Mănăstirea franciscană din Lăzarea: Diferență între versiuni

Ajutor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Navighează interactiv prin istoric

← Diferența anterioară

Conținut șters Conținut adăugat

VizualWikitext

Aliniat

Versiunea curentă din 30 ianuarie 2023 00:07

Mănăstirea Franciscană din Lăzarea, județul Harghita, a fost construită în secolul al XVII-lea. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI HR-II-a-A-12853.

Istoric și trăsături

[modificare | modificare sursă]

Mănăstirea a fost construită lângă satul Lăzarea, pe locul în care, conform tradiției, ar fi existat cinci capele construite în formă de cruce.^[1] Ctitorul mănăstirii a fost căpitanul István Lázár cel Bătrân, cu sprijinul căruia au demarat lucrările de construcție. Anul de întemeiere este socotit a fi 1642.

Nobilul István Lázár i-a adus la Lăzarea pe franciscanii Bartolomeu din Cluj și pe Fulgentius Esio, originar din Roma. Aceștia au murit la Lăzarea după doi ani, răpuși de ciumă. Administrația capelelor și lucrările de construcție au rămas în grija unui eremit.

În anul 1665 István Lázár a donat capelele și o mare parte din terenul din jurul acestora ordinului franciscanilor. Mănăstirea este o clădire sub formă de patrulater, construită în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din Transilvania, la colțul din sud-est fiind alipită biserica barocă. Clădirea s-a construit pe vremea lui P. Taplocai Görög István, unul din cei mai însemnați lideri ai ordinului franciscanilor din Ardeal.

Ioan Căianu a fost între anii 1669-1674 guardianul mănăstirii. A fost înmormântat aici în aprilie 1687. O statuie a sa a fost ridicată în interiorul zidurilor. Mănăstirea a fost mistuită de flăcări în repetate rânduri: în 1707 (când a fost incendiată de trupele generalului Acton), în 1748 și în 1872.

În 1749 din materialul clădirilor grav afectate biserica a fost mărită. Mănăstirea a fost reconstruită integral în 1752 în vremea guardianului Krizogon Csergő. După incendiul din 1872 reconstrucția este terminată sub conducerea guardianului P. Venczel Adorján în 1908. Cutremurul din 1940 face pagube importante în aripa de nord al mănăstirii. Mănăstirea a găzduit și o școală elementară până la începutul anilor 1900.

Din 1951 mănăstirea a fost abandonată, funcționarea ordinului franciscanilor fiind interzisă. În zilele noastre ordinul a început să aibă iarăși monahi și în Lăzarea, foarte popularii "frați mai mici", franciscanii observanți reînnodând firul activității după aproape jumătate de secol. Mănăstirea a servit comunitatea și prin întreținerea, timp de peste 150 de ani a unei școli elementare. Azi mănăstirea găzduiește tabăra de creație de la Lăzarea.

Note

[modificare | modificare sursă]

^ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, 2000, pag. 160.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice din România-Fișă și localizare de monument
Intelepciune si traditie la Manastirea Franciscana, 4 iulie 2006, Paula Anastasia Tudor, Jurnalul Național
Fișă de monument

Imagini din exterior

[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior

[modificare | modificare sursă]

A fost înzestrată cu altare și obiecte de cult de artistul Heinrich Wesserman, originar din Tirol, membru al ordinului franciscanilor

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mănăstirea franciscană din Lăzarea

v • d • m Biserici franciscane din România

Franciscani (OFM)	Alba Iulia • Arad • Baia de Criș • Brașov • Caransebeș • Căpleni • Câmpulung • Cluj • Colțești • Dej • Deva • Făgăraș • Gherla • Lăzarea • Mediaș • Michaza (Călugăreni) • Odorheiu Secuiesc • Orăștie • Radna • Rupea • Sebeș • Sibiu • Sic • Șumuleu Ciuc • Târgoviște • Târgu Mureș (în prezent reformată) • Târgu Mureș (doar turnul) • Teiuș (din 1703 mănăstire paulină) • Timișoara • Turda

Minoriți (franciscani conventuali)	Aiud • Arad • Baia Mare • Bistrița (în prezent ortodoxă) • București • Cluj (în prezent reformată) • Cluj (în prezent greco-catolică) • Lugoj • Târgu Mureș (în prezent iezuită) • Târgu Secuiesc • Vințu de Jos

Capucini (OFMCap)	Onești • Oradea • Roman

v • d • m

Bisericile sașilor din Transilvania

Județul Alba

Bălcaciu • Boz • Câlnic (cetate) • Cenade • Gârbova • Jidvei • Mănărade • Pianu de Jos • Petrești • Reciu • Șona • Tătârlaua • Valea Lungă • Veseuș • Vingard

Județul Bistrița-Năsăud

Albeștii Bistriței • Arcalia • Bistrița • Budacu de Jos • Cepari • Chiraleș • Corvinești • Crainimăt • Dipșa • Domnești • Dorolea • Dumitra • Dumitrița • Herina • Jelna • Lechința • Livezile • Monariu • Moruț • Petriș • Posmuș • Satu Nou • Sângeorzu Nou • Slătinița • Șieu Măgheruș • Tărpiu • Teaca • Unirea • Vermeș • Viișoara

Județul Brașov

Bărcuț • Beia • Bod • Brașov • Bunești • Cincșor • Cincu • Cața • Codlea • Cristian • Criț • Dacia • Drăușeni • Făgăraș • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fișer • Ghimbav • Hălchiu • Hălmeag • Hărman • Homorod • Lovnic • Măieruș • Mercheașa • Meșendorf • Prejmer • Râșnov • Roadeș • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sânpetru • Seliștat • Șercaia • Șoarș • Ticușu Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan

Județul Hunedoara

Orăștie • Romos

Județul Mureș

Apold • Archita • Băgaciu • Batoș • Cloașterf • Criș • Cund • Daneș • Daia-Mureș • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • Măgheruș • Ormeniș • Petelea • Reghin • Sântioana • Șaeș • Saschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • Senereuș • Sighișoara I • Sighișoara II • Sighișoara III • Stejărenii • Țigmandru • Uila • Viișoara • Vulcan • Zagăr

Județul Sibiu

Agârbiciu • Agnita • Alma Vii • Alțâna • Apoldu de Sus • Apoș • Ațel • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Brădeni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Cârța • Chirpăr • Cisnădie • Cisnădioara (Sf. Mihail) • Copșa Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Dârlos • Dealu Frumos • Dobârca • Dupuș • Florești • Gherdeal • Giacăș • Gusu • Gușterița • Hamba • Hașag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighișu Nou • Laslea • Mălâncrav • Marpod • Mediaș • Merghindeal • Metiș • Micăsasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moardăș • Moșna • Movile • Nemșa • Netuș • Nocrich • Noiștat • Nou • Nou Săsesc • Păuca • Pelișor • Prod • Proștea Mare (Târnava) • Răvășel • Retiș • Richiș • Roandola • Roșia • Ruja • Rusciori • Ruși • Săcădate • Șaroș pe Târnave • Șeica Mare • Șeica Mică • Șelimbăr • Slimnic • Slimnic (cetate) • Șmig • Șoala • Șomartin • Stejărișu • Șura Mare • Șura Mică • Tălmaciu • Turnișor • Țapu • Valchid • Valea Viilor • Vărd • Velț • Veseud (Chirpăr) • Vurpăr • Zlagna

v • d • m

Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania

Județul Alba

Abrud • Aiud I • Aiud II • Alba Iulia • Bărăbanț • Benic • Bucerdea Grânoasă • Cetatea de Baltă • Ciumbrud • Cricău • Ighiu • Lopadea Nouă • Ocna Mureș • Petrisat • Rădești • Rimetea • Roșia Montană • Sâncrai • Sânmiclăuș I • Sânmiclăuș II • Sântimbru • Sebeș • Șard • Teiuș I • Teiuș II • Tiur • Valea Lungă • Vințu de Jos • Vurpăr

Județul Bihor

Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodoș • Marghita I • Marghita II • Mișca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Poșoloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • Șișterea • Tămașda • Tăuteu • Tileagd

Județul Bistrița-Năsăud

Beclean • Bozieș • Comlod • Delureni • Fântânele • Fântânița • Malin • Matei • Nușeni • Reteag • Săsarm • Strugureni • Șieu • Șieu Odorhei • Șintereag • Șirioara • Tonciu • Țigău • Uriu • Vița

Județul Brașov


Apața • Brașov • Cobor • Făgăraș I • Făgăraș II • Grânari • Hoghiz • Ionești • Jimbor I • Jimbor II • Racoș • Satu Nou

Județul Cluj

Aghireșu • Aiton • Aluniș • Alunișu • Bădeni • Bădești • Băgara • Bicălatu • Bonțida • Boteni • Cămărașu • Căpușu Mare • Căpușu Mic • Cătina • Câmpia Turzii • Chesău • Chidea I • Chidea II • Chidea III • Chinteni • Ciumăfaia • Cluj I • Cluj II • Cornești • Cubleșu Someșan • Cuzdrioara • Dârja • Dej I • Dej II • Dăbâca • Diviciorii Mari • Dorolțu • Dumbrava • Feldioara • Fizeșu Gherlii • Gheorghieni • Gherla • Ghirolt • Giula • Huedin • Inucu • Izvoru Crișului • Leghia • Legii • Luna de Jos • Luna de Sus • Luncani • Mănăstireni • Mera • Mihai Viteazu I • Mihai Viteazu II • Mintiu Gherlii • Moldovenești • Năsal • Nima • Nireș • Ocna Dejului • Orman • Panticeu • Pălatca • Plăiești • Răscruci • Săndulești • Sâncraiu • Sic I • Sic II • Stejeriș • Stoiana • Suceagu • Tiocu de Jos • Tiocu de Sus • Turda I • Turda II • Turda III • Tureni • Unguraș • Vaida-Cămăraș • Văleni • Viișoara • Viștea • Vlaha

Județul Covasna

Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • Albiș • Araci • Arcuș • Baraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • Cernat • Chichiș • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelința • Ghidfalău • Hăghig • Hătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • Lunga • Mărcușa • Mărtineni • Ojdula • Ozun • Pădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • Reci • Saciova • Sâncraiu • Sântionlunca • Sânzieni • Sfântu Gheorghe • Târgu Secuiesc I • Târgu Secuiesc II • Turia • Valea Crișului • Zăbala • Zălan • Zoltan

Județul Harghita

Armășeni • Atia • Atid • Avrămești • Bisericani • Bodogaia • Brădești • Cârța • Ciucsângeorgiu • Corund • Cozmeni • Crăciunel • Crișeni • Cristuru Secuiesc • Cușmed • Daia • Dârjiu • Dealu • Delnița • Ditrău I • Ditrău II • Eliseni • Feliceni • Filiaș • Firtănuș • Forțeni • Gheorgheni • Inlăceni • Joseni • Leliceni • Lăzarea I • Lăzarea II • Lupeni • Lutița • Mătișeni • Medișoru Mare • Mihăileni I • Mihăileni II • Misentea • Mugeni • Mujna • Ocna de Jos • Ocna de Sus • Odorheiu Secuiesc I • Odorheiu Secuiesc II • Odorheiu Secuiesc III • Odorheiu Secuiesc IV • Păltiniș • Plăieșii de Jos • Polonița • Porumbenii Mari • Porumbenii Mici • Praid • Racu • Rugănești • Satu Mic • Satu Nou • Sândominic • Sânmartin I • Sânmartin II • Sântimbru • Secuieni • Șimonești • Șumuleu Ciuc • Tărcești • Tăureni • Târnovița • Teleac • Turdeni • Ulieș • Valea Strâmbă • Văleni • Zetea

Județul Hunedoara

Baia de Criș • Deva • Mintia • Orăștie I • Orăștie II • Peșteana • Rapoltu Mare • Râu Alb • Turdaș

Județul Maramureș

Baia Mare • Baia Sprie I • Baia Sprie II • Cavnic • Câmpulung la Tisa • Coștiui I • Coștiui II • Coștiui III • Sighetu Marmației • Someș-Uileac • Tăuții de Sus • Vișeu de Sus

Județul Mureș

Abud • Acățari • Adămuș • Agrișteu • Albești • Apalina • Bahnea • Band • Bâra • Berghia • Bordoșiu • Brâncovenești • Breaza • Budiu Mic • Călimănești • Călugăreni • Călușeri • Cându • Ceuașu de Câmpie • Chendu Mic • Chinari • Chibed • Cinta • Cipău • Cornești • Cotuș • Crăiești • Cuci • Cuieșd • Culpiu • Dămieni • Deaj • Deleni • Dumbrăvioara • Dumitreni • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fântânele • Filpișu Mare • Filpișu Mic • Gălățeni • Gheorghe Doja • Ghindari • Ghinești • Glăjărie • Gogan-Varolea • Goreni • Gornești • Hărănglab • Hărțău • Hodoșa • Iernut • Isla • Leordeni • Maiad • Mădăraș • Măgherani • Mătrici • Mitrești • Moșuni • Mureni • Nicolești •Papiu Ilarian • Pănet • Păcureni • Păsăreni I • Păsăreni II • Pădureni • Periș • Petrilaca de Mureș • Rigmani • Roteni • Roua • Sărățeni • Sâncraiu de Mureș I • Sâncraiu de Mureș II • Sângeorgiu de Pădure • Sânpaul • Sânsimion • Sântana de Mureș • Sântana Nirajului • Sânvăsii • Seuca • Solocma • Sovata • Stejeriș • Suplac • Suseni • Târgu Mureș • Târnăveni • Torba • Trei Sate I • Trei Sate II • Vălenii • Vălenii de Mureș • Vețca • Vânători • Voivodeni

Județul Satu Mare

Acâș • Catedrala din Satu Mare • Palatul Episcopal din Satu Mare • Tășnad

Județul Sălaj

Băbiu • Borla • Cehu Silvaniei • Coșeiu • Crasna • Cristur-Crișeni • Horoatu Crasnei • Jebucu • Lompirt • Meseșenii de Jos • Mineu • Nușfalău • Petrindu • Recea • Sălățig • Sfăraș • Șimleu Silvaniei • Tetișu • Uileacu Șimleului • Zalău • Zimbor

Județul Sibiu

Alma • Copșa Mică I • Copșa Mică II • Dumbrăveni • Mediaș • Micăsasa • Ocna Sibiului (Vizocna) • Săcădate •Sibiu

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mănăstirea_franciscană_din_Lăzarea&oldid=15415461

Categorii:

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-[[Fișier:RO_HR_Lazarea_40.jpg|thumb|right|350px|<center>'''Biserica mănăstirii franciscane din Lăzarea''', [[județul Harghita]], foto: iulie, 2011.'''</center>]]
+[[Fișier:RO_HR_Lazarea_40.jpg|thumb|right|350px|<div style="text-align:center">'''Biserica mănăstirii franciscane din Lăzarea''', [[județul Harghita]], foto: iulie, 2011.'''</div>]]
-[[Fișier:RO_HR_Lazarea_39.jpg|thumb|right|350px|<center>'''Biserica este o construcție baroc-observans, adică un baroc sărac.'''</center>]]
+[[Fișier:RO_HR_Lazarea_39.jpg|thumb|right|350px|<div style="text-align:center">'''Interiorul bisericii, în stilul barocului provincial'''</div>]]
+'''Mănăstirea Franciscană din Lăzarea''', [[județul Harghita]], a fost construită în secolul al XVII-lea. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, {{codLMI|HR-II-a-A-12853}}.
-[[Fișier:RO_HR_Lazarea_37.jpg|thumb|right|250px|<center>'''A fost înzestrată cu altare și obiecte de cult de artistul Heinrich Wesserman, originar din [[Tirol]], membru al ordinului franciscanilor'''</center>]]
-[[Fișier:RO_HR_Lazarea_15.jpg|thumb|right|250px|<center>'''Vitraliu'''</center>]]
-[[Fișier:RO_HR_Lazarea_14.jpg|thumb|right|250px|<center>'''Altar'''</center>]]
-'''Mănăstirea Franciscană din Lăzarea''', [[județul Harghita]], a fost construită în secolul XVII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod HR-II-a-A-12853.
 == Istoric și trăsături ==
+Mănăstirea a fost construită lângă satul [[Lăzarea, Harghita|Lăzarea]], pe locul în care, conform tradiției, ar fi existat cinci capele construite în formă de cruce.<ref>[[Adrian Andrei Rusu]], ''Dicționarul mănăstirilor din Transilvania'', Presa Universitară Clujeană, 2000, pag. 160.</ref> Ctitorul mănăstirii a fost căpitanul István Lázár cel Bătrân, cu sprijinul căruia au demarat lucrările de construcție. Anul de întemeiere este socotit a fi [[1642]].
-Lângă satul Lăzarea se înalță muntele Szármány care a fost mult timp în posesia moșierilor Lázár. În partea apuseană a muntelui, mai sus de castelul Lázár existau cinci capele așezate în forma unei cruci din  „Terra Sancta”, adică una mare în centru înconjurată de cele patru mai mici, toate înconjurate de ziduri masive de apărare.
-Nobilul Lázár Istvan a însărcinat cu îngrijirea capelelor pe franciscanii P.Bartalomeu Koloszvari și P.Fulgențio Esio, care după doi ani au murit de ciumă, administrația capelelor rămânând în grija unui eremit.
+Nobilul István Lázár i-a adus la Lăzarea pe franciscanii Bartolomeu din [[Cluj]] și pe Fulgentius Esio, originar din [[Roma]]. Aceștia au murit la Lăzarea după doi ani, răpuși de [[ciumă]]. Administrația capelelor și lucrările de construcție au rămas în grija unui eremit.
-În anul [[1665]] Lázár Istvan a donat capelele și o mare parte din terenul din jurul acestora ordinului franciscanilor. Mănăstirea este o clădire sub formă de patrulater, construită în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din Transilvania, la colțul din sud-est fiind alipită biserica barocă. Clădirea s-a construit pe vremea lui P. Taplocai Görög István, unul din cei mai însemnați lideri ai ordinului franciscanilor din Ardeal.
+În anul [[1665]] István Lázár a donat capelele și o mare parte din terenul din jurul acestora ordinului franciscanilor. Mănăstirea este o clădire sub formă de patrulater, construită în stilul caracteristic al mănăstirilor franciscane din Transilvania, la colțul din sud-est fiind alipită biserica barocă. Clădirea s-a construit pe vremea lui P. Taplocai Görög István, unul din cei mai însemnați lideri ai ordinului franciscanilor din Ardeal.
-Johannes Kájoni între anii [[1669]]-[[1674]] a fost guardianul mănăstirii (statuia sa se poate vedea în zidul acestuia) . A fost înmormântat aici în aprilie [[1687]]. Mănăstirea a fost mistuită de flăcări în repetate rânduri: în [[1707]] (când a fost incendiată de trupele generalului Acton), în [[1748]] și în [[1872]].
-În [[1749]] din materialul clădirilor grav afectate biserica a fost mărită. Mănăstirea a fost reconstruită integral în [[1752]] în vremea guardianului P. Csergő Krizogon. După incendiul din [[1872]] reconstrucția este terminată sub conducerea guardianului P. Venczel Adorján în [[1908]]. Cutremurul din [[1940]] face pagube importante în aripa de nord al mănăstirii. Mănăstirea a găzduit și o școală elementară până la începutul anilor 1900.
-Din [[1951]] mănăstirea a fost abandonată, funcționarea ordinului franciscanilor fiind interzisă. În zilele noastre ordinul a început să aibă iarăși monahi și în Lăzarea, foarte popularii "frați mai mici", franciscanii observanți reînnodănd firul activității după aproape jumătate de secol. Mănăstirea a servit comunitatea și prin întreținerea, timp de peste 150 de ani a unei școli elementare. Azi mănăstirea găzduiește tabăra de creație de la Lăzarea.
+[[Ioan Căianu]] a fost între anii [[1669]]-[[1674]] guardianul mănăstirii. A fost înmormântat aici în aprilie [[1687]]. O statuie a sa a fost ridicată în interiorul zidurilor. Mănăstirea a fost mistuită de flăcări în repetate rânduri: în [[1707]] (când a fost incendiată de trupele generalului Acton), în [[1748]] și în [[1872]].
+În [[1749]] din materialul clădirilor grav afectate biserica a fost mărită. Mănăstirea a fost reconstruită integral în [[1752]] în vremea guardianului Krizogon Csergő. După incendiul din [[1872]] reconstrucția este terminată sub conducerea guardianului P. Venczel Adorján în [[1908]]. [[Cutremurul din 1940 (România)|Cutremurul din 1940]] face pagube importante în aripa de nord al mănăstirii. Mănăstirea a găzduit și o școală elementară până la începutul anilor 1900.
+Din [[1951]] mănăstirea a fost abandonată, funcționarea ordinului franciscanilor fiind interzisă. În zilele noastre ordinul a început să aibă iarăși monahi și în Lăzarea, foarte popularii "frați mai mici", franciscanii observanți reînnodând firul activității după aproape jumătate de secol. Mănăstirea a servit comunitatea și prin întreținerea, timp de peste 150 de ani a unei școli elementare. Azi mănăstirea găzduiește tabăra de creație de la Lăzarea.
 == Note ==
@@ Linia 26: / Linia 21: @@
 == Legături externe ==
 * [http://www.monumenteromania.ro/index.php/monumente/detalii/ro/Biserica%20manastirii%20franciscane%20cu%20claustrul%20/11765 Monumente istorice din România-Fișă și localizare de monument]
+* [http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/descoperirea-romaniei-06/intelepciune-si-traditie-la-manastirea-franciscana-17612.html Intelepciune si traditie la Manastirea Franciscana], 4 iulie 2006, Paula Anastasia Tudor, ''Jurnalul Național''
+* [https://biserici.org/index.php?menu=BI&code=2387 Fișă de monument]
-== Vezi și ==
+== Imagini din exterior ==
+<gallery mode="packed" heights="145px">
-* [[Lăzarea, Harghita]]
+File:Abbey in Szarhegy.JPG
-== Galerie de imagini ==
-<gallery>
-Fișier:RO_HR_Lazarea_1.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_42.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_43.jpg
-Fișier:RO_HR_Lazarea_22.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_21.jpg
+</gallery>
-Fișier:RO_HR_Lazarea_38.jpg
+== Imagini din interior ==
+<gallery mode="packed" heights="145px">
+Fișier:RO_HR_Lazarea_37.jpg
+Fișier:RO_HR_Lazarea_38.jpg|<div style="text-align:center">A fost înzestrată cu altare și obiecte de cult de artistul Heinrich Wesserman, originar din [[Tirol]], membru al ordinului franciscanilor</div>
 Fișier:RO_HR_Lazarea_20.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_18.jpg
@@ Linia 44: / Linia 41: @@
 Fișier:RO_HR_Lazarea_16.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_13.jpg
-Fișier:RO_HR_Lazarea_10.jpg
+Fișier:RO_HR_Lazarea_15.jpg
+Fișier:RO_HR_Lazarea_14.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_9.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_12.jpg
-Fișier:RO_HR_Lazarea_11.jpg
-Fișier:RO_HR_Lazarea_8.jpg
 Fișier:RO_HR_Lazarea_7.jpg
+File:RO HR Lazarea 5 retușat.jpg
-Fișier:RO_HR_Lazarea_6.jpg
-Fișier:RO_HR_Lazarea_5.jpg
 </gallery>
+{{Commons|Category:Franciscan monastery in Lăzarea, Harghita}}
+{{Biserici franciscane din România}}
+{{BisericiFortificateTransilvania}}
+{{DEFAULTSORT:Lăzarea, mănăstirea franciscană din}}
 [[Categorie:Monumente istorice din județul Harghita]]
-[[Categorie:Biserici romano-catolice în România|Lăzarea]]
+[[Categorie:Biserici romano-catolice din România|Lăzarea]]
+[[Categorie:Fondări în 1642]]
+[[Categorie:Biserici din județul Harghita]]
+[[Categorie:Mănăstiri franciscane din România]]