Vizualizare sursă pentru „Etologie”

[[Fișier:Lorenz and Tinbergen1.jpg|thumb|Nikolaas Tinbergen (stânga) și [[Konrad Lorenz]] (dreapta), specialiști ai etologiei animale.]]
[[Fișier:Neill birthday.jpg|thumb|Alexander Sutherland Neill, specialist al etologiei umane.]]
''' Etologia ''' este știința care se ocupă de studiul '''comportamentului''' (obiceiuri și deprinderi) atât a [[animal]]elor (etologia animală) cât și a [[Om|oamenilor]] (etologia umană). [[Etimologie|Etimologia]] cuvântului este ''etos'' + ''logos'' („comportament” + „știință”) în [[limba greacă]].

== Definiția ==
Etologia studiază [[comportament]]ul intraspecific și interspecific al animalelor sau oamenilor și interacțiunea acestora cu [[mediu]]l lor, atât la nivel individual, cât și la nivel [[Populație|populațional]]. Metoda principală este observarea, și adesea filmarea indivizilor prezenți și comportamentelor lor, într-un cadru de spațiu și de timp prealabil definit, și cu o ritmicitate definită, pentru a dispune de secvențe cât mai reprezentative și comparabile.

== Cele două ramuri ==
În etologia [[animal]]ă, studiile pot avea loc în [[Natură|mediul natural]], în mediul artificial (când este vorba de specii [[Domesticire|domestice]]) sau în captivitate ([[Acvariu|acvarii]], paludarii, terarii, parcuri, cuști...). În felul acesta se poate înțelege comportamentul instinctiv, adică răspunsurile standardizate la stimuli și capacitățile înnăscute de a răspunde la diverse situații. Cei care, în anul [[1966]] au pus bazele acestei ramuri a etologiei, au fost [[Zoologie|zoologii]] [[Austria|austrieci]] [[Karl von Frisch]] (1886-1982) și [[Konrad Lorenz]] ([[1903]]-[[1989]]) și colegul lor [[Olanda|olandez]] [[Nikolaas Tinbergen]] ([[1907]]-[[1988]]) care au îmbinat studiul animalelor în mediul lor natural (care pune în evidență patrimoniul ereditar al speciei, prin răspusuri fixe la stimuli ambientali ficși) cu studiul de laborator (care pune animalul în situații noi, pentru a evidenția capacitatea acestuia de a elabora răspunsuri diferite la stimuli diferiți, implicit capacitatea de învățare și adaptate a animalului).

În etologia [[Homo sapiens|umană]], studiile pot avea loc în diferite medii (grădinițe, [[Școală|școli]], cămine, [[spital]]e, taberi, administrații, [[Întreprindere|întreprinderi]], locuri publice, transportul în comun ș.a.m.d.). În felul acesta se poate înțelege partea pulsională (zisă "instinctivă" și socotită, inițial, înnăscută) și partea culturală (căpătată prin impregnare sau prin învățare și depinzând de mediul și condițiile de dezvoltare și de viață) a comportamentului uman, în funcție de situații, de obiecte sau de stimuli. Cei care, tot în [[1966]], au pus bazele acestei a doua ramuri a etologiei, au fost [[Psihiatrie|psihiatrul]] [[Bruno Bettelheim]] (austriac, apoi american, [[1903]]-[[1990]]), [[Pedagogie|pedagogul]] [[Alexander Sutherland Neill]] (scoțian britanic, [[1883]]-[[1973]]) și [[Psihiatrie|psihiatrul]] [[Boris Cyrulnik]] (francez, născut în [[1937]]). Rezultatele pot fi folosite în scopuri terapeutice, în domeniul [[Medicină|medicinii]] mai ales [[Psihiatrie|psihiatrice]], în scopuri [[Ergonomie|ergonomice]] pentru a ameliora funționarea unui sistem, unui obiect, unei întreprinderi, sau [[urbanism]]ul unui cartier sau unui [[oraș]], sau în scopuri [[Publicitate|publicitare]] și [[Comerț|comerciale]] pentru a mări atractivitatea unor produse.

== Precursori ai etologiei ==
Comportamentul animalelor sau al popoarelor a fost descris încă din [[Antichitate]], dar în mod anecdotic și adesea fantezist. Înainte de [[1966]] și de apariția cuvântului ''Etologie'', a început să fie studiat în mod științific de către [[Savant|savanți]] precum :
<div style='-moz-column-count:2; -moz-column-gap:10px;'>
* [[René-Antoine Ferchault de Réaumur|R-A F. de Réaumur]] ([[Istorie naturală|naturalist]] [[Franța|francez]], 1683-1757)
* [[Charles Darwin]] ([[explorator]] și [[Istorie naturală|naturalist]] [[Anglia|englez]], 1809-1882)
* [[Jean-Henri Fabre]] ([[Entomologie|entomolog]] francez, 1823-1915)
* [[Ivan Pavlov]] ([[fiziologie|fiziolog]], [[psihologie|psiholog]] și [[medic]] [[Rusia|rus]], 1849-1936)
* [[Emil Racoviță]] ([[Istorie naturală|naturalist]], [[explorator]] și [[speologie|speolog]] [[Români|român]], 1868-1947)
* [[Hans Hass]] ([[explorator]] și [[Istorie naturală|naturalist]] [[Austrieci|austriac]], 1919-2013).
</div>

== Bibliografie ==
* [http://www.usab-tm.ro/utilizatori/ZOOTEHNIE/file/cursuri/Curs%20Etologie.pdf  Stelian Acatincăi. Etologie: Comportamentul animalelor domestice. Timișoara: EUROBIT, 2003] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140515031709/http://www.usab-tm.ro/utilizatori/ZOOTEHNIE/file/cursuri/Curs%20Etologie.pdf |date=2014-05-15 }} 
* [http://www.scribd.com/doc/221551946/Curs-Etologie-Biologie-Zi Constantin Ion. Curs Etologie. Universitatea „Al. I. Cuza” Iași.]
* John Alcock, ''Animal behavior'', Ed. Sinauer, 1998 {{ISBN|0-87893-009-4}}
* Rene Campan, ''Cum văd animalele lumea'', Ed. Privat, Paris, 1980.
* Jean-Pierre Changeux, ''Omul neuronal'', Ed. Fayard, Paris, 1983.
* Remy Chauvin, ''Etologia'', Ed. Presses Universitaires de France, 1975 {{ISBN|2-13036645-7}}
* Remy Chauvin, ''Societățile animalelor, de la albină la gorilă'', Ed. Plon, Paris 
* [[Boris Cyrulnik]], ''Memorie de maimuță și cuvinte de om'', Ed. Hachette, Paris, 1983.
* Jean-Claude Guyomarch, ''Tratat de Etologie'', Ed. Masson, Paris, 1980.
* Klaus Immelmann, ''Dicționar de etologie'', Ed. Mardaga, 1982, {{ISBN|2-87009-388-8}}
* Jacques de Lannoy, ''Etologia umană'', Ed. Presses Universitaires de France, 1997
* [[Konrad Lorenz]], Agresivitatea, Ed. Flammarion, Paris, 1969.
* Konrad Lorenz, ''Temeliile etologiei'', Ed. Flammarion, Paris, 1984
* David McFarland, ''Comportementul animal'', Ed. De Boeck University
* Nikolaas Tinbergen, ''Viața socială a animalelor'', 1967.
* Nikolaas Tinbergen, ''Studii asupra instinctului'', 1971
* Nikolaas Tinbergen, ''Comportementul animal'', Ed. Time-Life, 1968
* Jean-Luc Renck și Veronique Servais, ''Etologia : istoria naturală a comportementului'', Ed. Seuil, Paris, 2002 {{ISBN|2-0203-9277-1}}
* Gerard Zwang, ''Etologia umană'', Ed. Simep, Paris, 1988 {{ISBN|2-85334-290-5}}

== Legături externe ==
* {{dexonline|Etologie}}
* {{citat web|author=G. Medicus|title=Ethological Theory of Transdisciplinarity|url=https://www.uibk.ac.at/psychologie/humanethologie/einfuehrung-in-die-humanethologie/dateien/mappingisbn1-59454-212-0.pdf|format=pdf|accessdate=2018-02-08|archive-date=2018-02-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180209002802/https://www.uibk.ac.at/psychologie/humanethologie/einfuehrung-in-die-humanethologie/dateien/mappingisbn1-59454-212-0.pdf|dead-url=yes}}
* {{citat web|author=G. Medicus|title=Ethological Theory of Human Behavior|url=https://www.uibk.ac.at/psychologie/humanethologie/einfuehrung-in-die-humanethologie/dateien/theoryhumansci.ppt|format=ppt|accessdate=2018-02-08|archive-date=2018-02-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20180209002808/https://www.uibk.ac.at/psychologie/humanethologie/einfuehrung-in-die-humanethologie/dateien/theoryhumansci.ppt|dead-url=yes}}
*  {{indicație limbă|italiană|it}}  [http://www.ciaopet.com/testoeditoriali.asp?ID=30 COS’E’ L’ETOLOGIA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070205061232/http://www.ciaopet.com/testoeditoriali.asp?ID=30 |date=2007-02-05 }}


{{RamuriBiologie}}

[[Categorie:Etologie| ]]