Marcel Breuer: Diferență între versiuni
Wars (discuție | contribuții) mFără descriere a modificării |
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.4 |
||
(Nu s-au afișat 47 de versiuni intermediare efectuate de alți 30 de utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Arhitect |
|||
| nume = Marcel Brauer |
|||
| nume_complet = Marcel Lajos Breuer |
|||
| nationalitate = {{HUN}} și, ulterior, {{SUA}} |
|||
| image = Marcel Breuer.png |
|||
| design_semnificativ = [[Scaunul Wassily]] |
|||
| cladiri_semnificative = Sediul UNESCO din Paris <br/> Muzeul Whitney de artă americană |
|||
}} |
|||
'''Marcel Lajos Breuer''' ({{date biografice}}) a fost un [[arhitect]] și [[designer]] de [[mobilier]] german-american, născut într-o familie de evrei din Ungaria, unul dintre moderniștii cei mai influenți ai [[Secolul XX|secolului 20]]. Ca inițiator și părinte al [[modernism]]ului, Breuer a excelat în construcții modulare și forme simple. |
|||
[[Image:Marcel_Breuer_Portrait.jpg|thumb|Marcel Breuer]] |
|||
== Bauhaus == |
|||
'''Marcel Lajos Breuer''' ([[21 mai]] [[1902]] [[Pécs]], [[Ungaria]] - [[1 iulie]] [[1981]] [[New York City]]), [[arhitect]] şi [[designer]] de [[mobilier]], unul dintre moderniştii cei mai influenţi ai [[Secolul XX|secolului 20]]. Ca iniţiator şi părinte al [[Modernism|modernismului]], Breuer a excelat în construcţii modulare şi forme simple. |
|||
Cunoscut între prieteni ca '''Lajkó''', Breuer a studiat și apoi a predat la [[Bauhaus]] la începutul [[Anii 1920|anilor 1920]], linia sa artistică fiind dată de accentuarea unei combinații armonioase între artă și tehnologie. Ulterior a devenit, printre altele, conducătorul atelierului de tâmplărie și mobilier al '''Staatliches Bauhaus'''. După "desprinderea" de Bauhaus, a practicat ca arhitect și realizator de mobilier în [[Berlin]] designând case și spații comerciale, precum și un număr de piese de mobilier tubular, replici ale cărora sunt încă prezente azi în producția de masă. |
|||
[[Fișier:Wassilychair.jpg|thumb|left|210px|Faimosul scaun '''Wassily''', dedicat pictorului rus [[Wassily Kandinsky]].]] |
|||
== Bauhaus == |
|||
În ciuda a multor realizări arhitecturale și de mobilier de anvergură, Breuer s-ar putea să fie cunoscut mai ales pentru designul '''scaunului Wassily''', realizat în [[1925]] și dedicat lui [[Wassily Kandinsky]], unul din membrii marcanți ai grupării Bauhaus. Acest scaun, inspirat de modelul mânerelor de bicicletă, este, foarte probabil, primul realizat din [[oțel tubular]] îndoit. Având o longevitate de producție de invidiat, fiind încă fabricat după mai bine de 80 de ani de la concepție, este, în același timp, remarcabil de ușor de montat și demontat, ambele operații putându-se efectua cu ușurință doar cu ajutorul cheilor aflate în trusa oricărei biciclete. |
|||
Cunoscut ca '''Lajkó''', Breuer a studiat şi apoi a predat la [[Bauhaus]] la începutul [[Anii 1920|anilor 1920]], linia sa artistică fiind dată de accentuarea unei combinaţii armonioase între artă şi tehnologie. Ulterior a devenit, printre altele, conducătorul atelierului de tâmplărie şi mobilier al '''Staatliches Bauhaus'''. După "desprinderea" de Bauhaus, a practicat ca arhitect şi realizator de mobilier în [[Berlin]] designând case şi spaţii comerciale, precum şi un număr de piese de mobilier tubular, replici ale cărora sunt încă prezente azi în producţia de masă. |
|||
[[Imagine:Wassilychair.jpg|thumb|right|210px| Faimosul scaun '''Wassily''' ]] |
|||
În ciuda a multor realizări arhitecturale şi de mobilier de anvergură, Breuer s-ar putea să fie cunoscut mai ales pentru designul '''scaunului Wassily''', realizat în [[1925]] şi dedicat lui [[Wassily Kandinsky]], unul din membrii marcanţi ai grupării Bauhaus. Acest scaun, inspirat de modelul mânerelor de bicicletă, este, foarte probabil, primul realizat din [[oţel tubular]] îndoit. Având o longevitate de producţie de invidiat, fiind încă fabricat după mai bine de 80 de ani de la concepţie, este, în acelaşi timp, remarcabil de uşor de montat şi demontat, ambele operaţii putându-se efectua cu uşurinţă doar cu ajutorul cheilor aflate în trusa oricărei biciclete. |
|||
== Londra == |
== Londra == |
||
La începutul anilor 1930, datorită ascensiunii inevitabile a [[nazism]]ului la putere în [[Germania]], Marcel Breuer se refugiază la [[Londra]]. Alături de [[Walter Gropius]], Breuer este angajat de Jack Pritchard la compania [[Isokon]]. Astfel, cei doi vor fi printre inițiatorii introducerii în [[Marea Britanie]] a designului modern promovat cu atâta forță și succes de către mișcarea artistică Bauhaus. Din această perioadă a vieții lui Breuer, datează și designului scaunului cunoscut sub numele de [[Long Chair]], precum și experimentele sale folosind ca material de mobilier panelul de lemn curbat. |
|||
La începutul anilor 1930, datorită ascensiunii inevitabile a [[Nazism|nazismului]] la putere în [[Germania]], Marcel Breuer se refugiază la [[Londra]]. Alături de [[Walter Gropius]], Breuer este angajat de Jack Pritchard la compania [[Isokon]]. Astfel, cei doi vor fi printre iniţiatorii introducerii în [[Marea Britanie]] a designului modern promovat cu atâta forţă şi succes de către mişcarea artistică Bauhaus. Din această perioadă a vieţii lui Breuer, datează şi designului scaunului cunoscut sub numele de [[Long Chair]], precum şi experimentele sale folosind ca material de mobilier panelul de lemn curbat. |
|||
== Statele Unite ale Americii == |
== Statele Unite ale Americii == |
||
În anul [[1935]], Breuer și Gropius emigrează în [[Statele Unite ale Americii]], fiind ambii invitați să predea la '''Harvard Graduate School of Design''', Școala superioară de arhitectură a [[Universitatea Harvard|Universității Harvard]]. Printre studenții ambilor s-au numărat și viitorii cunoscuți arhitecți americani [[Philip Johnson]] și [[Paul Rudolph (arhitect)|Paul Rudolph]]. La un moment dat, Johnson l-ar fi caracterizat pe Marcel Breuer drept "un țăran manierist" ("Breuer, ... , a peasant Mannerist"). |
|||
În afara colaborării profesionale pedagogice de la Harvard, Breuer și Gropius au lucrat împreună la mai multe proiecte de case realizate în zona [[Boston, Massachusetts|Boston]]-ului. Marcel Breuer este, printre altele, și autorul mobilierului faimoasei [[Casa Gropius|Case Gropius]], măsură concretă a conceptului lui Walter Gropius asupra habitatului uman armonios încadrat în natură. |
|||
În anul [[1935]], Breuer şi Gropius emigrează în [[Statele Unite ale Americii]], fiind ambii invitaţi să predea la '''Harvard Graduate School of Design''', Şcoala superioară de arhitectură a [[Universitatea Harvard|Universităţii Harvard]]. Printre studenţii ambilor s-au numărat şi viitorii cunoscuţi arhitecţi americani [[Philip Johnson]] şi [[Paul Rudolph (architect)|Paul Rudolph]]. La un moment dat, Johnson l-ar fi caracterizat pe Marcel Breuer drept "un ţăran manierist" ("Breuer, ... , a peasant Mannerist"). |
|||
Breuer a terminat parteneriatul său cu Gropius în mai [[1941]] și a creat propria sa firmă în [[New York (oraș)|New York]]. [[Casa Geller]] I din [[1945]] este prima dintre casele construite de către Marcel Breuer, care introduce conceptul de "casă binucleică", având aripi diferite pentru dormitoare, respectiv pentru camera de zi, sufragerie și bucătărie separate între ele printr-un hol de intrare. Acest tip de casă, având un acoperiș de tip '''fluture''' (două suprafețe ale acoperișului intersectându-se deasupra porțiunii de unire a casei, zone de intersecție constituind simultan și zona de drenare), a devenit foarte populară printre construcțiile moderniste. O casă demonstrativă de acest tip a fost expusă în grădina '''[[Museum of Modern Art|Muzeului de Artă din New York]]''' (cunoscut și ca '''MoMa''' - '''M'''useum '''o'''f '''M'''odern '''A'''rt, New York), cauzând un viu interes față de munca arhitecturală a lui Breuer și o apreciere concretizată într-un articol dedicat autorului său de către [[Peter Blake]]. |
|||
În afara colaborării profesionale pedagogice de la Harvard, Breuer şi Gropius au lucrat împreună la mai multe proiecte de case realizate în zona [[Boston, Massachusetts|Boston]]-ului. Marcel Breuer este, printre altele, şi autorul mobilierului faimoasei [[Casa Gropius|Case Gropius]], măsură concretă a conceptului lui Walter Gropius asupra habitatului uman armonios încadrat în natură. |
|||
Breuer a terminat parteneriatul său cu Gropius în mai [[1941]] şi a creat propria sa firmă în [[New York]]. [[Casa Geller]] I din [[1945]] este prima dintre casele construite de către Marcel Breuer, care introduce conceptul de "casă binucleică", având aripi diferite pentru dormitoare, respectiv pentru camera de zi, sufragerie şi bucătărie separate între ele printr-un hol de intrare. Acest tip de casă, având un acoperiş de tip '''fluture''' (două suprafeţe ale acoperişului intersectându-se deasupra porţiunii de unire a casei, zone de intersecţie constituind simultan şi zona de drenare), a devenit foarte populară printre construcţiile moderniste. O casă demostrativă de acest tip a fost expusă în grădina '''Muzeului de Artă din New York''' (cunoscut şi ca '''MoMa''' - '''M'''useum '''o'''f '''M'''odern '''A'''rt, New York), cauzând un viu interes faţă de munca arhitecturală a lui Breuer şi o apreciere concretizată într-un articol dedicat autorului său de către [[Peter Blake]]. |
|||
== Sediul UNESCO din Paris == |
== Sediul UNESCO din Paris == |
||
Încredințarea realizării proiectului sediului general al [[UNESCO]] din [[Paris]], în [[1953]], a fost un punct de cotitură pentru Breuer. A însemnat, printre multe altele, revenirea în [[Europa]], după ce o părăsise, ca atâția intelectuali de valoare, din cauza [[nazism]]ului, o reîntoarcere la proiecte de anvergură după ani și ani în care a realizat doar proiecte [[Rezidență|rezidențiale]] și începutul folosirii [[beton]]ului pe scală largă în toate proiectele sale. Astfel, Marcel Breuer a devenit unul dintre practicanții consecvenți ai [[Stil brutalism|stilului]] [[brutalism]]ului, dar într-o modalitate mai caldă, mai sculpturală și mai individualizată. |
|||
Breuer este creditat, în mod cu totul eronat, cu realizarea fostei clădiri a [[Pan Am|Pan Am-ului]] (''Pan Am Building'', în [[Limba engleză|engleză]], astăzi proprietatea companiei [[MetLife]]), probabil una dintre cele mai disputate și controversate clădiri de tipul "[[zgârie nori]]" din [[New York (oraș)|New York City]]. În realitate, [[Walter Gropius]] este autorul designului clădirii. |
|||
Încredinţarea realizării proiectului sediului general al [[UNESCO]] din [[Paris]], în [[1953]], a fost un punct de cotitură pentru Breuer. A însemnat, printre multe altele, revenirea în [[Europa]], după ce o părăsise, ca atâţia intelectuali de valoare, din cauza [[Nazism|nazismului]], o reîntoarcere la proiecte de anvergură după ani şi ani în care a realizat doar proiecte [[Rezidenţă|rezidenţiale]] şi începutul folosirii [[Beton|betonului]] pe scală largă în toate proiectele sale. Astfel, Marcel Breuer a devenit unul dintre practicanţii consecvenţi ai [[Stil brutalism|stilului]] [[Brutalism|brutalismului]], dar într-o modalitate mai caldă, mai sculpturală şi mai individualizată. |
|||
Pe de altă parte, în anul [[1969]], Breuer a prezentat proiectul unui zgârie nori cu 30 de etaje, cu numele ipotetic de "Grand Central Tower", ce ar fi urmat să fie construit deasupra [[Grand Central Terminal]] din același New York City. [[Ada Louise Huxtable]], una dintre cele mai vehemente voci care se opunea proiectului, a numit proiectul "un turn gargantuan de o vulgaritate agresivă deosebită". Astfel, proiectul, niciodată realizat, în mod evident, a devenit ''une cause celebre''. |
|||
Breuer este creditat, în mod cu totul eronat, cu realizarea fostei clădiri a [[Pan Am|Pan Am-ului]] (''Pan Am Building'', în [[Limba engleză|engleză]], astăzi proprietatea companiei [[MetLife]]), probabil una dintre cele mai disputate şi controversate clădiri de tipul "[[Zgârie nori|zgârie nori]]" din [[New York, New York|New York City]]. În realitate, [[Walter Gropius]] este autorul designului clădirii. |
|||
Reputația lui Marcel Breuer, mai ales în [[Statele Unite ale Americii]], a fost atinsă, dar nu într-un mod irevocabil. Ceea ce a devenit totuși pozitiv, în final, din această dispută amară, a fost creșterea atenției acordate conservării clădirilor vechi, precum și a legislației corespunzătoare, nu numai în New York dar și de-a lungul întregii țări. |
|||
Pe de altă parte, în anul [[1969]], Breuer a prezentat proiectul unui zgârie nori cu 30 de etaje, cu numele ipotetic de "Grand Central Tower", ce ar fi urmat să fie construit deasupra [[Grand Central Terminal]] din acelaşi New York City. [[Ada Louise Huxtable]], una dintre cele mai vehemente voci care se opunea proiectului, a numit proiectul "un turn gargantuan de o vulgaritate agresivă deosebită". Astfel, proiectul, niciodată realizat, în mod evident, a devenit ''une cause celebre''. |
|||
== Construcții (listă parțială) == |
|||
Reputaţia lui Marcel Breuer, mai ales în [[Statele Unite ale Americii]], a fost atinsă, dar nu într-un mod irevocabil. Ceea ce a devenit totuşi pozitiv, în final, din această dispută amară, a fost creşterea atenţiei acordate conservării clădirilor vechi, precum şi a legislaţiei corespunzătoare, nu numai în New York dar şi de-a lungul întregii ţări. |
|||
=== Proprietăți rezidențiale din Statele Unite ale Americii === |
|||
* ''Hagerty House'', Cohasset, [[Massachusetts]], [[1937]] - [[1938]] |
|||
== Construcţii (listă parţială) == |
|||
* ''Breuer House I'', Lincoln, Massachusetts, [[1938]] - [[1939]] |
|||
* ''J. Ford House'', Lincoln, Massachusetts, [[1939]] |
|||
=== Proprietăţi rezidenţiale din Statele Unite ale Americii === |
|||
* ''Chamberlain Cottage'', Wayland, Massachusetts, [[1940]] |
|||
* '' |
* ''Geller House, Lawrence'', Long Island, [[New York (stat)|New York]], [[1945]] |
||
* '' |
* ''Robinson House, Williamstown'', Massachusetts, [[1946]] - [[1948]] |
||
* '' |
* ''Breuer House II'', New Canaan, [[Connecticut]], [[1947]] - [[1948]] |
||
* ''Chamberlain Cottage'', Wayland, Massachusetts, [[1940]] |
|||
* ''Geller House, Lawrence'', Long Island, [[New York (stat SUA)|New York]], [[1945]] |
|||
* ''Robinson House, Williamstown'', Massachusetts, [[1946]] - [[1948]] |
|||
* ''Breuer House II'', New Canaan, [[Connecticut (stat SUA)|Connecticut]], [[1947]] - [[1948]] |
|||
* ''Cape Cod Cottages'' |
* ''Cape Cod Cottages'' |
||
** ''Breuer Cottage'', Wellfleet, Massachusetts, [[1945]], [[1949]], [[1961]] |
** ''Breuer Cottage'', Wellfleet, Massachusetts, [[1945]], [[1949]], [[1961]] |
||
** ''Kepes Cottage'', Wellfleet, Massachusetts, [[1948]] - [[1949]] |
** ''Kepes Cottage'', Wellfleet, Massachusetts, [[1948]] - [[1949]] |
||
** ''Edgar Stillman Cottage'', Wellfleet, Massachusetts, [[1953]] - [[1954]] |
** ''Edgar Stillman Cottage'', Wellfleet, Massachusetts, [[1953]] - [[1954]] |
||
** ''Wise Cottage, Wellfleet'', Massachusetts, [[1963]] |
** ''Wise Cottage, Wellfleet'', Massachusetts, [[1963]] |
||
* ''Exhibition House in the MoMA Garden'', Pocantico Hills, Tarrytown, New York, [[1948]] - [[1949]] |
* ''Exhibition House in the MoMA Garden'', Pocantico Hills, Tarrytown, New York, [[1948]] - [[1949]] |
||
* ''Clark House'', Orange, Connecticut, [[1949]] - [[1951]] |
* ''Clark House'', Orange, Connecticut, [[1949]] - [[1951]] |
||
* ''Pack House'', Scarsdale, New York, [[1950]] - [[1951]] |
* ''Pack House'', Scarsdale, New York, [[1950]] - [[1951]] |
||
* ''[[Dexter Ferry Cooperative House]]'' of ''[[Vassar College]]'', Poughkeepsie, New York, [[1951]] |
* ''[[Dexter Ferry Cooperative House]]'' of ''[[Vassar College]]'', Poughkeepsie, New York, [[1951]] |
||
* ''Grieco House'', Andover, Massachusetts, [[1954]] - [[1955]] |
* ''Grieco House'', Andover, Massachusetts, [[1954]] - [[1955]] |
||
* ''Starkey House'', Duluth, [[ |
* ''Starkey House'', Duluth, [[Montana]], [[1954]] - [[1955]] |
||
* ''Hooper House II'', Baltimore County, [[Maryland]], [[1956]] - [[1959]] |
* ''Hooper House II'', Baltimore County, [[Maryland]], [[1956]] - [[1959]] |
||
* ''Stillman House II'', Litchfield, Connecticut, [[1964]] - [[1965]] |
* ''Stillman House II'', Litchfield, Connecticut, [[1964]] - [[1965]] |
||
=== Clădiri publice |
=== Clădiri publice și comerciale === |
||
* ''Wohnbedarf Furniture Store'', [[Zürich]]; |
|||
* ''Doldertal Houses'' (blocuri cu apartmente de locuit), Zürich; |
|||
* ''Wohnbedarf Furniture Store'', [[Zurich]]; |
|||
* ''Gane Pavilion'', [[Bristol]], [[1936]]; |
|||
* ''Doldertal Houses'' (blocuri cu apartmente de locuit), Zurich; |
|||
* '' |
* ''Pennsylvania Pavilion'', ''New York's World Fair, [[1939]]''; |
||
* Sediul ''[[United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization|UNESCO]]'', [[Paris]], [[Franța]], [[1953]] (cu [[Pier Luigi Nervi]] și [[Bernard Zehrfuss]]); |
|||
* ''Pennsylvania Pavilion'', ''New York's World Fair, [[1939]]''; |
|||
* ''[[Whitney Museum of American Art]]'', [[New York City|New York, NY]], [[1966]]; |
|||
* Sediul ''[[United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization|UNESCO]]'', [[Paris]], [[Franţa]], [[1953]] (cu [[Pier Luigi Nervi]] şi [[Bernard Zehrfuss]]); |
|||
* ''Ambasada Australiană'', Paris, Franța; |
|||
* ''[[Whitney Museum of American Art]]'', [[New York City|New York, NY]], [[1966]]; |
|||
* '' |
* ''HUD office building'', [[Washington, D.C.]]; |
||
* ''Litchfield High School'', [[Litchfield, Connecticut|Litchfield]], [[Connecticut]]; |
|||
* ''HUD office building'', [[Washington, D.C.]]; |
|||
* ''[[Cleveland Museum of Art]]'' extindere, [[Cleveland, Ohio]]; |
|||
* ''Litchfield High School'', [[Litchfield, Connecticut|Litchfield]], [[Connecticut]]; |
|||
* ''[[ |
* ''[[AT Tower]]'', Cleveland, Ohio; |
||
* ''[[Flaine]]'', [[Franța]] (întrega stațiune montană de ski, populație 6000); |
|||
* ''[[AT Tower]]'', Cleveland, Ohio; |
|||
* ''[[College of Saint Benedict/Saint John's University|St. John's University]]'' în [[Collegeville, Minnesota]]; |
|||
* ''[[Flaine]]'', [[Franţa]] (întrega staţiune montană de ski, populaţie 6000); |
|||
** ''Saint Thomas Hall'', [[1959]]; |
|||
* ''[[College of Saint Benedict/Saint John's University|St. John's University]]'' în [[Collegeville, Minnesota]]; |
|||
** '' |
** ''St. John's Abbey Church'', [[1961]]; |
||
** '' |
** ''Alcuin Library'', [[1964]]; |
||
** '' |
** ''Peter Engel Science Center'', [[1965]]; |
||
** '' |
** ''Saints Bernard, Patrick, and Boniface Halls'', [[1967]]; |
||
** ''Saints Bernard, Patrick, and Boniface Halls'', [[1967]]; |
|||
** ''Institute for Ecumenical and Cultural Research'', [[1968]]; |
** ''Institute for Ecumenical and Cultural Research'', [[1968]]; |
||
** ''Bush Center for the Hill Monastic Manuscript Library'', [[1975]]; |
** ''Bush Center for the Hill Monastic Manuscript Library'', [[1975]]; |
||
* ''[[IBM]] Campus'' în [[Boca Raton, Florida]]. |
* ''[[IBM]] Campus'' în [[Boca Raton, Florida]]. |
||
=== [[Mobilier]] === |
=== [[Mobilier]] === |
||
* ''African chair''; |
|||
* ''Sun Lounge Chair'' -- Model No. 301; |
|||
* ''African chair''; |
|||
* ''Dressing Table & Bureau'', [[1922]], [[1925]]; |
|||
* ''Sun Lounge Chair'' -- Model No. 301; |
|||
* '' |
* ''Slatted chairs'' (lemn), [[1922]] – [[1924]]; |
||
* '' |
* ''[[Wassily Chair]]'' -- No.B3. [[1925]]; |
||
* '' |
* ''Breuer table set'', [[1927]]; |
||
* '' |
* ''Wassily chair'', pliabil, [[1927]]; |
||
* '' |
* ''[[Cantilever chair|Cesca side chair]]'', [[1928]]; |
||
* '' |
* ''Thornet Typist's Desk'', [[1928]]; |
||
* '' |
* ''Coffee Table'', [[1928]] |
||
* '' |
* ''Tubular Steel furniture'', [[1928]] – [[1929]]; |
||
* '' |
* ''F 41 lounge chair on wheels'', [[1928]] – [[1930]]; |
||
* '' |
* ''Broom Cupboard'', [[1930]]; |
||
* '' |
* ''Bookcase'', [[1931]]; |
||
* ''Bookcase'', [[1931]]; |
|||
* ''Armchair, Model No.301. 1932–34 |
* ''Armchair, Model No.301. 1932–34 |
||
* ''Aluminium chair'', [[1933]]; |
* ''Aluminium chair'', [[1933]]; |
||
* ''Isokon chairs'', [[1935]]; |
* ''Isokon chairs'', [[1935]]; |
||
* ''Aluminium chaise longue'', [[1935]] – [[1936]]; |
* ''Aluminium chaise longue'', [[1935]] – [[1936]]; |
||
* ''Plywood furniture (five pieces)'', [[1936]] – [[1937]]; |
* ''Plywood furniture (five pieces)'', [[1936]] – [[1937]]; |
||
* ''Robin Day Polyprop chairs'', [[1962]] – [[1963]]; |
* ''Robin Day Polyprop chairs'', [[1962]] – [[1963]]; |
||
* ''Robin Day Polo Chair'', [[1975]]; |
* ''Robin Day Polo Chair'', [[1975]]; |
||
== |
== Note == |
||
<references /> |
|||
== Articole de citit == |
|||
* [[Bauhaus]] |
|||
* [[Listă a artiștilor conectați de mișcarea artistică Bauhaus]] |
|||
==Legături externe== |
|||
* [http://www.marcelbreuer.org/Main.html Breuer la Saint John's] |
|||
{{commonscat-inline}} |
|||
* [http://architect.architecture.sk/marcel-breuer-architect/marcel-breuer-architect.php Marcel Breuer - architect biografie] |
|||
* [http://www.marcelbreuer.org/Main.html Breuer la Saint John's] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20041102035512/http://www.marcelbreuer.org/Main.html |date=2004-11-02 }} |
|||
* [http://www.aaa.si.edu/exhibits/breuer/intro.htm Arhiva Smithsonian on-line cu multe fotografii ale operelor şi corespondenţei lui Marcel Breuer] |
|||
* [http://www.aaa.si.edu/exhibits/breuer/intro.htm Arhiva Smithsonian on-line cu multe fotografii ale operelor și corespondenței lui Marcel Breuer] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051030164746/http://www.aaa.si.edu/exhibits/breuer/Intro.htm |date=2005-10-30 }} |
|||
{{Modernism}} |
|||
[[Categorie:Naşteri în 1902|Breuer, Marcel]] |
|||
{{Bauhaus}} |
|||
[[Categorie:Decese în 1981|Breuer, Marcel]] |
|||
[[Categorie:Arhitecţi americani|Breuer, Marcel]] |
|||
[[Categorie:Architecţi modernişti|Breuer, Marcel]] |
|||
[[Categorie:Arhitecţi ungari|Breuer, Marcel]] |
|||
[[Categorie:Bauhaus|Breuer, Marcel]] |
|||
[[Categorie:Designeri de mobilier|Breuer, Marcel]] |
|||
{{Control de autoritate}} |
|||
[[de:Marcel Breuer]] |
|||
{{DEFAULTSORT:Breuer, Marcel}} |
|||
[[en:Marcel Breuer]] |
|||
[[Categorie:Nașteri în 1902]] |
|||
[[eo:Marcel BREUER]] |
|||
[[Categorie:Nașteri pe 21 mai]] |
|||
[[fr:Marcel Breuer]] |
|||
[[ |
[[Categorie:Decese în 1981]] |
||
[[Categorie:Decese pe 1 iulie]] |
|||
[[pl:Marcel Breuer]] |
|||
[[Categorie:Arhitecți americani]] |
|||
[[pt:Marcel Breuer]] |
|||
[[Categorie:Arhitecți din secolul al XX-lea]] |
|||
[[sv:Marcel Lajos Breuer]] |
|||
[[Categorie:Arhitecți moderniști]] |
|||
[[Categorie:Arhitecți maghiari]] |
|||
[[Categorie:Arhitecți evrei]] |
|||
[[Categorie:Bauhaus]] |
|||
[[Categorie:Designeri de mobilier]] |
|||
[[Categorie:Modernism]] |
|||
[[Categorie:Oameni din Pécs]] |
|||
[[Categorie:Profesori la Staatliches Bauhaus]] |
Versiunea curentă din 18 mai 2023 21:25
Marcel Brauer | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Breuer Marcel Lajos |
Născut | [1][2][3][4][5] Pécs, Ungaria[2][6][7] |
Decedat | (79 de ani)[8][9][1][2][10] New York City, New York, SUA[2][11][12][6] |
Căsătorit cu | Marta Breuer[*] (–anii 1930)[13] |
Cetățenie | Statele Unite ale Americii[14] Ungaria[2] |
Ocupație | arhitect furniture designer[*] cadru didactic universitar[*] designer |
Locul desfășurării activității | Wiesbaden Zürich Paris New York City Weimar |
Limbi vorbite | limba engleză[15] limba maghiară[16] limba germană[16] |
Alma Mater | Bauhaus |
Numele firmei | Universitatea Harvard |
Clădiri semnificative | Sediul UNESCO din Paris Muzeul Whitney de artă americană |
Design semnificativ | Scaunul Wassily |
Premii | |
Medalia de Aur AIA[*] () | |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Marcel Lajos Breuer (n. , Pécs, Ungaria – d. , New York City, New York, SUA) a fost un arhitect și designer de mobilier german-american, născut într-o familie de evrei din Ungaria, unul dintre moderniștii cei mai influenți ai secolului 20. Ca inițiator și părinte al modernismului, Breuer a excelat în construcții modulare și forme simple.
Bauhaus
[modificare | modificare sursă]Cunoscut între prieteni ca Lajkó, Breuer a studiat și apoi a predat la Bauhaus la începutul anilor 1920, linia sa artistică fiind dată de accentuarea unei combinații armonioase între artă și tehnologie. Ulterior a devenit, printre altele, conducătorul atelierului de tâmplărie și mobilier al Staatliches Bauhaus. După "desprinderea" de Bauhaus, a practicat ca arhitect și realizator de mobilier în Berlin designând case și spații comerciale, precum și un număr de piese de mobilier tubular, replici ale cărora sunt încă prezente azi în producția de masă.
În ciuda a multor realizări arhitecturale și de mobilier de anvergură, Breuer s-ar putea să fie cunoscut mai ales pentru designul scaunului Wassily, realizat în 1925 și dedicat lui Wassily Kandinsky, unul din membrii marcanți ai grupării Bauhaus. Acest scaun, inspirat de modelul mânerelor de bicicletă, este, foarte probabil, primul realizat din oțel tubular îndoit. Având o longevitate de producție de invidiat, fiind încă fabricat după mai bine de 80 de ani de la concepție, este, în același timp, remarcabil de ușor de montat și demontat, ambele operații putându-se efectua cu ușurință doar cu ajutorul cheilor aflate în trusa oricărei biciclete.
Londra
[modificare | modificare sursă]La începutul anilor 1930, datorită ascensiunii inevitabile a nazismului la putere în Germania, Marcel Breuer se refugiază la Londra. Alături de Walter Gropius, Breuer este angajat de Jack Pritchard la compania Isokon. Astfel, cei doi vor fi printre inițiatorii introducerii în Marea Britanie a designului modern promovat cu atâta forță și succes de către mișcarea artistică Bauhaus. Din această perioadă a vieții lui Breuer, datează și designului scaunului cunoscut sub numele de Long Chair, precum și experimentele sale folosind ca material de mobilier panelul de lemn curbat.
Statele Unite ale Americii
[modificare | modificare sursă]În anul 1935, Breuer și Gropius emigrează în Statele Unite ale Americii, fiind ambii invitați să predea la Harvard Graduate School of Design, Școala superioară de arhitectură a Universității Harvard. Printre studenții ambilor s-au numărat și viitorii cunoscuți arhitecți americani Philip Johnson și Paul Rudolph. La un moment dat, Johnson l-ar fi caracterizat pe Marcel Breuer drept "un țăran manierist" ("Breuer, ... , a peasant Mannerist").
În afara colaborării profesionale pedagogice de la Harvard, Breuer și Gropius au lucrat împreună la mai multe proiecte de case realizate în zona Boston-ului. Marcel Breuer este, printre altele, și autorul mobilierului faimoasei Case Gropius, măsură concretă a conceptului lui Walter Gropius asupra habitatului uman armonios încadrat în natură.
Breuer a terminat parteneriatul său cu Gropius în mai 1941 și a creat propria sa firmă în New York. Casa Geller I din 1945 este prima dintre casele construite de către Marcel Breuer, care introduce conceptul de "casă binucleică", având aripi diferite pentru dormitoare, respectiv pentru camera de zi, sufragerie și bucătărie separate între ele printr-un hol de intrare. Acest tip de casă, având un acoperiș de tip fluture (două suprafețe ale acoperișului intersectându-se deasupra porțiunii de unire a casei, zone de intersecție constituind simultan și zona de drenare), a devenit foarte populară printre construcțiile moderniste. O casă demonstrativă de acest tip a fost expusă în grădina Muzeului de Artă din New York (cunoscut și ca MoMa - Museum of Modern Art, New York), cauzând un viu interes față de munca arhitecturală a lui Breuer și o apreciere concretizată într-un articol dedicat autorului său de către Peter Blake.
Sediul UNESCO din Paris
[modificare | modificare sursă]Încredințarea realizării proiectului sediului general al UNESCO din Paris, în 1953, a fost un punct de cotitură pentru Breuer. A însemnat, printre multe altele, revenirea în Europa, după ce o părăsise, ca atâția intelectuali de valoare, din cauza nazismului, o reîntoarcere la proiecte de anvergură după ani și ani în care a realizat doar proiecte rezidențiale și începutul folosirii betonului pe scală largă în toate proiectele sale. Astfel, Marcel Breuer a devenit unul dintre practicanții consecvenți ai stilului brutalismului, dar într-o modalitate mai caldă, mai sculpturală și mai individualizată.
Breuer este creditat, în mod cu totul eronat, cu realizarea fostei clădiri a Pan Am-ului (Pan Am Building, în engleză, astăzi proprietatea companiei MetLife), probabil una dintre cele mai disputate și controversate clădiri de tipul "zgârie nori" din New York City. În realitate, Walter Gropius este autorul designului clădirii.
Pe de altă parte, în anul 1969, Breuer a prezentat proiectul unui zgârie nori cu 30 de etaje, cu numele ipotetic de "Grand Central Tower", ce ar fi urmat să fie construit deasupra Grand Central Terminal din același New York City. Ada Louise Huxtable, una dintre cele mai vehemente voci care se opunea proiectului, a numit proiectul "un turn gargantuan de o vulgaritate agresivă deosebită". Astfel, proiectul, niciodată realizat, în mod evident, a devenit une cause celebre.
Reputația lui Marcel Breuer, mai ales în Statele Unite ale Americii, a fost atinsă, dar nu într-un mod irevocabil. Ceea ce a devenit totuși pozitiv, în final, din această dispută amară, a fost creșterea atenției acordate conservării clădirilor vechi, precum și a legislației corespunzătoare, nu numai în New York dar și de-a lungul întregii țări.
Construcții (listă parțială)
[modificare | modificare sursă]Proprietăți rezidențiale din Statele Unite ale Americii
[modificare | modificare sursă]- Hagerty House, Cohasset, Massachusetts, 1937 - 1938
- Breuer House I, Lincoln, Massachusetts, 1938 - 1939
- J. Ford House, Lincoln, Massachusetts, 1939
- Chamberlain Cottage, Wayland, Massachusetts, 1940
- Geller House, Lawrence, Long Island, New York, 1945
- Robinson House, Williamstown, Massachusetts, 1946 - 1948
- Breuer House II, New Canaan, Connecticut, 1947 - 1948
- Cape Cod Cottages
- Exhibition House in the MoMA Garden, Pocantico Hills, Tarrytown, New York, 1948 - 1949
- Clark House, Orange, Connecticut, 1949 - 1951
- Pack House, Scarsdale, New York, 1950 - 1951
- Dexter Ferry Cooperative House of Vassar College, Poughkeepsie, New York, 1951
- Grieco House, Andover, Massachusetts, 1954 - 1955
- Starkey House, Duluth, Montana, 1954 - 1955
- Hooper House II, Baltimore County, Maryland, 1956 - 1959
- Stillman House II, Litchfield, Connecticut, 1964 - 1965
Clădiri publice și comerciale
[modificare | modificare sursă]- Wohnbedarf Furniture Store, Zürich;
- Doldertal Houses (blocuri cu apartmente de locuit), Zürich;
- Gane Pavilion, Bristol, 1936;
- Pennsylvania Pavilion, New York's World Fair, 1939;
- Sediul UNESCO, Paris, Franța, 1953 (cu Pier Luigi Nervi și Bernard Zehrfuss);
- Whitney Museum of American Art, New York, NY, 1966;
- Ambasada Australiană, Paris, Franța;
- HUD office building, Washington, D.C.;
- Litchfield High School, Litchfield, Connecticut;
- Cleveland Museum of Art extindere, Cleveland, Ohio;
- AT Tower, Cleveland, Ohio;
- Flaine, Franța (întrega stațiune montană de ski, populație 6000);
- St. John's University în Collegeville, Minnesota;
- IBM Campus în Boca Raton, Florida.
- African chair;
- Sun Lounge Chair -- Model No. 301;
- Dressing Table & Bureau, 1922, 1925;
- Slatted chairs (lemn), 1922 – 1924;
- Wassily Chair -- No.B3. 1925;
- Breuer table set, 1927;
- Wassily chair, pliabil, 1927;
- Cesca side chair, 1928;
- Thornet Typist's Desk, 1928;
- Coffee Table, 1928
- Tubular Steel furniture, 1928 – 1929;
- F 41 lounge chair on wheels, 1928 – 1930;
- Broom Cupboard, 1930;
- Bookcase, 1931;
- Armchair, Model No.301. 1932–34
- Aluminium chair, 1933;
- Isokon chairs, 1935;
- Aluminium chaise longue, 1935 – 1936;
- Plywood furniture (five pieces), 1936 – 1937;
- Robin Day Polyprop chairs, 1962 – 1963;
- Robin Day Polo Chair, 1975;
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Marcel Breuer, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d e The Other Interface, accesat în
- ^ Marcel Breuer, Structurae, accesat în
- ^ Marcel Breuer, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Marcel Breuer, Breuer, Marcel[*]
- ^ a b Artists + Artworks, accesat în
- ^ Arkitekter verksamma i Sverige,
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ Marcel Breuer (în engleză), RKDartists
- ^ Arkitekter verksamma i Sverige,
- ^ http://arch-pavouk.cz/index.php/architekti/1423-breuer-marcel-lajos, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Carlos Ribeiro Vilela, Antonio Brito da Cunha, On Marta Breuer and some of her unpublished drawings of Drosophila spp. male terminalia (Diptera, Drosophilidae) (în engleză), Genetics and Molecular Biology, p. 581
- ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor)
Articole de citit
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Marcel Breuer la Wikimedia Commons
- Breuer la Saint John's Arhivat în , la Wayback Machine.
- Arhiva Smithsonian on-line cu multe fotografii ale operelor și corespondenței lui Marcel Breuer Arhivat în , la Wayback Machine.