Sari la conținut

Hans Fackelmann: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioară
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
infocasetă
m wl, stil
 
(Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Infocaseta Biografie}}
{{Infocaseta Biografie}}
'''Hans Fackelmann''' (n. [[24 noiembrie]] [[1933]], [[Macea]], [[România]] – d. [[30 iulie]] [[1979]], [[Timișoara]]) a fost un [[arhitect]] și {{nc|academician}} român de origine germană, făcând parte din grupul etnic al [[Șvabi bănățeni|șvabilor din Banat]]. Ca arhitect s-a identificat cu perioada de înflorire a arhitecturii postbelice din România, proiectând timp de 20 de ani, împreuna cu soția sa Aurelia (1933-1991), arhitectă și ea, numeroase clădiri funcționale în România.<ref>{{Citat web|url=http://arhitectura-1906.ro/2013/03/in-traducere-fackelmann-inseamna-barbat-faclie/|accessdate=2019-12-20|autor=Mihai Opriș|titlu=ÎN TRADUCERE, FACKELMANN ÎNSEAMNĂ «BĂRBAT FĂCLIE»}}</ref>
'''Hans Fackelmann''' (n. [[24 noiembrie]] [[1933]], [[Macea]], [[România]] – d. [[30 iulie]] [[1979]], [[Timișoara]]) a fost un [[arhitect]] și conferențiar universitar<ref name=":1" /> român de origine germană, făcând parte din grupul etnic al [[Șvabi bănățeni|șvabilor din Banat]]. Ca arhitect s-a identificat cu perioada de înflorire a arhitecturii postbelice din România, proiectând timp de 20 de ani, împreuna cu soția sa Aurelia (1933-1991), arhitectă și ea, numeroase clădiri cu estetică funcționalistă în România.<ref name=":1">{{Citat web|url=http://arhitectura-1906.ro/2013/03/in-traducere-fackelmann-inseamna-barbat-faclie/ |accessdate=2019-12-20 |autor=[[Mihai Opriș (arhitect)|Mihai Opriș]] |titlu=În traducere, Fackelmann înseamnă «bărbat făclie»}}</ref>


== Studii ==
== Studii ==
Linia 6: Linia 6:


== Activitate ==
== Activitate ==
'''1958 – 1959''' - Pavilion al Spitalului din comuna [[Bozovici, Caraș-Severin|Bozovici]], județul Caraș Severin;
1958–1959 - Pavilion al Spitalului din comuna [[Bozovici, Caraș-Severin|Bozovici]], județul Caraș Severin;


'''1960 – 1961''' - Planurile pentru [[Universitatea de Vest din Timișoara]] (ca șef de proiect), finalizată în 1965, clădirea fiind considerată printre primele construcții moderne din România;
1960–1961 - Planurile pentru [[Universitatea de Vest din Timișoara]] (ca șef de proiect), finalizată în 1965, clădirea fiind considerată printre primele construcții moderne din România;


'''1967 – 1968''' - Sediul administrativ al Hidrocentralei „''Porțile de Fier''” din Drobeta-Turnu Severin;
1967–1968 - Sediul administrativ al Hidrocentralei „Porțile de Fier” din Drobeta-Turnu Severin;


'''1967 – 1969''' - [[Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara|Liceul de Muzică „''Ion Vidu''” din Timișoara]], în colaborare cu soția sa, arhitecta Aurelia Fackelmann;
1967–1969 - [[Colegiul Național de Artă „Ion Vidu” din Timișoara|Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara]], în colaborare cu soția sa, arhitecta Aurelia Fackelmann;


'''1968 – 1969''' - Studii preliminare pentru realizarea [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Institutului Agronomic din Timișoara]], lucrare continuată și terminată de soția sa, Aurelia Fackelman în 1978;
1968–1969 - Studii preliminare pentru realizarea [[Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara|Institutului Agronomic din Timișoara]], lucrare continuată și terminată de soția sa, Aurelia Fackelman în 1978;


'''1970 – 1976''' - Ansamblul Bisericii romano-catolice „''Neprihănita Zămislire”'' din [[Orșova]], monument istoric (MH-II-m-B-10371)<ref>[[:Fișier:Biserica romano-catolică Neprihănita Zămislire Orșova.JPG|Biserica romano-catolică Neprihănita Zămislire Orșova.JPG]]</ref>, la care a colaborat cu inginerul constructor '''Victor Gioncu''' (1933-2013), sculptorul '''[[Péter Jecza]]''' și pictorul '''Gabriel Popa''' (1937–1995, pentru ''Calea Crucii)''.<ref>{{Citat web|url=https://e-zeppelin.ro/istoria-acum/fackelmann-biserica-catolica-orsova-1976/text-critic/|accessdate=2019-12-20|autor=Marius Miclăuș|titlu=Fackelmann-Biserica Catolica Orsova 1976}}</ref>
1970–1976 - Ansamblul Bisericii romano-catolice „Neprihănita Zămislire” din [[Orșova]], monument istoric (MH-II-m-B-10371), la care a colaborat cu inginerul constructor Victor Gioncu (1933-2013), sculptorul [[Péter Jecza]] și pictorul Gabriel Popa (1937–1995, pentru ''Calea Crucii'').<ref>{{Citat web|url=https://e-zeppelin.ro/istoria-acum/fackelmann-biserica-catolica-orsova-1976/text-critic/|accessdate=2019-12-20|autor=Marius Miclăuș|titlu=Fackelmann-Biserica Catolica Orsova 1976}}</ref>


Biserica de rit catolic din Orșova a fost ridicată în vremea comunismului după ce fostul lăcaș de cult s-a acoperit de ape, în timpul construcției barajului de la [[Porțile de Fier I]]. Având în vedere că la acea dată, în Orșova exista o puternică comunitate de catolici (germani, unguri și cehi), regimul comunist a permis în mod excepțional ridicarea unei noi biserici cu finanțare exclusivă din Germania.<ref><nowiki>http://www.edition-musik-suedost.de/html/orschowa.html</nowiki> </ref>
Biserica de rit catolic din Orșova a fost ridicată în vremea comunismului după ce fostul lăcaș de cult s-a acoperit de ape, în timpul construcției barajului de la [[Porțile de Fier I]]. Având în vedere că la acea dată, în Orșova exista o puternică comunitate de catolici (germani, unguri și cehi), regimul comunist a permis în mod excepțional ridicarea unei noi biserici cu finanțare exclusivă din Germania.<ref><nowiki>http://www.edition-musik-suedost.de/html/orschowa.html</nowiki> </ref>


'''1972 – 1973''' - Atelierul școală al Facultății de Construcții din Timișoara;
1972–1973 - Atelierul școală al Facultății de Construcții din Timișoara;


'''1976 – 1979''' - Biserica romano-catolică din [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], județul Timiș.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://arhitectura-1906.ro/2013/03/hans-fackelmann-1933-1979/|accessdate=2019-12-20|autor=Vlad Gaivoronschi|titlu=HANS FACKELMANN 1933 – 1979}}</ref>
1976–1979 - Biserica romano-catolică din [[Dumbrăvița, Timiș|Dumbrăvița]], județul Timiș.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://arhitectura-1906.ro/2013/03/hans-fackelmann-1933-1979/|accessdate=2019-12-20|autor=Vlad Gaivoronschi|titlu=HANS FACKELMANN 1933 – 1979}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.parohiacatolicadumbravita.ro|accessdate=2019-12-23|autor=Redacția|titlu=Parohia romano-catolică din Dumbrăvița - Istoric}}</ref>


== Premii și distincții<ref name=":0" /> ==
== Premii și distincții<ref name=":0" /> ==
'''1964''' - Premiat de ''Comitetul de Stat pentru Construcții'' pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;
1964 - Premiat de ''Comitetul de Stat pentru Construcții'' pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;


'''1967''' - Premiat de ''Uniunea Arhitecților'' pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;
1967 - Premiat de ''Uniunea Arhitecților'' pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;


'''1970''' - Mențiune de creație acordată de ''Uniunea Arhitecților'' pentru lucrarea Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, realizată în colaborare cu arh. Aurelia Fackelmann.
1970 - Mențiune de creație acordată de ''Uniunea Arhitecților'' pentru lucrarea Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, realizată în colaborare cu arh. Aurelia Fackelmann.


Sala de concerte a Liceului de Muzica a fost gândită ca un fotoliu imens care să reunească întreg publicul sub o cupolă comună și deține o acustică deosebită. [[Yehudi Menuhin]], violonistul de talie internațională, cu ocazia înregistrărilor din 1969 a considerat acustica, pentru vremea respectivă, ca fiind cea mai bună din Europa.<ref>{{Citat web|url=https://bureriu.wordpress.com/2019/11/25/la-san-francisco-in-cautarea-lui-yehudi-menuhin-si-george-enescu/|accessdate=2019-12-20|autor=Lucian Bureriu|titlu=La San Francisco, în căutarea lui Yehudi Menuhin și George Enescu}}</ref>
Sala de concerte a Liceului de Muzica a fost gândită ca un fotoliu imens care să reunească întreg publicul sub o cupolă comună și deține o acustică deosebită. [[Yehudi Menuhin]], cu ocazia înregistrărilor din 1969, a considerat acustica, pentru vremea respectivă, ca fiind cea mai bună din Europa.<ref>{{Citat web|url=https://bureriu.wordpress.com/2019/11/25/la-san-francisco-in-cautarea-lui-yehudi-menuhin-si-george-enescu/|accessdate=2019-12-20|autor=Lucian Bureriu|titlu=La San Francisco, în căutarea lui Yehudi Menuhin și George Enescu}}</ref>


Începând cu anul 1970 Hans Fackelmann a fost conferențiar la [[Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Construcții a Institutului Politehinic Traian Vuia din Timișoara]], prilej de formare a unei generații întregi de arhitecți. Asociația Arhitecților din România l-a numit vice-președinte între anii 1970 -1979.
Începând cu anul 1970 Hans Fackelmann a fost conferențiar la [[Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara|Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Traian Vuia din Timișoara]], prilej de formare a unei generații întregi de arhitecți. Asociația Arhitecților din România l-a numit vice-președinte între anii 1970–1979.


== Note ==
== Note ==
Linia 41: Linia 41:
* Bica, Smaranda Maria, ''Biserici ale secolului 20,'' Editura Mirton, Timișoara, 2004.
* Bica, Smaranda Maria, ''Biserici ale secolului 20,'' Editura Mirton, Timișoara, 2004.
* Constantin, Paul, ''Dicționar universal al arhitecților,'' Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
* Constantin, Paul, ''Dicționar universal al arhitecților,'' Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
* TVRTimișoara, [https://www.youtube.com/watch?v=u6g8oaGk6fg video youtube], 16 ianuarie 2020.


{{DEFAULTSORT:Fackelmann, Hans}}
{{DEFAULTSORT:Fackelmann, Hans}}
[[Categorie:Arhitecți români]]
[[Categorie:Arhitecți români]]
[[Categorie:Șvabi bănățeni]]
[[Categorie:Șvabi bănățeni]]
[[Categorie:Nașteri în 1933]]
[[Categorie:Decese în 1979]]

Versiunea curentă din 20 iulie 2024 16:52

Hans Fackelmann
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Macea, România Modificați la Wikidata
Decedat (45 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Timișoara, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania[1]
 România[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
cadru didactic universitar[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBanat[1] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hans Fackelmann (n. 24 noiembrie 1933, Macea, România – d. 30 iulie 1979, Timișoara) a fost un arhitect și conferențiar universitar[2] român de origine germană, făcând parte din grupul etnic al șvabilor din Banat. Ca arhitect s-a identificat cu perioada de înflorire a arhitecturii postbelice din România, proiectând timp de 20 de ani, împreuna cu soția sa Aurelia (1933-1991), arhitectă și ea, numeroase clădiri cu estetică funcționalistă în România.[2]

Studii

[modificare | modificare sursă]

După absolvirea Liceului Moise Nicoară din Arad, H. Fackelmann a urmat studiile de arhitectură la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București între anii 1953 la 1958. După terminarea studiilor s-a angajat la Institutul de proiectare "IPROTIM" din Timișoara, activând până în 1970 când s-a transferat la Departamentul de arhitectură și sistematizare a Facultății de Construcții a Institutului Politehinic Traian Vuia din Timișoara.

Activitate

[modificare | modificare sursă]

1958–1959 - Pavilion al Spitalului din comuna Bozovici, județul Caraș Severin;

1960–1961 - Planurile pentru Universitatea de Vest din Timișoara (ca șef de proiect), finalizată în 1965, clădirea fiind considerată printre primele construcții moderne din România;

1967–1968 - Sediul administrativ al Hidrocentralei „Porțile de Fier” din Drobeta-Turnu Severin;

1967–1969 - Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, în colaborare cu soția sa, arhitecta Aurelia Fackelmann;

1968–1969 - Studii preliminare pentru realizarea Institutului Agronomic din Timișoara, lucrare continuată și terminată de soția sa, Aurelia Fackelman în 1978;

1970–1976 - Ansamblul Bisericii romano-catolice „Neprihănita Zămislire” din Orșova, monument istoric (MH-II-m-B-10371), la care a colaborat cu inginerul constructor Victor Gioncu (1933-2013), sculptorul Péter Jecza și pictorul Gabriel Popa (1937–1995, pentru Calea Crucii).[3]

Biserica de rit catolic din Orșova a fost ridicată în vremea comunismului după ce fostul lăcaș de cult s-a acoperit de ape, în timpul construcției barajului de la Porțile de Fier I. Având în vedere că la acea dată, în Orșova exista o puternică comunitate de catolici (germani, unguri și cehi), regimul comunist a permis în mod excepțional ridicarea unei noi biserici cu finanțare exclusivă din Germania.[4]

1972–1973 - Atelierul școală al Facultății de Construcții din Timișoara;

1976–1979 - Biserica romano-catolică din Dumbrăvița, județul Timiș.[5][6]

Premii și distincții[5]

[modificare | modificare sursă]

1964 - Premiat de Comitetul de Stat pentru Construcții pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;

1967 - Premiat de Uniunea Arhitecților pentru realizarea proiectului Universitatea din Timișoara;

1970 - Mențiune de creație acordată de Uniunea Arhitecților pentru lucrarea Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara, realizată în colaborare cu arh. Aurelia Fackelmann.

Sala de concerte a Liceului de Muzica a fost gândită ca un fotoliu imens care să reunească întreg publicul sub o cupolă comună și deține o acustică deosebită. Yehudi Menuhin, cu ocazia înregistrărilor din 1969, a considerat acustica, pentru vremea respectivă, ca fiind cea mai bună din Europa.[7]

Începând cu anul 1970 Hans Fackelmann a fost conferențiar la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic Traian Vuia din Timișoara, prilej de formare a unei generații întregi de arhitecți. Asociația Arhitecților din România l-a numit vice-președinte între anii 1970–1979.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e f archINFORM, accesat în  
  2. ^ a b Mihai Opriș. „În traducere, Fackelmann înseamnă «bărbat făclie»”. Accesat în . 
  3. ^ Marius Miclăuș. „Fackelmann-Biserica Catolica Orsova 1976”. Accesat în . 
  4. ^ http://www.edition-musik-suedost.de/html/orschowa.html
  5. ^ a b Vlad Gaivoronschi. „HANS FACKELMANN 1933 – 1979”. Accesat în . 
  6. ^ Redacția. „Parohia romano-catolică din Dumbrăvița - Istoric”. Accesat în . 
  7. ^ Lucian Bureriu. „La San Francisco, în căutarea lui Yehudi Menuhin și George Enescu”. Accesat în . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Bica, Smaranda Maria, Biserici ale secolului 20, Editura Mirton, Timișoara, 2004.
  • Constantin, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
  • TVRTimișoara, video youtube, 16 ianuarie 2020.
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hans_Fackelmann&oldid=16394362