Vizualizare sursă pentru „Ragnarök”

{{note de subsol|date=ianuarie 2017}}
[[Fișier:Odin und Fenriswolf Freyr und Surt.jpg|thumb|250px|„[[Odin]] și [[Fenris]], [[Freyr]] și [[Surt]]" ([[1905]]) de pictorul german [[Emil Doepler]].]]
În [[mitologia nordică]] '''Ragnarök''' adică ''soarta finală a zeilor'' este o serie de evenimente majore, inclusiv o mare [[bătălie]] prezisă care va avea ca rezultat final moartea unui număr de figuri majore (inclusiv zeii [[Odin]], [[Thor]], [[Freyr]], [[Heimdall]] și [[Loki]]), dezastre naturale diverse și scufundarea ulterioară a lumii în apă. 
Se spune că această bătălie va fi purtată de zei ([[Aesir]], conduși de [[Odin]]) și de entitățile malefice, giganții ([[Gigant (mitologia nordică)|Jötunnii]]) și diverși monștri, conduși de [[Loki]]. Acest zeu va fi, împreună cu copiii săi, lupul [[Fenris]] și șarpele [[Jormungand]] antagoniștii provocării acestui dezastru. În această luptă vor pieri o parte din zei, giganți și monștri, dar și aproape tot [[univers]]ul.

== Surse ==
În războinica [[societate (sociologie)|societate]] [[vikingi|vikingă]], moartea în luptă era o soartă de admirat și acest fapt a fost transpus în venerarea unui [[panteon]] în care zeii înșiși vor fi într-o bună zi răsturnați la Ragnarok. Se știe exact cine cu cine va lupta și care va fi soarta participanților la această bătălie din baladele și poeziile popoarelor nordice. [[Voluspa]] (profeția lui [[Volva]] – femeie [[șaman]]), prima parte din [[Vechea Edda]], datând din jurul anului 1000 î.Hr., cuprinde istoria zeilor de la începuturile timpului până la Ragnarok în 65 de [[Stanță|stanțe]]. [[Noua Edda]], scrisă două secole mai târziu de [[Snorri Sturluson]] descrie în detaliu ceea ce se întâmplă înainte, în timpul și după bătălie.

== Etimologie ==
Cuvântul ''Ragnarok'' este derivat din vechiul cuvânt nordic ''Ragnarök'', format din două părți: ''ragna'' care este genitivul plural al cuvântului ''regin'' („zei” sau „conducători”) și ''rök'' care înseamnă „soartă”. Se mai scrie ca Ragnarøkkr sau Ragnarøk.

== Sfârșitul lumii - o condiție impusă de [[Destin (mitologie)|destin]] ==
Ceea ce este remarcabil la Ragnarok ca mit al sfârșitului lumii este faptul că zeii știu deja (datorită profeției) ce se va întâmpla: când va avea loc un eveniment, cine va omorî pe cine și așa mai departe. Ei chiar înțeleg că nu pot împiedica Ragnarok-ul. Cu toate astea, ei vor lupta cu vitejie și vor desfide [[destin]]ul potrivnic. Zeii l-au înlănțuit pe [[Fenris|Fenrir]] și l-au aruncat în apă pe [[Jormungand]], deoarece au simțit pericolul lor, au aflat ce avea să li se întâmple de la zeițele destinului, [[norne]]le.

== Preludiul ==
Principalele evenimente care au marcat apropierea sfârșitului lumii au fost:
* 1.nașterea celor mai înspăimântătoare și diabolice ființe, odraslele lui [[Loki]] și ale [[Gigant (mitologia nordică)|gigantei]] [[Angerbrode]]. Acestea au fost [[Fenris|Fenrir]] , [[Jormungand]] și [[Hel (zeu)|Hel]].
* 2.[[Moartea lui Baldur]] și [[pedepsirea lui Loki]]
* 3.Iarna [[Fimbulwinter]]

== Declanșarea luptei finale ==
Se întâlnesc în mitul escatologic al Ragnarok-ului clișeele binecunoscute ale întregii literaturi apocaliptice. Moravurile decad și se pierd, oamenii se învrăjbesc, se ucid între ei, pământul se cutremură, [[soare (mitologie)|soarele]] se întunecă, stelele se prăbușesc. Lupii [[Skoll și Hati]] îi prind în cele din urmă pe zeița soarelui [[Sunna]] și pe fratele ei, zeul lunii [[Mani]] și îi devorează. În urma marelui cutremur, copacii sunt smulși cu tot cu rădăcini, iar munții se prăbușesc. Fiecare lanț sau legătură se rupe, eliberând astfel pe [[Loki]] și pe [[Fenris]]. Lupul uriaș ([[Fenris]]) își va încleșta colții de sus de [[cer (mitologie)|cer]], iar colții de jos de [[pământ (mitologie)|pământ]].

Monștrii ies din adâncurile pământurilor, [[Jormungand]] se ridică din oceanul ce înconjoară [[Midgard]]-ul și provoacă inundații catastrofale. El scuipă venin cu fiecare suflare, otrăvind apele, pământul și cerul. [[mitologie nordică|Mitologia nordică]] transformă în mod original prototipul mitului escatologic, apar noi elemente, cum ar fi o iarnă lungă de trei ani ("[[fimbulwinter]]"). O hoardă de [[gigant (mitologia nordică)|giganți]] coduși de [[Hrym]] invadează dinspre est [[Midgard]]-ul călătorind pe o corabie făcută din unghiile morților, venind din [[Jotunheim]]. În mijlocul acestui dezastru, [[Surt]] împreună cu alți [[Gigant (mitologia nordică)|giganți]], giganții de foc, vor veni din [[Muspelheim]], vor năvăli pe pământ, se vor cățăra pe podul de [[curcubeu (mitologie)|curcubeu]], [[Bifrost]], cu gândul de ataca și de a distruge [[Asgard]]-ul tărâmul zeilor. [[Bifrost]] se va rupe sub greutatea giganților, întrerupând orice legătură între [[Midgard]] și [[Asgard]]. [[Garm (mitologia nordică)|Garm]], monstruosul câine din peștera [[Gnipahellir]] va scăpa din lanțuri și îi va urma pe giganți în drumul lor spre [[Vigrid]], locul unde se va desfășura bătălia finală. În cele din urmă, giganții vor întâlni o rezistență covârșitoare dinspre armata zeilor și a eroilor adunați de-a lungul timpului în [[Valhalla]] de [[walkirie|walkirii]]. Primul care i-a observat pe giganți a fost [[Heimdall]] și a sunat din cornul [[Gjallarhorn]] pentru a anunța pe toți zeii. La auzul sunetului cornului însuși arborele [[Yggdrasil]] se va zgudui. Imensa oaste a eroilor din [[Valhalla]] numără 432 000 de [[Einherjar]]i, câte 800 din fiecare din cele 540 porți ale marelui palat.

== Bătălia finală ==
[[Fișier:Thor und die Midgardsschlange.jpg|right|thumb|250px|O imagine înfățișând lupta dintre [[Thor]] și [[Jormungand]].]]
Zeul [[Odin]] l-a atacat pe [[Fenris]], fiind ajutat la început de [[Thor]]. [[Thor]] însă a fost nevoit să își părăsească tatăl pentru a răspunde ofensivei șarpelui [[Jormungand]], dușmanul lui permanent. Primul care a căzut pe câmpul de luptă a fost [[Freyr]], în lupta sa cu [[Surt]], iar asta se datorează faptului că a cedat sabia lui care îngheață orice, slujitorului sau [[Skirnir]], cu câtva timp în urmă. A fost nevoie însă de o încăierare zdravănă pentru ca [[Freyr]] să moară. [[Tyr]] se angajează să îl ucidă pe [[Garm (mitologia nordică)|Garm]], va reuși, însă va fi grav rănit. [[Heimdall]] se luptă cu [[Loki]], iar în urma acestei lungi și epuizante confruntări între cei doi, nimeni nu va supraviețui. [[Thor]] îl ucide pe [[Jormungand]] cu ciocanul lui, [[Mjollnir]], dar moare după un scurt timp din cauza veninului șarpelui. [[Odin]] luptă împotriva lui [[Fenris]] cu sulița sa, [[Sulița Gungnir|Gungnir]], dar este înfrânt de lup și devorat. Pentru a-și răzbuna tatăl, [[Vidar]] va omorî cu mâinile goale lupul, rupându-i fălcile. În sfârșit, [[Surt]] va răspândi peste toate cele 9 lumi ale cosmosului flăcări și va arde totul. Pământul se va scufunda în mare și vor exista foarte puțini supraviețuitori.

== Renașterea universului ==
Se spune că după Ragnarok un nou pământ va răsări, verde, frumos și îmbelșugat. Lupul [[Skoll și Hati|Skoll]], care a înghițit-o pe [[Sunna]] va da naștere unei fecioare la fel de frumoase ca zeița. Aceasta va continua drumul pe care l-a urmat [[Sunna]] pe cer. Astfel, un nou [[soare (mitologie)|soare]] va răsări.

[[Fișier:Faroe stamp 437 The Return of Baldur and Hodur.jpg|right|thumb|Un timbru în care este înfățișată scena reîntoarcerii din [[Helheim]] a zeilor [[Hod]] și [[Baldur]]]]
Câțiva zei vor supraviețui catastrofei. Printre aceștia se numără [[Vili]], fratele lui [[Odin]], [[Váli]] și [[Vidar]], fiii zeului [[Odin]], [[Modi]] și [[Magni]], copiii zeului [[Thor]], care vor moșteni ciocanul [[Mjollnir]], și [[Hoenir]], zeu cu dar profetic, care va prevesti ceea ce se va întâpla în continuare. [[Baldur]] și [[Hod]] vor ieși din [[Helheim]], reîmpăcați și vor locui în ceruri în palatul tatălui lor, [[Valhalla]]. Nu este menționat ca una din zeițele nordice să fi supraviețuit după Ragnarok, dar este posibil ca [[Frigg]] și [[Freya]], să fie câteva din cele ce vor trăi după sfârșitul lumii.

Dintre oameni, doar doi vor supraviețui, și anume [[Lif]] și [[Lifthrasil]], și asta datorită faptului că s-au ascuns printre crengile arborelui [[Yggdrasil]] unde flăcările lui [[Surt]] nu i-au putut atinge și unde s-au hrănit cu rouă. Ei vor deveni sorgintea unei umanități noi care va venera un panteon de zei total schimbat și condus de [[Baldur]]. După cum spune și Edda Poetica:<br />
''Se vede iar iesind pentru a doua oara''<br />
''Pământul din mare gingaș înverzit''<br />
''Cascadele iar cad''<br />
''Vulturul acolo zboară''<br />
''Și năpustind spre ape''<br />
''Ia peștele de solzi...''

==Bibliografie==
{{refbegin|2}}
*[[Henry Adams Bellows|Bellows, Henry Adams]] (2004). ''The Poetic Edda: The Mythological Poems''. [[Dover Publications]]. ISBN 0-486-43710-8
*Bjordvand, Harald; Lindeman, Fredrik Otto (2007). ''Våre arveord''. Novus. ISBN 978-82-7099-467-0.
*Byock, Jesse (Trans.) (2005). ''The Prose Edda''. [[Penguin Classics]]. ISBN 0-14-044755-5
*Dronke, Ursula (Trans.) (1997). ''The Poetic Edda: Volume II: Mythological Poems''. [[Oxford University Press]]. ISBN 0-19-811181-9
*[[Hilda Ellis Davidson|Davidson, H. R. Ellis]] (1990). ''Gods and Myths of Northern Europe''. [[Penguin Books]]. ISBN 0-14-013627-4.
*Fazio, Michael W. Moffett, Marian. Wodehouse, Lawrence (2003). ''[http://books.google.com/books?id=HrzPlqLjR1MC&printsec=frontcover&source=gbs_navlinks_s#v=onepage&q=&f=false A World History of Architecture]''. [[McGraw-Hill Professional]]. ISBN 0-07-141751-6
*Haraldur Bernharðsson (2007). "Old Icelandic ''ragnarök'' and ''ragnarökkr''" in ''Verba Docenti'' edited by Alan J. Nussbaum, pp.&nbsp;25–38. ISBN 0-9747927-3-X
*Hunter, John. Ralston, Ian (1999). ''The Archaeology of Britain: An Introduction''. [[Routledge]]. ISBN 0-415-13587-7
*Jansson, Sven B. (1987). ''Runes in Sweden''. Stockholm, Gidlund. ISBN 917844067 X
*Larrington, Carolyne (Trans.) (1999). ''The Poetic Edda''. [[Oxford World's Classics]]. ISBN 0-19-283946-2
*[[John Lindow|Lindow, John]] (2001). ''[http://books.google.com/books?id=KlT7tv3eMSwC&printsec=frontcover&source=gbs_navlinks_s#v=onepage&q=&f=false Norse Mythology: A Guide to the Gods, Heroes, Rituals, and Beliefs]''. [[Oxford University Press]]. ISBN 0-19-515382-0
*Macleod, Mindy. Mees, Bernard (2006). [http://books.google.com/books?id=hx7UigqsTKoC ''Runic Amulets and Magic Objects'']. [[Boydell & Brewer|Boydell Press]]. ISBN 1-84383-205-4
*[[J. P. Mallory|Mallory, J.P.]] [[Douglas Q. Adams|Adams, Douglas Q.]] (1997). ''[[Encyclopedia of Indo-European Culture]]''. [[Taylor & Francis]]. ISBN 1-884964-98-2
*Orchard, Andy (1997). ''Dictionary of Norse Myth and Legend''. [[Orion Publishing Group|Cassell]]. ISBN 0-304-34520-2
*[[Bertha Phillpotts|Phillpotts, Bertha]] (1905). "Surt" in ''Arkiv för Nordisk Filologi'', volume 21, pp.&nbsp;14 ff.
*Pluskowski, Aleks. "Apocalyptic Monsters: Animal Inspirations for the Iconography of Medieval Northern Devourers" as collected in: Bildhauer, Bettina. Mills, Robert (2004). ''[http://books.google.com/books?id=5M7JElJtK8AC&printsec=frontcover&source=gbs_navlinks_s#v=onepage&q=&f=false The Monstrous Middle Ages]''. [[University of Toronto Press]]. ISBN 0-8020-8667-5
*[[Rundata|Rundata 2.0 for Windows]].
*[[Meyer Schapiro|Schapiro, Meyer]] (1980). ''[http://www.jstor.org/pss/3046829 Cain's Jaw-Bone that Did the First Murder]'', Selected Papers, volume 3, Late Antique, Early Christian and Mediaeval Art. Chatto & Windus, London, ISBN 0-7011-2514-4.
*Simek, Rudolf (2007) translated by Angela Hall. ''Dictionary of Northern Mythology''. [[Boydell & Brewer|D.S. Brewer]]. ISBN 0-85991-513-1
{{refend}}
==Vezi și==
* ''[[Thor: Ragnarok]]'' (film din 2017)
{{Mitologie nordică}}
{{Sfârșitul lumii}}

[[Categorie:Escatologie]]
[[Categorie:Mitologia nordică]]
[[Categorie:Sfârșitul lumii]]