Sari la conținut

Cinci seri: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Cezarika1 (discuție | contribuții)
Fără descriere a modificării
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{dezvoltare}}
{{titlu cursiv}}

{{Infocaseta Film
{{Infocaseta Film
| nume_film = Cinci seri
| nume_film = Cinci seri
| alte_nume = ''Пять вечеров''
| alte_nume = ''Пять вечеров''
| imagine = [[Fișier:Пять вечеров.jpg|200 px]]
| imagine = [[Fișier:Пять вечеров.jpg|220 px]]
| descriere_imagine = Afișul filmului
| descriere_imagine = Afișul românesc al filmului
| rating =
| rating =
| gen = dramă romantică
| gen = dramă romantică
Linia 42: Linia 41:
'''''Cinci seri''''' (în {{ru|Пять вечеров}}) este un [[film]] sovietic din anul 1978, regizat de [[Nikita Mihalkov]] și inspirat dintr-o piesă de teatru a lui [[Aleksandr Volodin]]. Rolurile principale sunt interpretate de [[Liudmila Gurcenko]], [[Stanislav Liubșin]], [[Valentina Telicikina]] și [[Larisa Kuznețova]].
'''''Cinci seri''''' (în {{ru|Пять вечеров}}) este un [[film]] sovietic din anul 1978, regizat de [[Nikita Mihalkov]] și inspirat dintr-o piesă de teatru a lui [[Aleksandr Volodin]]. Rolurile principale sunt interpretate de [[Liudmila Gurcenko]], [[Stanislav Liubșin]], [[Valentina Telicikina]] și [[Larisa Kuznețova]].


Filmul este în culori, dar cea mai mare parte a acestuia este prezentată în alb și negru, evidențiind stilul cinematografic de la sfârșitul anilor '50. Numai în ultimul act, când Tamara afirmă că vrea să ămână cu Aleksandr, apare culoarea.
Filmul este în culori, dar cea mai mare parte a acestuia este prezentată în alb și negru, evidențiind stilul cinematografic de la sfârșitul anilor '50. Numai în ultimul act, când Tamara afirmă că vrea să rămână cu Aleksandr, apare culoarea.


==Rezumat==
==Rezumat==
{{sinopsis}}
{{sinopsis}}


Înainte de începerea [[Marele Război pentru Apărarea Patriei|Marelui Război pentru Apărarea Patriei]], Aleksandr (Sașa) Ilin a fost singurul dintr-un grup de 20 de studenți de la Politehnica din [[Moscova]] care a avut curajul să-i spună unui profesor ticălos că este o canalie. Toți ceilalți studenți au tăcut în loc să-l susțină, deși și ei gândeau la fel. Ilin a fost exclus din institut, dar nu i-a sus iubitei sale, Tamara (Toma). El a devenit apoi boxer.
În 1978, în perioada în care juca în filmul fratelui său Sibiriada, Mikhalkov a realizat Cinci seri, o poveste romantică despre un cuplu (Tamara și Sasha) despărțit în timpul celui de-al doilea război mondial, dar reunit după 15 ani. În anul 1957, Sasha vizitează Moscova pentru o perioadă de cinci zile și din întâmplare recunoaște casa în care locuia Tamara și în care mai locuiește încă, împreună cu nepotul său Slava.

Curând începe războiul, iar Ilin este luat în armată și trimis pe front. Tamara lucrează ca asistentă medicală și continuă să-i scrie lui Sașa. După război, ea nu se mai căsătorește, lucrează ca maistru într-o fabrică și îl crește pe nepotul Slava, fiul răposatei sale surori. Ilin se stabilește la [[Vorkuta]], în nordul URSS-ului, unde lucrează ca șofer de camion.

Trec mai mulți ani de la despărțirea celor doi. Ilin transportă marfă cu camionul în sate greu accesibile. Tamara este un maistru într-o fabrică, conducând un colectiv de 80 de muncitoare. După atâția ani, niciunul dintre ei nu știe că sentimentul de dragoste i-a rămas în inimă.

Filmul începe în anul 1957, atunci când Sașa vizitează Moscova pentru o perioadă de cinci zile și recunoaște din întâmplare casa în care locuia Tamara. Femeia locuia și atunci acolo, împreună cu nepotul ei Slava, astăzi student la Politehnică. Întâlnirea întâmplătoare dintre cei doi îi surprinde și le oferă speranța de a începe o viață nouă. Povestea lor se întinde pe durata a cinci seri în care cei doi foști iubiți își regăsesc dragostea de altădată.


== Distribuție ==
== Distribuție ==
Linia 58: Linia 63:
* [[Nina Ter-Osipian]] - Nina Mamikonovna, vecina Tamarei
* [[Nina Ter-Osipian]] - Nina Mamikonovna, vecina Tamarei
* [[Liudmila Gailikovskaia]] - bătrâna nemulțumită de la Oficiul telefonic
* [[Liudmila Gailikovskaia]] - bătrâna nemulțumită de la Oficiul telefonic

==Producție==
Nikita Mihalkov a filmat ''Cinci seri'' în trei apartamente și pe casa scărilor, cu excepția a două scene scurte care au loc în restaurantul gării și în oficiul telefonic. A fost recreată atmosfera din apartamentele sovietice ale anilor '50 cu bucătării comune, televizoare de epocă și telefoane situate pe coridoarele comune.


==Recepție==
==Recepție==
Linia 67: Linia 75:


==Note==
==Note==
<references />
{{reflist}}


== Legături externe ==
== Legături externe ==
Linia 75: Linia 83:
{{Nikita Mihalkov}}
{{Nikita Mihalkov}}



<!-- Categorii -->


{{DEFAULTSORT:Cinci seri}}
{{DEFAULTSORT:Cinci seri}}

<!-- Interwiki -->


[[Categorie:Filme din 1978]]
[[Categorie:Filme din 1978]]
[[Categorie:Filme sovietice]]
[[Categorie:Filme sovietice]]
[[Categorie:Filme regizate de Nikita Mihalkov]]
[[Categorie:Filme regizate de Nikita Mihalkov]]

[[fr:Cinq soirées]]
[[ru:Пять вечеров (фильм)]]

Versiunea de la 8 decembrie 2019 20:17

Cinci seri
'Пять вечеров'

Afișul românesc al filmului
Titlu originalПять вечеров
Gendramă romantică
RegizorNikita Mihalkov
ScenaristNikita Mihalkov
Aleksandr Adabașian
Aleksandr Volodin
StudioMosfilm
Director de imaginePavel Lebeșev
MontajMaia Abar-Baranovskaia
Eleonora Praksina
SunetE. Popova
MuzicaIuri Mihailov
ScenografieAleksandr Adabașian
Aleksandr Samulekin
CostumeMaia Abar-Baranovskaia
DistribuțieLiudmila Gurcenko
Stanislav Liubșin
Valentina Telicikina
Larisa Kuznețova
Premiera1978
Durata103 min.
ȚaraUniunea Sovietică Uniunea Sovietică
Locul acțiuniiRusia  Modificați la Wikidata
Limba originalărusă
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Pagina Cinemagia

Cinci seri (în rusă Пять вечеров) este un film sovietic din anul 1978, regizat de Nikita Mihalkov și inspirat dintr-o piesă de teatru a lui Aleksandr Volodin. Rolurile principale sunt interpretate de Liudmila Gurcenko, Stanislav Liubșin, Valentina Telicikina și Larisa Kuznețova.

Filmul este în culori, dar cea mai mare parte a acestuia este prezentată în alb și negru, evidențiind stilul cinematografic de la sfârșitul anilor '50. Numai în ultimul act, când Tamara afirmă că vrea să rămână cu Aleksandr, apare culoarea.

Rezumat

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Înainte de începerea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, Aleksandr (Sașa) Ilin a fost singurul dintr-un grup de 20 de studenți de la Politehnica din Moscova care a avut curajul să-i spună unui profesor ticălos că este o canalie. Toți ceilalți studenți au tăcut în loc să-l susțină, deși și ei gândeau la fel. Ilin a fost exclus din institut, dar nu i-a sus iubitei sale, Tamara (Toma). El a devenit apoi boxer.

Curând începe războiul, iar Ilin este luat în armată și trimis pe front. Tamara lucrează ca asistentă medicală și continuă să-i scrie lui Sașa. După război, ea nu se mai căsătorește, lucrează ca maistru într-o fabrică și îl crește pe nepotul Slava, fiul răposatei sale surori. Ilin se stabilește la Vorkuta, în nordul URSS-ului, unde lucrează ca șofer de camion.

Trec mai mulți ani de la despărțirea celor doi. Ilin transportă marfă cu camionul în sate greu accesibile. Tamara este un maistru într-o fabrică, conducând un colectiv de 80 de muncitoare. După atâția ani, niciunul dintre ei nu știe că sentimentul de dragoste i-a rămas în inimă.

Filmul începe în anul 1957, atunci când Sașa vizitează Moscova pentru o perioadă de cinci zile și recunoaște din întâmplare casa în care locuia Tamara. Femeia locuia și atunci acolo, împreună cu nepotul ei Slava, astăzi student la Politehnică. Întâlnirea întâmplătoare dintre cei doi îi surprinde și le oferă speranța de a începe o viață nouă. Povestea lor se întinde pe durata a cinci seri în care cei doi foști iubiți își regăsesc dragostea de altădată.

Distribuție

Producție

Nikita Mihalkov a filmat Cinci seri în trei apartamente și pe casa scărilor, cu excepția a două scene scurte care au loc în restaurantul gării și în oficiul telefonic. A fost recreată atmosfera din apartamentele sovietice ale anilor '50 cu bucătării comune, televizoare de epocă și telefoane situate pe coridoarele comune.

Recepție

Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: „Un bărbat își regăsește, într-un apartament din Moscova, marea iubire a vieții și cu acest prilej derulează, împreună cu ea, bilanțul propriei existențe în cinci seri de reproșuri, amintiri și zbuciumate explicații. Dintr-o piesă a lui Aleksandr Volodin, Mihalkov extrage un „kammer-film” care păstrează puternic pecetea originii teatrale. Pe lângă bunele creații actoricești oferite, cineastul izbutește și un document social asupra evoluției mentalităților sovietice între anii 1940 și 1970.” [1]

Premii

  • Festivalul de Film „Noul Cinema” de la Hyères-Franța (1979) - Premiul pentru cel mai bun actor - Stanislav Liubșin
  • Premiul pentru cel mai bun actor al anului 1979 decernat de către revista „Советский экран” - Stanislav Liubșin

Note

  1. ^ Tudor Caranfil - „Dicționar universal de filme” (Ed. Litera, București, 2008)

Legături externe