Cais: Diferență între versiuni

Cais
	Prunus armeniaca
Clasificare științifică
Regn:	Plantae
Diviziune:	Magnoliophyta
Clasă:	Magnoliopsida
Ordin:	Rosales
Familie:	Rosaceae
Subfamilie:	Prunoideae
Gen:	Prunus
Specie:	P. armeniaca
Nume binomial
	Prunus armeniaca; L.
	Modifică text

Navighează interactiv prin istoric

← Diferența anterioară

Conținut șters Conținut adăugat

VizualWikitext

Aliniat

Versiunea curentă din 17 decembrie 2024 08:06

Caisul (Prunus armeniaca, în Latină, sinonim Armeniaca vulgaris Lam.) e o specie de Prunus, clasificat împreună cu prunul în subgenul Prunus. Aria de răspândire nativă e oarecum nesigură datorită cultivării extensive încă din preistorie, dar cel mai probabil e originar din nordul și vestul Chinei si Asiei centrale, posibil de asemenea Coreea și Japonia.^[1]^[2].Caisul (Prunus armeniaca), este un pom fructifer, ce aparține de familia Rosaceae, genul Prunus.

Morfologie

Caisul este un pom de mărime mijlocie cu o coroană largă și deasă. Frunzele au formă lanceolată cu o lungime medie de 8 cm. Florile sunt de culoare albă sau rozalie. Fructele cărnoase care pot fi acoperite de peri, sunt de culoare galben portocalie, cu nuanțe roșii și au în centru un sâmbure dur.

Areal de răspândire

Caisul provine din China de Nord, regiune situată aproape de granița cu Rusia. În Armenia, de unde este cunoscut ca „Prunus armeniaca”, va ajunge numai peste 3000 de ani, după ce a apărut deja în regiunile din Asia Centrală. Caisul a fost adus de romani în Anatolia și Europa. Regiune tradițională pentru cultivarea caisului este Câmpia Ungară care a fost extinsă în perioada ocupației otomane. Caisul fiind adecvat pentru regiuni calde cu climă uscată, a început prin secolul XIX cultivarea lui în regiunile nisipoase de deșert, ca Spania și Italia, fiind cultivat de asemenea în Tirol, Wachau, cantonul Wallis (Elveția). Cele mai mari culturi de cais se află în regiunea Malatya (Turcia) pe cursul superior al Eufratului.

Producători principali

Cei mai importanți 10 producători — 2005 (mii de tone)
Turcia	390
Iran	285
Italia	232
Pakistan	220
Grecia	196
Franța	181
Algeria	145
Spania	136
Japonia	123
Maroc	103
Siria	101
Total	1916
Sursă:^[3]

Sâmburele de caisă

Sâmburele de caisă este cunoscut pentru conținutul de amygdalin, o glicozidă toxic cyanogenica.

Semințele sau sâmburii de caise cultivate în Asia Centrală și în jurul Mediteranei sunt atât de dulci încât acestea pot înlocui migdalele. Lichiorul Italian Amaretto și biscuiții amaretti sunt aromați cu extract de sâmburi de caise, mai degrabă decât cu migdale. Uleiul presat de la aceste soiuri este folosit ca ulei de gătit.

Sâmburii de caise pot fi, uneori, cu gust puternic și amar. Se folosesc în rețete pentru gem de caise, biscuiți italieni și lichior Amaretto.^{[necesită citare]} Consumați în exces, aceștia pot produce simptome ale intoxicației cu cianură, inclusiv greață, febră, erupții cutanate, dureri de cap, insomnie, creșterea setei, slăbiciune, letargie, nervozitate, diverse dureri articulare și musculare, scădere a tensiunii arteriale.

În anul 1993, Departamentul Statului New York pentru Agricultură și Piețe a testat conținutul de cianura a două pachete de sâmburi de caise de 250 gr., importate din Pakistan, care au fost vândute în magazinele alimentare de sănătate, ca o gustare. Rezultatele au arătat că fiecare pachet, dacă este consumat în totalitate, conține cel puțin dublul dozei minime letale de cianură pentru un om adult. Pachetele au fost scoase din magazine. În ciuda acestui fapt, nu au existat decese în Statele Unite ale Americii și doar 1 toxicitate gravă provocată de sâmburi de caise a fost raportată intre 1979 și 1998. În medie, un sâmbure de caisă conține aproximativ 0,5 mg de cianură.

Galerie imagini

Frunze de cais
Flori de cais
Caisă

Note

^ Flora of China: Armeniaca vulgaris
^ Germplasm Resources Information Network: Prunus armeniaca
^ „UN Food & Agriculture Organisation (FAO)”. Arhivat din original la 10 martie 2007. Accesat în 24 septembrie 2008.

Vezi și

Lista fructelor

Legături externe

Verein Original Wachauer Marille
Wachauer Marille - Geschichte der Marille in Österreich und mehr
Deutschlands Obstsorten Arhivat în 19 mai 2011, la Wayback Machine. - ein etwa 100 Jahre altes antiquarisches Fachbuch, in dem mehr als 300 Apfel-, Birnen-, Pflaumen-, Erdbeeren-, Aprikosen- und Weinsorten mit Abbildungen

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cais

Wikispecies

Wikispecies conține informații legate de Cais

Wikţionar

Caută „cais” în Wikționar, dicționarul liber.

[foc-1] Flora of China: Armeniaca vulgaris

[2] Germplasm Resources Information Network: Prunus armeniaca

[3] „UN Food & Agriculture Organisation (FAO)”. Arhivat din original la 10 martie 2007. Accesat în 24 septembrie 2008.

[1]

[2]

[3]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+{{Taxobox
-{{CutieTaxonomie
-| culoare = lightgreen
+| color = lightgreen
 | nume = Cais
 | imagine = Apricots.jpg
 | imagine_lățime = 250px
 | imagine_text = ''Prunus armeniaca''
-| regnum = [[Regnum Plantae|Plantae]]
+| regnum = [[Plantae]]
 | divisio = [[Magnoliophyta]]
 | classis = [[Magnoliopsida]]
@@ Linia 12: / Linia 12: @@
 | subfamilia = [[Prunoideae]]
 | genus = ''[[Prunus]]''
-| species = ''P. armeniaca''
+| species = '''''P. armeniaca'''''
 | binomial = ''Prunus armeniaca''
 | autoritate_binomial = [[Carolus Linnaeus|L.]]
 }}
-'''Caisul''' (''Prunus armeniaca'', în Latină, sinonim ''Armeniaca vulgaris'' Lam.) e o specie de ''[[Prunus]]'', clasificat împreună cu [[Prun|prunul]] în [[subgenul]] ''Prunus''. Aria de răspîndire nativă e oarecum nesigură datorită  cultivării extensive încă din preistorie, dar cel mai probabil e originar din nordul și vestul [[China|Chinei]] si [[Asia centrală|Asiei centrale]], posibil deasemenea [[Coreea]] și [[Japonia]].<ref name=foc>Flora of China: [http://www.efloras.org/florataxon.aspx?flora_id=2&taxon_id=200010636 ''Armeniaca vulgaris'']</ref><ref>Germplasm Resources Information Network: [http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/taxon.pl?29841 ''Prunus armeniaca'']</ref>
+'''Caisul''' (''Prunus armeniaca'', în Latină, sinonim ''Armeniaca vulgaris'' Lam.) e o specie de ''[[Prunus]]'', clasificat împreună cu [[prun]]ul în [[subgenul]] ''Prunus''. Aria de răspândire nativă e oarecum nesigură datorită  cultivării extensive încă din preistorie, dar cel mai probabil e originar din nordul și vestul [[China|Chinei]] si [[Asia centrală|Asiei centrale]], posibil de asemenea [[Coreea]] și [[Japonia]].<ref name=foc>Flora of China: [http://www.efloras.org/florataxon.aspx?flora_id=2&taxon_id=200010636 ''Armeniaca vulgaris'']</ref><ref>Germplasm Resources Information Network: [http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/taxon.pl?29841 ''Prunus armeniaca'']</ref>.'''Caisul''' (Prunus armeniaca), este un pom fructifer, ce aparține de familia [[Rosaceae]], genul [[Prunus]].
-'''Caisul''' (Prunus armeniaca), este un pom fructifer, ce aparține de familia [[Rosaceae]], genul [[Prunus]].
 == Morfologie ==
-Caisul este un pom de mărime mijlocie cu o coroană largă și deasă. Frunzele au formă lanceolată cu o lungime medie de 8 cm. Florile sunt de culoare albă sau rozalie. Fructele cărnoase care pot fi acoperite de peri, sunt de culoare galben portocalie, cu nuanțe roșii, au în centru un sâmbure dur.
+Caisul este un pom de mărime mijlocie cu o coroană largă și deasă. Frunzele au formă lanceolată cu o lungime medie de 8&nbsp;cm. Florile sunt de culoare albă sau rozalie. Fructele cărnoase care pot fi acoperite de peri, sunt de culoare galben portocalie, cu nuanțe roșii și au în centru un sâmbure dur.
 == Areal de răspândire ==
-Caisul provine din [[China]] de Nord, regiune situată aproape de granița cu [[Rusia]]. În [[Armenia]], de unde este cunoscut ca „Prunus armeniaca”, va ajunge numai peste 3000 de ani, după ce a apărut deja în regiunile din [[Asia Centrală]]. Caisul va fi adus de romani în [[Anatolia]] și [[Europa]]. Regiune tradițională pentru cultivarea caisului este [[Câmpia Ungară]] care a fost extinsă în perioada ocupației otomane. Caisul fiind adecvat pentru regiuni calde cu climă uscată, a început prin secolul XIX cultivarea lui în regiunile nisipoase de [[deșert]], ca [[Spania]] și [[Italia]], fiind cultivat de asemenea în [[Tirol]], [[Wachau]], [[cantonul Wallis]] ([[Elveția]]). Dar cele mai mari culturi de cais se află în regiunea Malatya ([[Turcia]]) pe cursul superior al [[Eufrat]]ului.
+Caisul provine din [[China]] de Nord, regiune situată aproape de granița cu [[Rusia]]. În [[Armenia]], de unde este cunoscut ca „Prunus armeniaca”, va ajunge numai peste 3000 de ani, după ce a apărut deja în regiunile din [[Asia Centrală]]. Caisul a fost adus de romani în [[Anatolia]] și [[Europa]]. Regiune tradițională pentru cultivarea caisului este [[Câmpia Ungară]] care a fost extinsă în perioada ocupației otomane. Caisul fiind adecvat pentru regiuni calde cu climă uscată, a început prin secolul XIX cultivarea lui în regiunile nisipoase de [[deșert]], ca [[Spania]] și [[Italia]], fiind cultivat de asemenea în [[Tirol]], [[Wachau]], [[cantonul Wallis]] ([[Elveția]]). Cele mai mari culturi de cais se află în regiunea Malatya ([[Turcia]]) pe cursul superior al [[Eufrat]]ului.
 == Producători principali ==
@@ Linia 52: / Linia 52: @@
 |'''Total''' || align="right" | '''1916'''
 |-
-|colspan=2|''Sursă:<ref>UN Food & Agriculture Organisation (FAO)'' [http://faostat.fao.org/site/340/default.aspx]</ref>
+|colspan=2|''Sursă:<ref>{{Citat web |url=http://faostat.fao.org/site/340/default.aspx |accessdate=2008-09-24 |titlu=UN Food & Agriculture Organisation (FAO)'' |archive-date=2007-03-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070310232049/http://faostat.fao.org/site/340/default.aspx |dead-url=yes }}</ref>
 |}
 '''
@@ Linia 59: / Linia 59: @@
 Sâmburele de caisă este cunoscut pentru conținutul de amygdalin, o glicozidă toxic cyanogenica.
-Semințele sau sâmburii de caise cultivate în Asia Centrală și în jurul Mediteranei sunt atât de dulci încât acestea pot înlocui migdalele.  Lichiorul Italian Amaretto și biscuiții amaretti  sunt aromați cu extract de sâmburi de caise, mai degrabă decât cu migdale. Uleiul presat de la aceste soiuri este folosit ca ulei de gătit. [2]
+Semințele sau sâmburii de caise cultivate în Asia Centrală și în jurul Mediteranei sunt atât de dulci încât acestea pot înlocui migdalele.  Lichiorul Italian Amaretto și biscuiții amaretti  sunt aromați cu extract de sâmburi de caise, mai degrabă decât cu migdale. Uleiul presat de la aceste soiuri este folosit ca ulei de gătit.
-Sâmburii de caise pot fi, uneori, cu gust puternic și amar. Se folosesc în rețete pentru gem de caise, biscuiți italieni și lichior Amaretto. [Necesită citare] Consumați în exces, aceștia pot produce simptome ale intoxicației cu cianură, inclusiv greață, febră, erupții cutanate, dureri de cap, insomnie, creșterea setei, slăbiciune, letargie, nervozitate , diverse dureri articulare și musculare, scădere a tensiunii arteriale.
+{{Necesită citare|Sâmburii de caise pot fi, uneori, cu gust puternic și amar. Se folosesc în rețete pentru gem de caise, biscuiți italieni și lichior Amaretto.}} Consumați în exces, aceștia pot produce simptome ale intoxicației cu cianură, inclusiv greață, febră, erupții cutanate, dureri de cap, insomnie, creșterea setei, slăbiciune, letargie, nervozitate, diverse dureri articulare și musculare, scădere a tensiunii arteriale.
-În 1993, Departamentul Statului New York pentru Agricultură și Piețe a testat conținutul de cianura a două  pachete de sâmburi de caise de 250 gr., importate din Pakistan, care au fost vândute în magazinele alimentare de sănătate, ca o gustare. Rezultatele au arătat că fiecare pachet, dacă este consumat în totalitate, conține cel puțin dublul dozei minime letale de cianură pentru un om adult. Pachetele au fost scoase din magazine. [3] În ciuda acestui fapt, nu au existat decese în Statele Unite ale Americii și doar 1 toxicitate gravă provocată de sâmburi de caise a fost  raportată intre 1979 și 1998. [4] În medie, un sâmbure de caisă conține aproximativ 0,5 mg de cianură.
+În anul 1993, Departamentul Statului New York pentru Agricultură și Piețe a testat conținutul de cianura a două  pachete de sâmburi de caise de 250 gr., importate din Pakistan, care au fost vândute în magazinele alimentare de sănătate, ca o gustare. Rezultatele au arătat că fiecare pachet, dacă este consumat în totalitate, conține cel puțin dublul dozei minime letale de cianură pentru un om adult. Pachetele au fost scoase din magazine. În ciuda acestui fapt, nu au existat decese în Statele Unite ale Americii și doar 1 toxicitate gravă provocată de sâmburi de caise a fost  raportată intre 1979 și 1998. În medie, un sâmbure de caisă conține aproximativ 0,5&nbsp;mg de cianură.
-<br clear="all">
+{{clear}}
 == Galerie imagini ==
 <center><gallery>
-Fişier:Prunus-armeniaca-Potsdam-Wilhelmplatz-17-10-2007-62.jpg|Frunze cais
+Fișier:Prunus-armeniaca-Potsdam-Wilhelmplatz-17-10-2007-62.jpg|Frunze de cais
-Fişier:Apricot blossom detail2.jpg|Flori cais
+Fișier:Apricot blossom detail2.jpg|Flori de cais
-Fişier:Apricot fruit.jpg|Caisă
+Fișier:Apricot fruit.jpg|Caisă
-Fişier:
 </gallery></center>
-'''Bold text'''== Vezi și ==
+== Note ==
+<references />
+== Vezi și ==
 * [[Lista fructelor]]
-<references/>
 == Legături externe ==
+* [http://www.wachauermarille.at/ Verein Original Wachauer Marille]
+*[http://www.wein-und-marille.at/Wachauer%20Marille.php Wachauer Marille] - Geschichte der Marille in Österreich und mehr
+*[http://www.deutschlands-obstsorten.de/ Deutschlands Obstsorten] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110519163031/http://www.deutschlands-obstsorten.de/ |date=2011-05-19 }} - ein etwa 100 Jahre altes antiquarisches Fachbuch, in dem mehr als 300 Apfel-, Birnen-, Pflaumen-, Erdbeeren-, Aprikosen- und Weinsorten mit Abbildungen
 {{Commons|Prunus armeniaca}}
 {{species|Prunus armeniaca}}
-{{wikționar|cais}}
+{{wikționar|cais}}<br />
-* [http://www.wachauermarille.at/ - Verein Original Wachauer Marille]
-* [http://www.wein-und-marille.at/Wachauer%20Marille.php Wachauer Marille] - Geschichte der Marille in Österreich und mehr
-* [http://www.deutschlands-obstsorten.de/ Deutschlands Obstsorten ] - ein etwa 100 Jahre altes antiquarisches Fachbuch, in dem mehr als 300 Apfel-, Birnen-, Pflaumen-, Erdbeeren-, Aprikosen- und Weinsorten mit Abbildungen
 [[Categorie:Prunus]]
+[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]]
+[[Categorie:Caise| ]]
-[[ab:Аҷарам]]
-[[an:Prunus armeniaca]]
-[[ar:مشمش]]
-[[az:Ərik]]
-[[bar:Marün]]
-[[be:Абрыкос]]
-[[bg:Кайсия]]
-[[bn:অ্যাপ্রিকট]]
-[[bs:Kajsija]]
-[[ca:Albercoquer]]
-[[ce:Túrk]]
-[[co:Baracucca]]
-[[cs:Meruňka obecná]]
-[[da:Abrikos (træ)]]
-[[de:Aprikose]]
-[[dsb:Aprikozowy bom]]
-[[el:Βερικοκιά]]
-[[en:Apricot]]
-[[eo:Abrikoto]]
-[[es:Prunus armeniaca]]
-[[et:Aprikoosipuu]]
-[[eu:Abrikot]]
-[[fa:زردآلو]]
-[[fi:Aprikoosi]]
-[[fr:Abricotier]]
-[[ga:Aibreog]]
-[[gd:Abragod]]
-[[gl:Albaricoqueiro]]
-[[gv:Apricoc]]
-[[he:משמש]]
-[[hr:Marelica]]
-[[hsb:Aprikozowc]]
-[[ht:Zabriko]]
-[[hu:Kajszibarack]]
-[[hy:Ծիրան]]
-[[id:Aprikot]]
-[[io:Abrikoto]]
-[[it:Prunus armeniaca]]
-[[ja:アンズ]]
-[[ka:გარგარი]]
-[[kk:Өрік]]
-[[ko:살구나무]]
-[[ku:Mişmiş]]
-[[la:Prunus armeniaca]]
-[[lij:Apricotta]]
-[[lt:Abrikosas]]
-[[lv:Aprikozes]]
-[[mk:Кајсија]]
-[[mr:जर्दाळू]]
-[[mrj:Абрикос]]
-[[ms:Pokok Aprikot]]
-[[nl:Abrikoos]]
-[[nn:Aprikos]]
-[[no:Aprikos]]
-[[os:Абрикос]]
-[[pam:Apricot]]
-[[pcd:Abricothié]]
-[[pdc:Abrigos]]
-[[pl:Morela]]
-[[pms:Prunus armeniaca]]
-[[ps:خوبانۍ]]
-[[pt:Prunus armeniaca]]
-[[ru:Абрикос]]
-[[sc:Barracoco]]
-[[scn:Prunus armeniaca]]
-[[sh:Kajsija]]
-[[simple:Apricot]]
-[[sl:Marelica]]
-[[sq:Kajsia]]
-[[sr:Кајсија]]
-[[sv:Aprikos]]
-[[tg:Зардолу]]
-[[tl:Aprikot]]
-[[tr:Kayısı]]
-[[ug:ئۆرۈك]]
-[[uk:Абрикос]]
-[[ve:Apuḽikoso]]
-[[vec:Armelinaro]]
-[[vi:Mơ châu Âu]]
-[[yi:אפריקאס]]
-[[zh:杏]]