Bertrand Russell: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 27 martie 2024 23:16

Date personale
Bertrand Russell

Nume la naștere	Bertrand Arthur William Russell
Născut	18 mai 1872^[1]^[2]^[3]^[4]^[5] Trellech^⁠(d), Trellech United^⁠(d), Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei^[6]
Decedat	2 februarie 1970 (97 de ani)^[1]^[2]^[3]^[4]^[7] Penrhyndeudraeth^⁠(d), Țara Galilor, Regatul Unit^[6]
Cauza decesului	cauze naturale (gripă^[8])
Părinți	John Russell[]^[9]^[6] Katharine Russell, Viscountess Amberley[]^[9]
Frați și surori	Frank Russell, 2nd Earl Russell[*]
Căsătorit cu	Alys Pearsall Smith[] (13 decembrie 1894–1921)^[9]^[6] Dora Russell[] (27 septembrie 1921–1935)^[10]^[9]^[6] Patricia Russell[] (18 ianuarie 1936–1951)^[9] Edith Finch Russell[] (15 decembrie 1952–2 februarie 1970)^[9]
Copii	Conrad Russell, 5th Earl Russell[]^[9] John Russell[]^[9] Katharine Tait[]^[9]^[11] Lady Harriet Russell[]^[9]^[11]
Cetățenie	Regatul Unit (12 aprilie 1927–) Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei (–12 aprilie 1927)
Religie	agnosticism
Ocupație	matematician critic social[] eseist logician[] epistemolog[] filosof al limbajului[] activist politic[] metaphysician[] filosof analitic[] autobiograf[] cadru didactic universitar[] scriitor de literatură științifico-fantastică[] filosof al științei[] politician activist antirăzboi[] jurnalist filozof scriitor
Locul desfășurării activității	Anglia^[12]
Limbi vorbite	limba engleză^[13]^[14]^[15]
Semnătură

Modifică date / text

Medalia Premiului Nobel

Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech^⁠(d), Trellech United^⁠(d), Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth^⁠(d), Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un logician, filosof, matematician, istoric, eseist și critic social britanic^[16]^[17] În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri.^[18] Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.^[19]

La începutul anilor 1900 Russel a condus revolta britanică împotriva idealismului. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX.^[17] A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la Principia Mathematica, o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigma a filosofiei^[20] Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbajului, epistemologie și metafizică.

Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și anti-imperialism.^[21]^[22] În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste^[23], iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii pentru implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare.^[24]

În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, în recunoașterea lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință.^[25]

Biografie

S-a născut la Trellech, Monmouthshire, Țara Galilor, într-o familie aristocratică engleză. Bunicul din partea mamei, John Russell, a fost prim ministru al Marii Britanii. Nașul lui Bertrand Russell este filozoful John Stuart Mill. În 1890 își începe studiile la Trinity College, Cambridge unde este influențat de Alfred North Whitehead.

Russell a fost asemuit lui John Milton ca truditor intelectual.

Bertrand Russell a fost un important promotor al înființării Ligii Națiunilor și ONU.

Citate:

Trei pasiuni simple, dar extrem de puternice, mi-au guvernat viața: nevoia de iubire, foamea de cunoaștere și mila nețărmurită pentru suferințele omenirii.

Filosofia merită să fie studiată nu de dragul unor răspunsuri precise la întrebările ei, ci mai degrabă întrebărilor înseși; deoarece aceste întrebări lărgesc concepția noastră a ceea ce este posibil, ele ne îmbogățesc imaginația intelectuală și diminuează siguranța dogmatică ce împiedică mintea să speculeze.
Ca să fie deplin fericit, e necesar ca omul nu numai să se bucure de ceea ce are, dar și să spere în ceea ce-și dorește.
Faptul că întreaga matematică aparține logicii simbolice este una dintre cele mai mari descoperiri din epoca noastră. Odată acest lucru stabilit, cercetarea principiilor matematicii nu se mai bazează decât pe însăși analiza logicii simbolice.
William James predica "voința de a crede". În ceea ce mă privește, aș pleda pentru "voința de a pune la îndoială..." Nu de voința de a crede este nevoie, ci de dorința de a afla, care este exact contrariul ei.
Matematica, văzută în mod corect, arată nu numai adevărul, ci și frumusețea supremă, o frumusețe rece și austeră, ca a unei sculpturi.
Adepții capitalismului sunt foarte pricepuți atunci când e vorba de a invoca principiile sacrosancte ale libertății, care sunt înglobate într-o singură sentință: cei privilegiați nu trebuie opriți din exercitarea tiraniei asupra celor lipsiți de privilegii.
Știința poate stabili limite cunoașterii, dar nu trebuie să limiteze imaginația.
Poate că universul în sine are un scop, dar, chiar dacă ar fi așa, nimic nu sugerează faptul că acest scop ar putea fi similar cu al nostru.
Adevărata esență a desfătării, a exaltării, simțul de a fi mai mult decât un simplu om, piatră de temelie a celei mai înalte excelențe, poate fi găsită atât în matematică, cât și în poezie.

Ediții în limba română

Autobiografia lui Bertrand Russell, trad. de Anca Bărbulescu, Editura Humanitas, București, 2018.
Autobiografia lui Bertrand Russell Editura : POLITICA , BUCURESTI An aparitie : 1969 TRADUCERE DE ADINA ARSENESCU CU O PREFATA DE MIRCEA MALITA
Credința unui om liber. Scrieri esențiale, vol.1, trad. de Dan Crăciun, Editura Vellant, București, 2018.
În căutarea fericirii, ed.a III-a, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2018.
Elogiul inactivității, trad. de Ciprian Șulea, Editura Vellant, București, 2018.
Eseuri sceptice, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2015.
Credințele mele, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2014.
Cunoașterea lumii exterioare, trad. de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2013.
Religie și știință, trad. de Monica Medeleanu, Editura Herald, București, 2012
Misticism și logică și alte eseuri, trad. de Monica Medeleanu, Editura Herald, București, 2011
Problemele filosofiei, Editura All, București, 2006
Istoria filosofiei occidentale, vol.1 & vol. 2, trad. de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005.
Idealurile politice: Puterea, trad. de Sergiu Bălan, Editura Antaios, Oradea, 2002.
De ce nu sunt creștin, trad. de Mihaela Iacob și Petru Berar, Editura BPT, București, 1980

Note

^ ^a ^b Bertrand RUSSELL, NooSFere, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Bertrand Russell, AlKindi
^ ^a ^b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ ^a ^b Bertrand A. W. 3. Earl of Russell, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017
^ Bertrand Arthur William Russell, Gran Enciclopèdia Catalana
^ ^a ^b ^c ^d ^e Oxford Dictionary of National Biography
^ Bertrand Arthur William Russell, 3rd Earl Russell, The Peerage, accesat în 9 octombrie 2017
^ The Guardian, 3 februarie 1970
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j Kindred Britain
^ The Feminist Companion to Literature in English[*], p. 934 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ ^a ^b The Peerage
^ Czech National Authority Database, accesat în 29 ianuarie 2023
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Sidney Hook, "Lord Russell and the War Crimes Trial", Bertrand Russell: critical assessments, Volume 1, edited by A. D. Irvine, (New York 1999) page 178
^ ^a ^b Stanford Encyclopedia of Philosophy, "Bertrand Russell", 1 May 2003
^ I have imagined myself in turn a Liberal, a Socialist, or a Pacifist, but I have never been any of these things, in any profound sense. --Autobiography, p. 260.
^ Hestler, Anna (2001). Wales. Marshall Cavendish. p. 53. ISBN 076141195X.
^ Ludlow, Peter, "Descriptions", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL = [1].
^ Richard Rempel (1979). „From Imperialism to Free Trade: Couturat, Halevy and Russell's First Crusade”. Journal of the History of Ideas. University of Pennsylvania Press. 40 (3): 423–443. doi:10.2307/2709246.
^ Bertrand Russell (1988) [1917]. Political Ideals. Routledge. ISBN 0-415-10907-8.
^ Samoiloff, Louise Cripps. C.L.R. James: Memories and Commentaries, p. 19. Associated University Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
^ The Bertrand Russell Gallery
^ The Nobel Foundation (1950). Bertrand Russell: The Nobel Prize in Literature 1950. Retrieved on 11 June 2007.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bertrand Russell

Wikicitat

La Wikicitat găsiți citate legate de Bertrand Russell.

en Biografie
en Scurtă biografie Arhivat în 29 mai 2009, la Wayback Machine.

Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului

[c4ecd493000e0111b324f50b656dd864-1] Bertrand RUSSELL, NooSFere, accesat în 9 octombrie 2017

[6b0d64b5afa13c993e2a3bad3187e274-2] Bertrand Russell, AlKindi

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-3] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[9fdad39256b467bb490467771421228d-4] Bertrand A. W. 3. Earl of Russell, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017

[51ebb1085bd29adb40e24e5e041c3216-5] Bertrand Arthur William Russell, Gran Enciclopèdia Catalana

[80f928c804e88679be4ea8c5a7f9024c-6] Oxford Dictionary of National Biography

[d6184fbf35050159b63ecefd0bdf4558-7] Bertrand Arthur William Russell, 3rd Earl Russell, The Peerage, accesat în 9 octombrie 2017

[6a6d33e7356071a63dba42cff7ab2957-8] The Guardian, 3 februarie 1970

[284649aeb1cfd23adb1ecee122d031d1-9] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j Kindred Britain

[c0b8a6b0d2c1e0d8fe1778dd6a304b6c-10] The Feminist Companion to Literature in English[*], p. 934 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[5ee1647bb4bbd8e1e8388b8b9fa840bf-11] The Peerage

[e0a67153301b2dd46a5b48a78e575115-12] Czech National Authority Database, accesat în 29 ianuarie 2023

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-13] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[8acaf22c0f06126d2fd9bcef6a59822b-14] Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022

[043f454030b687d94d3ff80f6d4d17c1-15] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[16] Sidney Hook, "Lord Russell and the War Crimes Trial", Bertrand Russell: critical assessments, Volume 1, edited by A. D. Irvine, (New York 1999) page 178

[stanford-17] Stanford Encyclopedia of Philosophy, "Bertrand Russell", 1 May 2003

[18] I have imagined myself in turn a Liberal, a Socialist, or a Pacifist, but I have never been any of these things, in any profound sense. --Autobiography, p. 260.

[19] Hestler, Anna (2001). Wales. Marshall Cavendish. p. 53. ISBN 076141195X.

[20] Ludlow, Peter, "Descriptions", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL = [1].

[21] Richard Rempel (1979). „From Imperialism to Free Trade: Couturat, Halevy and Russell's First Crusade”. Journal of the History of Ideas. University of Pennsylvania Press. 40 (3): 423–443. doi:10.2307/2709246.

[22] Bertrand Russell (1988) [1917]. Political Ideals. Routledge. ISBN 0-415-10907-8.

[23] Samoiloff, Louise Cripps. C.L.R. James: Memories and Commentaries, p. 19. Associated University Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5

[Gallery-24] The Bertrand Russell Gallery

[nobel_prize-25] The Nobel Foundation (1950). Bertrand Russell: The Nobel Prize in Literature 1950. Retrieved on 11 June 2007.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]