [[Victor Gomoiu]], care a condus o societate internațională de istoria medicinei.
-A obținut o serie de premii internaționale ("Young Investigator Award" IAFS, Tokyo, 1996; Premiul Societății Germane de Medicină Legală, Essen, 2000, precum și două premii ale Societății Internaționale de Istoria Medicinei - ISHM, la Barcelona, 2011 și Tbilisi, 2014).
+A obținut o serie de premii internaționale ("Young Investigator Award" of the International Association of Forensic Sciences ''-'' IAFS, Tokyo, 1996; Premiul Societății Germane de Medicină Legală, Essen, 2000, precum și două premii ale Societății Internaționale de Istoria Medicinei - ISHM, la Barcelona, 2011 și Tbilisi, 2014).
 == Publicații ==