Marcel Breuer: Diferență între versiuni
m Robot interwiki: Adãugat: ja:マルセル・ブロイヤー |
curăţenie automată |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[Image:Marcel_Breuer_Portrait.jpg|thumb|Marcel Breuer]] |
[[Image:Marcel_Breuer_Portrait.jpg|thumb|Marcel Breuer]] |
||
'''Marcel Lajos Breuer''' ([[21 mai]] [[1902]] [[Pécs]], [[Ungaria]] - [[1 iulie]] [[1981]] [[New York City]]), [[arhitect]] şi [[designer]] de [[mobilier]], unul dintre moderniştii cei mai influenţi ai [[Secolul XX|secolului 20]]. Ca iniţiator şi părinte al [[ |
'''Marcel Lajos Breuer''' ([[21 mai]] [[1902]] [[Pécs]], [[Ungaria]] - [[1 iulie]] [[1981]] [[New York City]]), [[arhitect]] şi [[designer]] de [[mobilier]], unul dintre moderniştii cei mai influenţi ai [[Secolul XX|secolului 20]]. Ca iniţiator şi părinte al [[modernism]]ului, Breuer a excelat în construcţii modulare şi forme simple. |
||
== Bauhaus == |
== Bauhaus == |
||
Linia 7: | Linia 7: | ||
Cunoscut ca '''Lajkó''', Breuer a studiat şi apoi a predat la [[Bauhaus]] la începutul [[Anii 1920|anilor 1920]], linia sa artistică fiind dată de accentuarea unei combinaţii armonioase între artă şi tehnologie. Ulterior a devenit, printre altele, conducătorul atelierului de tâmplărie şi mobilier al '''Staatliches Bauhaus'''. După "desprinderea" de Bauhaus, a practicat ca arhitect şi realizator de mobilier în [[Berlin]] designând case şi spaţii comerciale, precum şi un număr de piese de mobilier tubular, replici ale cărora sunt încă prezente azi în producţia de masă. |
Cunoscut ca '''Lajkó''', Breuer a studiat şi apoi a predat la [[Bauhaus]] la începutul [[Anii 1920|anilor 1920]], linia sa artistică fiind dată de accentuarea unei combinaţii armonioase între artă şi tehnologie. Ulterior a devenit, printre altele, conducătorul atelierului de tâmplărie şi mobilier al '''Staatliches Bauhaus'''. După "desprinderea" de Bauhaus, a practicat ca arhitect şi realizator de mobilier în [[Berlin]] designând case şi spaţii comerciale, precum şi un număr de piese de mobilier tubular, replici ale cărora sunt încă prezente azi în producţia de masă. |
||
[[Imagine:Wassilychair.jpg|thumb|right|210px| |
[[Imagine:Wassilychair.jpg|thumb|right|210px|Faimosul scaun '''Wassily''' ]] |
||
În ciuda a multor realizări arhitecturale şi de mobilier de anvergură, Breuer s-ar putea să fie cunoscut mai ales pentru designul '''scaunului Wassily''', realizat în [[1925]] şi dedicat lui [[Wassily Kandinsky]], unul din membrii marcanţi ai grupării Bauhaus. Acest scaun, inspirat de modelul mânerelor de bicicletă, este, foarte probabil, primul realizat din [[oţel tubular]] îndoit. Având o longevitate de producţie de invidiat, fiind încă fabricat după mai bine de 80 de ani de la concepţie, este, în acelaşi timp, remarcabil de uşor de montat şi demontat, ambele operaţii putându-se efectua cu uşurinţă doar cu ajutorul cheilor aflate în trusa oricărei biciclete. |
În ciuda a multor realizări arhitecturale şi de mobilier de anvergură, Breuer s-ar putea să fie cunoscut mai ales pentru designul '''scaunului Wassily''', realizat în [[1925]] şi dedicat lui [[Wassily Kandinsky]], unul din membrii marcanţi ai grupării Bauhaus. Acest scaun, inspirat de modelul mânerelor de bicicletă, este, foarte probabil, primul realizat din [[oţel tubular]] îndoit. Având o longevitate de producţie de invidiat, fiind încă fabricat după mai bine de 80 de ani de la concepţie, este, în acelaşi timp, remarcabil de uşor de montat şi demontat, ambele operaţii putându-se efectua cu uşurinţă doar cu ajutorul cheilor aflate în trusa oricărei biciclete. |
||
Linia 13: | Linia 13: | ||
== Londra == |
== Londra == |
||
La începutul anilor 1930, datorită ascensiunii inevitabile a [[ |
La începutul anilor 1930, datorită ascensiunii inevitabile a [[nazism]]ului la putere în [[Germania]], Marcel Breuer se refugiază la [[Londra]]. Alături de [[Walter Gropius]], Breuer este angajat de Jack Pritchard la compania [[Isokon]]. Astfel, cei doi vor fi printre iniţiatorii introducerii în [[Marea Britanie]] a designului modern promovat cu atâta forţă şi succes de către mişcarea artistică Bauhaus. Din această perioadă a vieţii lui Breuer, datează şi designului scaunului cunoscut sub numele de [[Long Chair]], precum şi experimentele sale folosind ca material de mobilier panelul de lemn curbat. |
||
== Statele Unite ale Americii == |
== Statele Unite ale Americii == |
||
Linia 25: | Linia 25: | ||
== Sediul UNESCO din Paris == |
== Sediul UNESCO din Paris == |
||
Încredinţarea realizării proiectului sediului general al [[UNESCO]] din [[Paris]], în [[1953]], a fost un punct de cotitură pentru Breuer. A însemnat, printre multe altele, revenirea în [[Europa]], după ce o părăsise, ca atâţia intelectuali de valoare, din cauza [[ |
Încredinţarea realizării proiectului sediului general al [[UNESCO]] din [[Paris]], în [[1953]], a fost un punct de cotitură pentru Breuer. A însemnat, printre multe altele, revenirea în [[Europa]], după ce o părăsise, ca atâţia intelectuali de valoare, din cauza [[nazism]]ului, o reîntoarcere la proiecte de anvergură după ani şi ani în care a realizat doar proiecte [[Rezidenţă|rezidenţiale]] şi începutul folosirii [[beton]]ului pe scală largă în toate proiectele sale. Astfel, Marcel Breuer a devenit unul dintre practicanţii consecvenţi ai [[Stil brutalism|stilului]] [[brutalism]]ului, dar într-o modalitate mai caldă, mai sculpturală şi mai individualizată. |
||
Breuer este creditat, în mod cu totul eronat, cu realizarea fostei clădiri a [[Pan Am|Pan Am-ului]] (''Pan Am Building'', în [[Limba engleză|engleză]], astăzi proprietatea companiei [[MetLife]]), probabil una dintre cele mai disputate şi controversate clădiri de tipul "[[ |
Breuer este creditat, în mod cu totul eronat, cu realizarea fostei clădiri a [[Pan Am|Pan Am-ului]] (''Pan Am Building'', în [[Limba engleză|engleză]], astăzi proprietatea companiei [[MetLife]]), probabil una dintre cele mai disputate şi controversate clădiri de tipul "[[zgârie nori]]" din [[New York, New York|New York City]]. În realitate, [[Walter Gropius]] este autorul designului clădirii. |
||
Pe de altă parte, în anul [[1969]], Breuer a prezentat proiectul unui zgârie nori cu 30 de etaje, cu numele ipotetic de "Grand Central Tower", ce ar fi urmat să fie construit deasupra [[Grand Central Terminal]] din acelaşi New York City. [[Ada Louise Huxtable]], una dintre cele mai vehemente voci care se opunea proiectului, a numit proiectul "un turn gargantuan de o vulgaritate agresivă deosebită". Astfel, proiectul, niciodată realizat, în mod evident, a devenit ''une cause celebre''. |
Pe de altă parte, în anul [[1969]], Breuer a prezentat proiectul unui zgârie nori cu 30 de etaje, cu numele ipotetic de "Grand Central Tower", ce ar fi urmat să fie construit deasupra [[Grand Central Terminal]] din acelaşi New York City. [[Ada Louise Huxtable]], una dintre cele mai vehemente voci care se opunea proiectului, a numit proiectul "un turn gargantuan de o vulgaritate agresivă deosebită". Astfel, proiectul, niciodată realizat, în mod evident, a devenit ''une cause celebre''. |
||
Linia 34: | Linia 34: | ||
== Construcţii (listă parţială) == |
== Construcţii (listă parţială) == |
||
=== Proprietăţi rezidenţiale din Statele Unite ale Americii === |
=== Proprietăţi rezidenţiale din Statele Unite ale Americii === |
||
Linia 91: | Linia 90: | ||
* ''Breuer table set'', [[1927]]; |
* ''Breuer table set'', [[1927]]; |
||
* ''Wassily chair'', pliabil, [[1927]]; |
* ''Wassily chair'', pliabil, [[1927]]; |
||
* ''[[Cantilever chair| |
* ''[[Cantilever chair|Cesca side chair]]'', [[1928]]; |
||
* ''Thornet Typist's Desk'', [[1928]]; |
* ''Thornet Typist's Desk'', [[1928]]; |
||
* ''Coffee Table'', [[1928]] |
* ''Coffee Table'', [[1928]] |
||
Linia 112: | Linia 111: | ||
* [http://www.aaa.si.edu/exhibits/breuer/intro.htm Arhiva Smithsonian on-line cu multe fotografii ale operelor şi corespondenţei lui Marcel Breuer] |
* [http://www.aaa.si.edu/exhibits/breuer/intro.htm Arhiva Smithsonian on-line cu multe fotografii ale operelor şi corespondenţei lui Marcel Breuer] |
||
{{DEFAULTSORT:Breuer, Marcel}} |
|||
[[Categorie:Naşteri în 1902 |
[[Categorie:Naşteri în 1902]] |
||
[[Categorie:Decese în 1981 |
[[Categorie:Decese în 1981]] |
||
[[Categorie:Arhitecţi americani |
[[Categorie:Arhitecţi americani]] |
||
[[Categorie:Arhitecţi modernişti |
[[Categorie:Arhitecţi modernişti]] |
||
[[Categorie:Arhitecţi ungari |
[[Categorie:Arhitecţi ungari]] |
||
[[Categorie:Bauhaus |
[[Categorie:Bauhaus]] |
||
[[Categorie:Designeri de mobilier |
[[Categorie:Designeri de mobilier]] |
||
[[ar:مارسيل بروير]] |
[[ar:مارسيل بروير]] |
||
Linia 128: | Linia 127: | ||
[[fr:Marcel Breuer]] |
[[fr:Marcel Breuer]] |
||
[[it:Marcel Breuer]] |
[[it:Marcel Breuer]] |
||
⚫ | |||
[[ja:マルセル・ブロイヤー]] |
[[ja:マルセル・ブロイヤー]] |
||
⚫ | |||
[[pl:Marcel Breuer]] |
[[pl:Marcel Breuer]] |
||
[[pt:Marcel Breuer]] |
[[pt:Marcel Breuer]] |
Versiunea de la 7 iulie 2007 21:23
Marcel Lajos Breuer (21 mai 1902 Pécs, Ungaria - 1 iulie 1981 New York City), arhitect şi designer de mobilier, unul dintre moderniştii cei mai influenţi ai secolului 20. Ca iniţiator şi părinte al modernismului, Breuer a excelat în construcţii modulare şi forme simple.
Bauhaus
Cunoscut ca Lajkó, Breuer a studiat şi apoi a predat la Bauhaus la începutul anilor 1920, linia sa artistică fiind dată de accentuarea unei combinaţii armonioase între artă şi tehnologie. Ulterior a devenit, printre altele, conducătorul atelierului de tâmplărie şi mobilier al Staatliches Bauhaus. După "desprinderea" de Bauhaus, a practicat ca arhitect şi realizator de mobilier în Berlin designând case şi spaţii comerciale, precum şi un număr de piese de mobilier tubular, replici ale cărora sunt încă prezente azi în producţia de masă.
În ciuda a multor realizări arhitecturale şi de mobilier de anvergură, Breuer s-ar putea să fie cunoscut mai ales pentru designul scaunului Wassily, realizat în 1925 şi dedicat lui Wassily Kandinsky, unul din membrii marcanţi ai grupării Bauhaus. Acest scaun, inspirat de modelul mânerelor de bicicletă, este, foarte probabil, primul realizat din oţel tubular îndoit. Având o longevitate de producţie de invidiat, fiind încă fabricat după mai bine de 80 de ani de la concepţie, este, în acelaşi timp, remarcabil de uşor de montat şi demontat, ambele operaţii putându-se efectua cu uşurinţă doar cu ajutorul cheilor aflate în trusa oricărei biciclete.
Londra
La începutul anilor 1930, datorită ascensiunii inevitabile a nazismului la putere în Germania, Marcel Breuer se refugiază la Londra. Alături de Walter Gropius, Breuer este angajat de Jack Pritchard la compania Isokon. Astfel, cei doi vor fi printre iniţiatorii introducerii în Marea Britanie a designului modern promovat cu atâta forţă şi succes de către mişcarea artistică Bauhaus. Din această perioadă a vieţii lui Breuer, datează şi designului scaunului cunoscut sub numele de Long Chair, precum şi experimentele sale folosind ca material de mobilier panelul de lemn curbat.
Statele Unite ale Americii
În anul 1935, Breuer şi Gropius emigrează în Statele Unite ale Americii, fiind ambii invitaţi să predea la Harvard Graduate School of Design, Şcoala superioară de arhitectură a Universităţii Harvard. Printre studenţii ambilor s-au numărat şi viitorii cunoscuţi arhitecţi americani Philip Johnson şi Paul Rudolph. La un moment dat, Johnson l-ar fi caracterizat pe Marcel Breuer drept "un ţăran manierist" ("Breuer, ... , a peasant Mannerist").
În afara colaborării profesionale pedagogice de la Harvard, Breuer şi Gropius au lucrat împreună la mai multe proiecte de case realizate în zona Boston-ului. Marcel Breuer este, printre altele, şi autorul mobilierului faimoasei Case Gropius, măsură concretă a conceptului lui Walter Gropius asupra habitatului uman armonios încadrat în natură.
Breuer a terminat parteneriatul său cu Gropius în mai 1941 şi a creat propria sa firmă în New York. Casa Geller I din 1945 este prima dintre casele construite de către Marcel Breuer, care introduce conceptul de "casă binucleică", având aripi diferite pentru dormitoare, respectiv pentru camera de zi, sufragerie şi bucătărie separate între ele printr-un hol de intrare. Acest tip de casă, având un acoperiş de tip fluture (două suprafeţe ale acoperişului intersectându-se deasupra porţiunii de unire a casei, zone de intersecţie constituind simultan şi zona de drenare), a devenit foarte populară printre construcţiile moderniste. O casă demostrativă de acest tip a fost expusă în grădina Muzeului de Artă din New York (cunoscut şi ca MoMa - Museum of Modern Art, New York), cauzând un viu interes faţă de munca arhitecturală a lui Breuer şi o apreciere concretizată într-un articol dedicat autorului său de către Peter Blake.
Sediul UNESCO din Paris
Încredinţarea realizării proiectului sediului general al UNESCO din Paris, în 1953, a fost un punct de cotitură pentru Breuer. A însemnat, printre multe altele, revenirea în Europa, după ce o părăsise, ca atâţia intelectuali de valoare, din cauza nazismului, o reîntoarcere la proiecte de anvergură după ani şi ani în care a realizat doar proiecte rezidenţiale şi începutul folosirii betonului pe scală largă în toate proiectele sale. Astfel, Marcel Breuer a devenit unul dintre practicanţii consecvenţi ai stilului brutalismului, dar într-o modalitate mai caldă, mai sculpturală şi mai individualizată.
Breuer este creditat, în mod cu totul eronat, cu realizarea fostei clădiri a Pan Am-ului (Pan Am Building, în engleză, astăzi proprietatea companiei MetLife), probabil una dintre cele mai disputate şi controversate clădiri de tipul "zgârie nori" din New York City. În realitate, Walter Gropius este autorul designului clădirii.
Pe de altă parte, în anul 1969, Breuer a prezentat proiectul unui zgârie nori cu 30 de etaje, cu numele ipotetic de "Grand Central Tower", ce ar fi urmat să fie construit deasupra Grand Central Terminal din acelaşi New York City. Ada Louise Huxtable, una dintre cele mai vehemente voci care se opunea proiectului, a numit proiectul "un turn gargantuan de o vulgaritate agresivă deosebită". Astfel, proiectul, niciodată realizat, în mod evident, a devenit une cause celebre.
Reputaţia lui Marcel Breuer, mai ales în Statele Unite ale Americii, a fost atinsă, dar nu într-un mod irevocabil. Ceea ce a devenit totuşi pozitiv, în final, din această dispută amară, a fost creşterea atenţiei acordate conservării clădirilor vechi, precum şi a legislaţiei corespunzătoare, nu numai în New York dar şi de-a lungul întregii ţări.
Construcţii (listă parţială)
Proprietăţi rezidenţiale din Statele Unite ale Americii
- Hagerty House, Cohasset, Massachusetts, 1937 - 1938
- Breuer House I, Lincoln, Massachusetts, 1938 - 1939
- J. Ford House, Lincoln, Massachusetts, 1939
- Chamberlain Cottage, Wayland, Massachusetts, 1940
- Geller House, Lawrence, Long Island, New York, 1945
- Robinson House, Williamstown, Massachusetts, 1946 - 1948
- Breuer House II, New Canaan, Connecticut, 1947 - 1948
- Cape Cod Cottages
- Exhibition House in the MoMA Garden, Pocantico Hills, Tarrytown, New York, 1948 - 1949
- Clark House, Orange, Connecticut, 1949 - 1951
- Pack House, Scarsdale, New York, 1950 - 1951
- Dexter Ferry Cooperative House of Vassar College, Poughkeepsie, New York, 1951
- Grieco House, Andover, Massachusetts, 1954 - 1955
- Starkey House, Duluth, Montana, 1954 - 1955
- Hooper House II, Baltimore County, Maryland, 1956 - 1959
- Stillman House II, Litchfield, Connecticut, 1964 - 1965
Clădiri publice şi comerciale
- Wohnbedarf Furniture Store, Zurich;
- Doldertal Houses (blocuri cu apartmente de locuit), Zurich;
- Gane Pavilion, Bristol, 1936;
- Pennsylvania Pavilion, New York's World Fair, 1939;
- Sediul UNESCO, Paris, Franţa, 1953 (cu Pier Luigi Nervi şi Bernard Zehrfuss);
- Whitney Museum of American Art, New York, NY, 1966;
- Ambasada Australiană, Paris, Franţa;
- HUD office building, Washington, D.C.;
- Litchfield High School, Litchfield, Connecticut;
- Cleveland Museum of Art extindere, Cleveland, Ohio;
- AT Tower, Cleveland, Ohio;
- Flaine, Franţa (întrega staţiune montană de ski, populaţie 6000);
- St. John's University în Collegeville, Minnesota;
- IBM Campus în Boca Raton, Florida.
- African chair;
- Sun Lounge Chair -- Model No. 301;
- Dressing Table & Bureau, 1922, 1925;
- Slatted chairs (lemn), 1922 – 1924;
- Wassily Chair -- No.B3. 1925;
- Breuer table set, 1927;
- Wassily chair, pliabil, 1927;
- Cesca side chair, 1928;
- Thornet Typist's Desk, 1928;
- Coffee Table, 1928
- Tubular Steel furniture, 1928 – 1929;
- F 41 lounge chair on wheels, 1928 – 1930;
- Broom Cupboard, 1930;
- Bookcase, 1931;
- Armchair, Model No.301. 1932–34
- Aluminium chair, 1933;
- Isokon chairs, 1935;
- Aluminium chaise longue, 1935 – 1936;
- Plywood furniture (five pieces), 1936 – 1937;
- Robin Day Polyprop chairs, 1962 – 1963;
- Robin Day Polo Chair, 1975;