Vizualizare sursă pentru „Sainte-Chapelle”

{{Infocaseta Patrimoniu UNESCO
|nume        = Sainte/Chapelle
|imagine     =  Sainte Chapelle - Upper level 1.jpg
|descriere   = Vedere interioară a Capelei de sus
|țara        =  [[Franța]]
|tip         = capelă
|criterii    =
|ID          =
|regiunea     = [[Île de la Cité]], [[Paris]]
|coordonate  =  ({{Coord|48|51|19|N|2|20|42|E|type:landmark_region:FR|display=title,inline}}) 
|an          = 1991
|sesiune     =  
|extindere   =  
|pericol     =   
|puspin_map  =  
|latitude    =   
|longitude   =  
}}

[[Fișier:Sainte chapelle - Upper level.jpg|250px|thumb|right|Sainte-Chapelle, vedere generală (capela de sus)]]
'''La Sainte-Chapelle''' ({{IPA-fr|la sɛ̃t ʃapɛl}}, în {{lang-ro|Sfânta Capelă}}) este o [[Capelă (edificiu)|capelă]] care a fost construită pe [[Île de la Cité]], la [[Paris]], la cererea [[Ludovic al IX-lea al Franței|Sfântului Ludovic]], pentru a adăposti ''Cununa de Spini'', un fragment al ''Sfintei Cruci'', precum și alte diverse [[relicve]] ale [[Patimile|Patimilor]] pe care le achiziționase.

O ''capelă sfântă'' este termenul prin care este denumită o ''capelă'' care are un eșantion din [[coroana de spini]] a lui [[Isus Hristos]]. ''Capela Sfântă'' (în {{fr|Sainte-Chapelle}}) de la [[Paris]] este cea mai cunoscută dintre acestea.

Împreună cu ''la [[Conciergerie]]'', ''Capela Sfântă'' este unul dintre vechile vestigii ale palatului regal din ''Île de la Cité'' care se întindea pe locul unde se află acum [[Palatul Justiției din Paris]].

În prezent, ''Sfânta Capelă'' este gerată de către [[Centrul Monumentelor Naționale din Franța]], căruia i-a fost atribuită, cu titlu de donație prin ''Hotărârea din [[2 aprilie]] [[2008]]''<ref>Arrêté du 2 avril 2008 portant attribution à titre de dotation de divers espaces dépendant d’ensembles immobiliers domaniaux, ''Journal officiel de la République française'', Numéro 89 du 15 avril 2008, texte Numéro 20.</ref>.

În medie, vreo 800.000 de vizitatori, de peste 40 de naționalități diferite, pășesc în fiecare an în acest [[Arhitectură gotică|monument gotic]].

== Arhitectură ==
[[Fișier:Maquette-Ste Chapelle.JPG|thumb|left|upright=0.75|Macheta Sfintei Capele expusă la [[Musée des Monuments français|Muzeul Monumentelor Franceze]].]]
[[Fișier:Szensapel.jpg|thumb|right|upright=0.75|Fațada Sfintei Capele]]
Splendida ''Sainte-Chapelle'', [[capodoperă]] a [[Stil gotic|artei gotice]], se află încorsetată între zidurile ''Palatului Justiției''. Unii autori consideră că ea marchează [[apogeu]]l acestei arte.

Planurile ''Sfintei Capele'' sunt probabil datorate lui [[Pierre de Montreuil]], care a construit-o într-un timp record: din [[1242]]<ref>După alte surse, ''Sainte-Chapelle'' a fost construită între [[1246]] și [[1248]], când a fost sfințită. Vd., de exemplu, ''Le Robert encyclopédique des noms propres''.</ref> până în [[1248]]<ref>J.M. Leniaud, F. Perrot, ''La Sainte Chapelle'', Nathan, Paris, 1991</ref>. 

Concepută ca o ''raclă'' prețioasă care trebuia să pună în evidență [[Moaște|relicvele]] care erau păstrate în ea, ''Sainte-Chapelle'', construită în palatul regal din Île de la Cité, trebuia să servească și de [[Capelă (edificiu)|capelă regală]]. Construcția suprapune două capele, cea de jos pentru oamenii obișnuiți - servitorii palatului, iar cea de sus pentru anturajul regelui, potrivit cu uzajul curent în construirea palatelor regale din [[Evul Mediu]]. La început, capela de sus nu era, de altfel, accesibilă decât prin galeriile superioare ale palatului, [[Ludovic al IX-lea al Franței|Sfântul Ludovic]] neconstruind o scară publică.

Pentru construcția sa, ''Pierre de Montreuil'' a adus o adevărată inovație tehnică, armătura metalică, tehnică de construcție foarte avansată în epocă, întrucât nu a fost redescoperită decât în [[secolul al XX-lea]]<ref>Valérie Sasportas, ''Le sacre de la lumière à la Sainte-Chapelle'', in [[Le Figaro]], [[20 iunie]] [[2008]], pagina 37; [http://www.lefigaro.fr/culture/2008/06/20/03004-20080620ARTFIG00466-le-sacre-de-la-lumiere-a-la-sainte-chapelle.php Articolul ''Le sacre de la lumière à la Sainte-Chapelle'' (on-line)].</ref>.

La origine, o mică clădire anexă fusese ridicată în apropierea [[Absidă|absidei]]. Nivelul inferior servea de [[sacristie]]<ref>''Sacristia'' este o încăpere în bisericile catolice în care se păstrează obiectele de cult, precum și hainele preoțești.</ref>, în timp ce încăperea situată la nivelul capelei de sus primea actele și pecețile regale. Această anexă a dispărut în [[1777]], în perioada reconstrucției curții celei mari.

Pe vârful acoperișului se găsește o statuie a [[Sfântul Mihail|Sfântului Arhanghel Mihail]].

=== Capela de jos ===
[[Fișier:St chapelle lower.JPG|200px|thumb|right|Capela de jos]]
Capela de jos, dedicată [[Fecioara Maria|Sfintei Fecioare Maria]], era accesibilă personalului de serviciu și servește de suport capelei de sus. Este largă de 17 metri și înaltă de 7 metri. Bolta centrală a fost decorată, așa cum o vedem astăzi, în [[secolul al XIX-lea]]<ref name=S.Ch.>''Paris'', Guide de tourisme Michelin, p. 99.</ref>. Partea de jos a plafonului, mărginită de stâlpi masivi care suportă întreaga greutate a edificiului, nu există decât pentru utilitatea funcțională și arhitecturală: să permită ușurarea la maximum a construcției suportând întreaga greutate a capelei de sus. Capela este pardosită cu dale de piatră care acoperă mormintele canonicilor.

=== Capela de sus ===
[[Fișier:La Sainte Chapelle - avec le Christ en Majesté manquant.jpg|200px|thumb|Capela de sus, cu o restituire digitală a statuii lui ''Hristos în Măreție'', care lipsește.]]
Inițial, capela de sus era accesibilă doar regelui, familiei regale, precum și personalului regal. În prezent, ca să intri în capela de sus, urci pe o scară în spirală, prin stânga. Zidurile capelei de sus sunt în totalitate suprimate și sunt înlocuite cu 15 [[vitralii]] largi care lasă să treacă lumina, acestea fiind separate doar de fasciculi subțiri de stâlpi de piatră sculptată cu ornamente. Fiecare stâlp susține câte o statuie a unuia din cei doisprezece apostoli care poartă fiecare câte una din cele douăsprezece cruci rituale folosite la sfințirea bisericii<ref name=S.Ch.>''Paris'', Guide de tourisme Michelin, p. 99.</ref>.''Vitraliile'', care sunt cele mai vechi din [[Paris]]<ref name=S.Ch.>''Paris'', Guide de tourisme Michelin, p. 99.</ref>, reprezintă scene religioase: acestea au fost alese în funcție de locul ocupat de personajele regale în cursul desfășurării slujbelor religioase, vitraliile evocându-l pe [[David (Israel)|Regele David]] sau pe [[Solomon|Regele Solomon]] fiind plasate în apropierea locului unde se așeza regele. 

Vitraliile constituie un ansamblu omogen, ale căror dominante roșii și albastre dau strălucire distinsă acestei capele. Cele 1.134 de scene acoperă o suprafață de sticlă de 618 metri pătrați, formând o adevărată [[Biblia|Biblie]] povestită în imagini<ref name=S.Ch.>''Paris'', Guide de tourisme Michelin, p. 99.</ref>. 

Vitraliile navei, înalte de 15,35 metri și largi de 4,70 metri, sunt împărțite în patru [[Lansetă (arhitectură)|lansete]] deasupra cărora există câte o ''[[rozasă]]'' cu șase lobi, precum și două elemente în formă de trifoi<ref>''Rozasă patrulobă''</ref> cu patru foi. Ferestrele [[Absidă|absidei]], având o înălțime de 13,45 metri și o lărgime de 2,10 metri, nu comportă decât două lansete și trei elemente în formă de trifoi<ref>''Rozasă trilobă''</ref>.

Scenele vitraliilor reprezintă:
* [[Geneza|Facerea]];
* [[Cartea Exodului|Ieșirea]];
* [[Cartea Numeri|Cartea Numerele]];
* [[Iosua (carte)|Cartea Iosua Navi]];
* [[Judecători (carte)|Cartea Judecători]];
* [[Isaia|Cartea lui Isaia]];
* [[Ioan Evanghelistul|Sfântul Ioan Evanghelistul]] și copilăria lui [[Isus din Nazaret|Isus]];
* [[Patimile|Patimile Domnului]];
* Viața [[Ioan Botezătorul|Sfântului Ioan Botezătorul]] și cartea lui [[Daniel]];
* [[Ezechiel (carte)|Cartea lui Iezechiel]];
* [[Cartea lui Ieremia]] și a lui [[Cartea lui Tobit|Tobit]];
* Cărțile Iuditei și a lui [[Iov (carte)|Iov]];
* [[Estera (carte)|Cartea Esterei]];
* Cărțile Regilor;
* Istoria relicvelor [[Patimile|Patimilor]];
* [[Rozasă|Rozasa]] (partea de vest), având un [[diametru]] de 9 metri, reprezintă [[Apocalipsa]].

== Galerie de imagini ==
<div style="text-align:center"><gallery>
Fișier:SteChapelle von N.JPG|''Sainte-Chapelle'' văzută dinspre ''Palatul Justiției''
Fișier:Ste Chapelle Basse s.jpg|Capela de jos
Fișier:Sainte Chapelle - Rosace.jpg|Rozasă / Rozetă 
Fișier:Sainte Chapelle - Details Vitrail Mur Sud.jpg|Detalii ale unui vitraliu, latura de sud.
Fișier:Sainte Chapelle 02.JPG|''Iosif este vândut de frații săi'' (detaliu al unui vitraliu aflat în prezent la ''[[Musée Cluny|Muzeul Național al Evului Mediu]]'' / ''Musée national du Moyen Âge de Cluny''.
Fișier:Baptism Sainte-Chapelle MNMA Cl23717.jpg|''Botez'' (detaliu al unui vitraliu aflat, în prezent, la ''Muzeul Național al Evului Mediu'' / ''Musée national du Moyen Âge de Cluny''), ultimul sfert al [[Secolul al XII-lea|secolului al XII-lea]].
Fișier:Sainte Chapelle - Detail Sculpture Mur Nord.jpg|Sculptură, latura de nord.
Fișier:Veüe de la Chambre des Comptes, Et de la Ste Chapelle, Et d'une des portes du Palais de Paris.png|''Chambre des comptes'' / ''Camera de Conturi''<ref>''Camera de Conturi'' / ''Chambre de Comptes'' este înaintașa ''Curții de Conturi''.</ref> și ''Sainte-Chapelle'', prin anii [[1650]]-[[1691]].
Fișier:Paris-SainteChapelle-Interieur.jpg|Detaliu al altarului și al vitraliilor.
Fișier:SaintLouisSainteChapelle.jpg|Statuia [[Ludovic al IX-lea al Franței|Sfântului Ludovic]], ctitorul Sfintei Capele
Fișier:Les Très Riches Heures du duc de Berry juin.jpg|[[Île de la Cité]] cu Cetatea și cu ''Sainte-Chapelle'', în ''Les Très Riches Heures du duc de Berry, juin''
</gallery></div>

== Relicve ==
{{Articol principal|Relicve din Sainte-Chapelle}}
[[Ludovic al IX-lea al Franței|Sfântul Ludovic]] a construit ''Sfânta Capelă'' cu scopul de a adăposti ''Sfânta Coroană'', o bucată din ''Sfânta Cruce'', precum și alte relicve adunate de [[Balduin al II-lea]] / [[Baudouin al II-lea]]<ref>''Balduin al II-lea'' / ''Baudouin al II-lea'' (născut pe la [[1217]], la [[Constantinopol]], senior francez și împărat între [[1228]]–[[1261]], încoronat la [[1240]], înlăturat de pe tron la [[1261]] de [[Mihail al VIII-lea Paleologul]], împăratul bizantin de la Niceea; a trăit în exil între 1261 și [[1273]] și decedat în 1273.</ref>, [[Imperiul Latin de Constantinopol|împăratul Constantinopolului]] (sau [[Baudouin al II-lea de Courtenay]]). Acesta le dăduse în gaj [[Veneția|venețienilor]], pentru un împrumut, iar ''Sfântul Ludovic'' le-a răscumpărat, întrucât ''Baudouin al II-lea'' nu a putut să facă față la scadență<ref name=S.Ch.>''Paris'', Guide de tourisme Michelin, p. 99.</ref>.
* ''Sfânta Coroană'' / ''Coroana de Spini'' purtată de [[Hristos]] în timpul [[Patimile|Patimilor]], achiziționată în [[1239]], pentru suma de 135.000 de livre;
* fragment din [[Sfânta Cruce]];
* ''Sfânta Lance'' și ''Sfântul Burete'' ale Patimilor;
* relicve ale [[Fecioara Maria|Preacuratei Fecioara Maria]];
* Icoana ''Mântuitorului'', nefăcută de mână omenească<ref>Jannic Durand, ''Les reliques de Constantinople'', Dossier d'archéologie, juin 2001, vol 264, La Sainte-Chapelle, pp. 60-65, éditeur Faton.</ref> (Mandilion).

Toate aceste [[relicve]] / [[moaște]] nu se mai află în ''Sainte-Chapelle''.

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* [[Jean-Michel Leniaud]], F. Perrot, ''La Sainte Chapelle'', 2007, (editată în [[limba engleză]] și în [[limba franceză]])
* Despre restaurarea edificiului, să se consulte o altă lucrare a lui Jean-Michel Leniaud: ''Jean-Baptiste Lassus (1807-1857) ou le Temps retrouvé des cathédrales'', Arts et Métiers graphiques, coll. « Bibliothèque de la Société française d'archéologie », Paris, 1980.
* [[Valérie Sasportas]], ''Le sacre de la lumière à la Sainte-Chapelle'', in [[Le Figaro]], [[20 iunie]] [[2008]], pagina 37
* ''[[Biblia]] sau [[Sfânta Scriptură]]'', Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, Tipărită cu binecuvântarea și prefața Prea Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001.
* ''La Sainte Bible'', Nouvelle Édition publiée sous le patronage de la Ligue Catholique de L'Évangile et la direction de S. Ém. Le Cardinal Lienart [...], Paris, 1952.
* ''Franța'', Ghid complet, Editura Aquila'93, Oradea, 2007, pp. 120-121.
* ''Paris'', Guide de tourisme Michelin, Paris, 1989, ISBN 2-06-003521-X
* Milena Ercole Pozzoli, ''Paris'', Colecțiile Cotidianul. Cele mai iubite orașe, Editura Univers, București, 2008, ISBN 978-1-60257-122-8;
*  ''Le Robert encyclopédique des noms propres'', Dictionnaire illustré, [[Dictionnaires Le Robert|Le Robert]], Paris, 2007, ISBN 2-84902-228-3
* ''Le Petit Larousse illustré'' en couleurs, Larousse, Paris, 2007. ISBN 978-2-03-582502-5

{{PatrimoniuFranța}}
{{Atracții turistice în Paris}}

{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Sainte-Chapelle}}
[[Categorie:Arhitectură gotică]]
[[Categorie:Artă creștină]]
[[Categorie:Patrimoniul mondial din Franța]]
[[Categorie:Biserici din Paris]]
[[Categorie:Fondări în 1242]]
[[Categorie:Capele din Evul Mediu]]
[[Categorie:Capele din Franța]]
[[Categorie:Arondismentul 1 din Paris]]
[[Categorie:Biserici din secolul al XIII-lea]]
[[Categorie:Île de la Cité]]