Sari la conținut

Dieceză: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Xqbot (discuție | contribuții)
m Robot. Înlocuire automată de text (-{{Informații bibliotecare +{{Control de autoritate)
 
(Nu s-au afișat 33 de versiuni intermediare efectuate de alți 25 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
În Bisericile creştine, '''dieceza''' este o unitate administrativ-teritorială condusă de [[episcop]], şi este numită adesea episcopie sau sediu episcopal, chiar dacă ultimul titlu ar însemna mai degrabă titlul oficiului episcopului.
În Bisericile creștine, '''dieceza''' este o unitate administrativ-teritorială condusă de [[episcop]], și este numită adesea episcopie sau sediu episcopal, chiar dacă ultimul titlu ar însemna mai degrabă titlul oficiului episcopului.<ref>[https://dexonline.ro/definitie/diecez%C4%83 Dieceză], ''dexonline.ro''</ref>


În [[Biserica Catolică|Biserica latină]], o dieceză importantă (datorită dimensiunilor sale sau a rolului istoric), şi care este condusă de un [[arhiepiscop]], se numeşte [[arhidieceză]]. Conform ''Annuario Pontificio'', în anul 2003 existau 569 de arhidieceze şi 2014 de dieceze ale [[Biserica Catolică|Bisericii Catolice]].
În [[Biserica Catolică|Biserica latină]], o dieceză importantă (datorită dimensiunilor sale sau rolului istoric), și care este condusă de un [[arhiepiscop]], se numește [[arhidieceză]]. Conform ''Annuario Pontificio'', în anul 2003 existau 569 de arhidieceze și 2014 de dieceze ale [[Biserica Catolică|Bisericii Catolice]].


În organizarea târzie a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]], provinciile (destul de) fragmentate erau grupate în unităţi administrativ-teritoriale mai mari, numite dieceze (lat. ''diœcesis'', gr. ''διοίκησις'', însemnând ''administraţie''), fiind introduse de împăratul [[Diocletian]] (284-305) ca subîmpărţire administrativă financiară. [[Biserica Catolică]] a moştenit direct această structură administrativă în secolele V şi VI, atunci când [[episcop]]ii îşi asumau în întregime rolul unui ''præfectus''. De altfel, centrele acelor dieceze romane coincideau cu sediile episcopiilor. În zilele noastre, această practică s-a păstrat, şi astfel, de cele mai multe ori, sediile mitropoliilor coincid cu sediile administraţiei civile centrale. Exemplele sunt mai multe, începând cu [[Arhidieceza de Bucureşti]], al cărei [[arhiepiscop]] este şi [[mitropolit]] al [[Provincie eclesiastică|provinciei metropolitane]] de [[Ritul latin|rit latin]] din [[România]], continuând apoi cu Arhidieceza de [[Viena]], al cărei arhiepiscop este şi [[Primat]] al [[Austria|Austriei]], sau cu exemplul Arhidiecezei de [[Varşovia]], al cărei arhiepiscop este şi [[Primat]] al [[Polonia|Poloniei]].
În organizarea târzie a [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]], provinciile (destul de) fragmentate erau grupate în unități administrativ-teritoriale mai mari, numite dieceze (lat. ''diœcesis'', gr. ''διοίκησις'', însemnând ''administrație''), fiind introduse de împăratul [[Diocletian]] (284-305) ca subîmpărțire administrativă financiară. [[Biserica Catolică]] a moștenit direct această structură administrativă în secolele V și VI, atunci când [[episcop]]ii își asumau în întregime rolul unui ''præfectus''. De altfel, centrele acelor dieceze romane coincideau cu sediile episcopiilor. În zilele noastre, această practică s-a păstrat, și astfel, de cele mai multe ori, sediile mitropoliilor coincid cu sediile administrației civile centrale. Exemplele sunt mai multe, începând cu [[Arhidieceza de București]], al cărei [[arhiepiscop]] este și [[mitropolit]] al [[Provincie ecleziastică|provinciei metropolitane]] de [[Ritul latin|rit latin]] din [[România]], continuând apoi cu Arhidieceza de [[Viena]], al cărei arhiepiscop este și [[Primat]] al [[Austria|Austriei]], sau cu exemplul Arhidiecezei de [[Varșovia]], al cărei arhiepiscop este și [[Primat]] al [[Polonia|Poloniei]].


În tradiţia Bisericilor răsăritene orientale, dieceza poartă numele de eparhie.
În tradiția Bisericilor răsăritene orientale, dieceza poartă numele de [[eparhie]].
==Note==

<references />
[[Categorie:Religie]]
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Ierarhia catolică]]
[[Categorie:Dieceze| ]]

[[Categorie:Termeni creștini]]
[[be-x-old:Дыяцэзія]]
[[Categorie:Împrumuturi lingvistice din greacă]]
[[bg:Диоцез]]
[[br:Diosez]]
[[ca:Diòcesi]]
[[cs:Diecéze]]
[[cy:Esgobaeth]]
[[da:Stift]]
[[de:Diözese]]
[[en:Diocese]]
[[eo:Diocezo]]
[[es:Diócesis]]
[[fi:Hiippakunta]]
[[fr:Diocèse]]
[[gl:Diocese]]
[[he:דיוקסיה]]
[[hr:Dijeceza]]
[[hu:Egyházmegye]]
[[id:Keuskupan]]
[[io:Diocezo]]
[[it:Diocesi]]
[[ja:教区]]
[[ko:교구 (기독교)]]
[[la:Episcopatus]]
[[lt:Vyskupija]]
[[ml:രൂപത]]
[[nds:Bisdom]]
[[nl:Bisdom]]
[[nn:Bispedømme]]
[[no:Bispedømme]]
[[oc:Diocèsi]]
[[pl:Diecezja]]
[[pt:Diocese]]
[[ru:Диоцез (церковно-административная единица)]]
[[sh:Dijeceza]]
[[sk:Diecéza]]
[[sl:Škofija]]
[[sq:Dioqeza]]
[[sr:Бискупија]]
[[sv:Stift (kyrkligt förvaltningsområde)]]
[[sw:Dayosisi]]
[[th:สังฆมณฑล (คริสต์ศาสนา)]]
[[uk:Єпархія]]
[[vi:Giáo phận]]
[[zh:教區]]
[[zh-yue:教區]]

Versiunea curentă din 18 martie 2023 03:15

În Bisericile creștine, dieceza este o unitate administrativ-teritorială condusă de episcop, și este numită adesea episcopie sau sediu episcopal, chiar dacă ultimul titlu ar însemna mai degrabă titlul oficiului episcopului.[1]

În Biserica latină, o dieceză importantă (datorită dimensiunilor sale sau rolului istoric), și care este condusă de un arhiepiscop, se numește arhidieceză. Conform Annuario Pontificio, în anul 2003 existau 569 de arhidieceze și 2014 de dieceze ale Bisericii Catolice.

În organizarea târzie a Imperiului Roman, provinciile (destul de) fragmentate erau grupate în unități administrativ-teritoriale mai mari, numite dieceze (lat. diœcesis, gr. διοίκησις, însemnând administrație), fiind introduse de împăratul Diocletian (284-305) ca subîmpărțire administrativă financiară. Biserica Catolică a moștenit direct această structură administrativă în secolele V și VI, atunci când episcopii își asumau în întregime rolul unui præfectus. De altfel, centrele acelor dieceze romane coincideau cu sediile episcopiilor. În zilele noastre, această practică s-a păstrat, și astfel, de cele mai multe ori, sediile mitropoliilor coincid cu sediile administrației civile centrale. Exemplele sunt mai multe, începând cu Arhidieceza de București, al cărei arhiepiscop este și mitropolit al provinciei metropolitane de rit latin din România, continuând apoi cu Arhidieceza de Viena, al cărei arhiepiscop este și Primat al Austriei, sau cu exemplul Arhidiecezei de Varșovia, al cărei arhiepiscop este și Primat al Poloniei.

În tradiția Bisericilor răsăritene orientale, dieceza poartă numele de eparhie.

  1. ^ Dieceză, dexonline.ro