Vizualizare sursă pentru „Buzău”

{{altesensuri}}
{{Infocaseta Așezare
| hartă = Buzau jud Buzau.png
| descriere_hartă = Poziția orașului în cadrul regiunii
| pushpin_map = România
| pushpin_label_position = right
| pushpin_descriere_harta = Poziția orașului în cadrul țării
| lider_titlu = [[Lista primarilor Buzăului|Primar]]
| titlu_atestare = Atestare documentară a numelui
| titlu_atestare1 = Atestare ca târg
| atestare = 376
| atestare1 = 1431
| latd = 45
| latm = 9
| latNS = N
| longd = 26
| longm = 49
| longEV = E
| densitate = {{formatnum:1272.83}}
| tip_cod_poștal = [[Cod poștal]]
| camp_gol_nume = [[Populație|Localnici]]
| camp_gol_info = [[:Categorie:Buzoieni|Buzoieni]]
| city_logo = Logo Buzău.jpg
}}
'''Buzău''' este [[Municipiile României|municipiul]] de reședință al [[Județul Buzău|județului cu același nume]], [[Muntenia]], [[România]].
Având {{formatnum:103481}} de locuitori la [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământul din 2021]],<ref>{{Citat recensământ România 2021|tabel=1.03.1}}</ref> este al optsprezecelea [[Lista orașelor din România|oraș ca populație din România]]. Orașul se află pe malul drept al [[Râul Buzău|râului Buzău]], în dreptul ieșirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată.

Buzău a fost un important [[târg]] în [[Evul Mediu]]. La începutul secolului al XVI-lea a fost înființată [[Episcopia Buzăului]]. Activitățile economice principale din oraș au fost comerțul și agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în [[Secolul al XVII-lea|secolele al XVII-lea]]–[[Secolul al XVIII-lea|al XVIII-lea]], economia Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]] care se află în [[Piața Daciei din Buzău|Piața Daciei]], clădirea emblematică a orașului, a fost amenajat [[parcul Crâng]], principala zonă verde și, tot atunci, Buzăul a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă orașul s-a extins mult, triplându-și populația, și au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcționează și astăzi, în contextul trecerii la o [[economie de piață]].

== Etimologie ==
Denumirea orașului provine de la cea a [[Râul Buzău|râului pe al cărui mal se află]]. La rândul său, acesta este menționat cu numele de {{lang|el|Μουσεος}} (Mouseos) într-un document în limba greacă din anul 376 e.n., ce făcea referire la martiriul lui [[Sava Gotul]]. Pornind de la această denumire, istoricul [[Vasile Pârvan]] considera că numele Buzăului vine de la forma tracică ''Bouzeos'', transcrisă greșit în greacă (''Μπ'' se pronunță ''B'', iar textul antic a omis litera ''π''). El a emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac ''Buzes'', la care s-a adăugat sufixul ''-eu'', formă a vechiului ''-aios'' (greco-latin).<ref>Petcu, p. 19</ref>

== Istorie ==
{{Articol principal|Istoria Buzăului}}
[[File:Vue de la ville de Bouzeou.jpg|thumb|left|Buzăul la începutul secolului al XX-lea]]
Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a [[Țara Românească|Țării Românești]], statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului [[Dan al II-lea]].<ref>Petcu, p. 20</ref> Descoperirile arheologice din culturile [[Cultura Gumelnița|Gumelnița]] și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine.<ref name="mjb_men_23_24">Buzău, mică enciclopedie istorică, pp. 23–24</ref> În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine,<ref name="mjb_men_23_24"/> iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.<ref>Petcu, p. 23</ref>

Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă cu numeroase lupte și invazii ce au avut loc în oraș și în jurul său, începând cu cele cauzate de participarea lui [[Mihai Viteazul]] la [[Războiul cel Lung]]<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=120}}</ref> și sfârșind cu cele suferite cu ocazia [[Revoluția din 1821|Revoluției din 1821]].<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=35}}</ref> Au avut loc și dezastre naturale (epidemii, cutremure) și toate acestea au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea [[Pasărea Phoenix|păsării Phoenix]] pe stema orașului, ca simbol al renașterii.<ref>Petcu, pp. 30–34</ref>

Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului.<ref>Petcu, pp. 123-124</ref> A fost construit și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]], clădirea–simbol a orașului,<ref name="Petcu 2002 53">{{Harvnb|Petcu|2002|p=53}}</ref> la capătul unei perioade în care a apărut și s-a dezvoltat o industrie, iar orașul a devenit nod feroviar în 1870&ndash;1880. Au apărut școli (Seminarul Teologic în 1836, Colegiul B. P. Hasdeu în 1867),<ref name="Petcu 2002 53"/> s-au interpretat spectacole de teatru (începând cu 1852),<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=43-44}}</ref> Teatrul Moldavia fiind construit în 1898 și utilizat în prima jumătate a secolului următor drept principală sală de spectacole, unde au evoluat artiști ca [[George Enescu]], [[C.I. Nottara]] și [[Nae Leonard]].<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=58}}</ref> În oraș au locuit și activat pentru scurte perioade de timp [[Ion Luca Caragiale]]<ref name="caseleluicaragiale">{{citat web|title=Casele lui Caragiale|url=http://adevarul.ro/cultura/istorie/casele-caragiale-1_50ba00127c42d5a663aefcfa/index.html|publisher=Adevărul|date=30 ianuarie 2002|accessdate=2007-10-12}}</ref><ref name="hyperliteratura_2016-08-02">{{Citation| url=https://hyperliteratura.ro/caragiale-berarii/| title=Cel mai prost cârciumar din Istoria Literaturii – Caragiale și berăriile sale falimentare| newspaper=Hyperliteratura| date=2 august 2016| author=Cosmin Dragomir| accessdate=3 august 2016| archive-date=2016-09-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20160923165750/https://hyperliteratura.ro/caragiale-berarii/| dead-url=yes}}</ref> și [[Constantin Brâncuși]].<ref>{{Harvnb|Ștefan|1985|pp=58-61}}</ref>

În timpul [[Primului Război Mondial]], Buzăul a fost ocupat de trupe germane după jumătatea lui decembrie 1916,<ref>{{YouTube|GYY8cNXQbFg|The Mesopotamian Front Awakens - Joseph Joffre Gets Sacked I THE GREAT WAR Week 125}}, canalul ''The Great War'' realizat de istoricul Indy Neidell. Indice temporal 7:44.</ref> mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în [[Moldova Occidentală]]. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. Perioada interbelică a adus primele întreceri sportive (fotbal și box)<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=69, 74}}</ref> și apariția întreprinderii „Metalurgica”,<ref name="Buzău p. 255">Buzău. Mică enciclopedie istorică, p. 255</ref> o afacere privată care a fost naționalizată ulterior de comuniști și continuă și astăzi ca parte a unui grup de firme private.

După cel de-[[al Doilea Război Mondial]], industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani; noii locuitori au fost aduși de autorități pentru a lucra în fabricile construite pe platforma industrială de sud, dar și în nordul orașului.<ref name="primariabuzau.ro_2015-05-04">{{Citation | url=http://www.primariabuzau.ro/index.php?loc=municipiul_bz&id=59&show=1| title=Primaria Municipiului Buzau| newspaper=Primariabuzau.ro| date= | author=| accessdate=4 mai 2015}}</ref> Orașul și-a schimbat profund aspectul, fiind construite cartiere muncitorești pe locul vechilor străzi comerciale, iar unele clădiri istorice dispărând,<ref name="Petcu 2002 94">{{Harvnb|Petcu|2002|p=94}}</ref> cum a fost cazul Teatrului Moldavia, al cărui rol cultural a fost preluat de „Casa de Cultură a Sindicatelor” și apoi și de Cinematograful Dacia.<ref>{{Harvnb|Petcu|2002|p=90}}</ref>
{{Clearleft}}

=== Monumente istorice ===
[[Fișier:RO BZ Vergu Manaila house.jpg|thumb|left|Casa Vergu-Mănăilă, una din cele mai vechi clădiri din Buzău, datează din anii 1780. Este singura clădire din vremea distrugerilor Buzăului (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea). Adăpostește colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean]]
În municipiul Buzău există opt [[monument istoric|monumente istorice]] de arhitectură de interes național: ansamblul bisericii „Nașterea Maicii Domnului” (denumită popular ''biserica Greci'', sau ''[[Biserica Neguțători din Buzău|biserica Neguțători]]'', datând de la 1649), format din biserica propriu-zisă și turnul-clopotniță; clădirea [[Tribunalul județean din Buzău|Tribunalului]] (secolul al XX-lea); [[Biserica Banului din Buzău|Biserica „Buna Vestire”]] a fostei mănăstiri „a Banului” (secolul al XVI-lea); [[Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Broșteni din Buzău|ansamblul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Broșteni]], datând din 1709 (cu biserica și clopotnița ridicată în 1914); ansamblul [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Episcopiei Buzăului]], cuprinzând [[Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Buzău|Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”]] (1649), paraclisul (1841), palatul episcopal (secolul al XVII-lea), seminarul vechi (1838), cancelaria (secolul al XIX-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (secolul al XVIII-lea); [[Casa Vergu-Mănăilă]] (secolul al XVIII-lea, azi Colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Județean Buzău); [[Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău|biblioteca județeană „Vasile Voiculescu”]] (1914); și [[Palatul Comunal, Buzău|Palatul Comunal]] (1899&ndash;1903, sediul Primăriei).<ref name="patrimoniu.gov.ro_2015-07-13"/>

[[Templul evreiesc din Buzău|Sinagoga din Buzău]] și alte douăsprezece monumente sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Buzău]] ca monumente de interes local. Între ele se numără [[Strada Cuza Vodă, Buzău|ansamblul străzii Cuza Vodă]] (secolul al XIX-lea) din centrul istoric al orașului, [[Parcul Crâng]], [[Conacul Marghiloman din Buzău|Conacul Marghiloman]], [[Hotelul Coroana din Buzău|Hotelul Coroana]], clădirea [[Colegiul Național B.P. Hasdeu|Colegiului Național B.P. Hasdeu]] și cea a [[Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Buzău|Colegiului Național Mihai Eminescu]], casa în care a locuit [[Hortensia Papadat-Bengescu]] și câteva monumente funerare din cimitirul Dumbrava, între care și replica statuii „Rugăciune” realizate de [[Constantin Brâncuși]].<ref name="patrimoniu.gov.ro_2015-07-13">{{Citation | url=http://patrimoniu.gov.ro/images/LMI/LMI-2010_BZ.pdf| title=Lista monumentelor istorice 2010| newspaper=Patrimoniu.gov.ro| date= | author=| accessdate=13 iulie 2015}}</ref>
{{clearleft}}

== Geografie ==
Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 100&nbsp;km de [[București]], în sud-estul României, și ocupă o suprafață totală de 81,3&nbsp;km². Municipiul se află la cotul Subcarpaților de Curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: [[Muntenia]], [[Transilvania]] și [[Moldova]]. [[Râul Buzău]], pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului. Forma orașului este alungită, orașul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini de la 101 metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de 95 de metri (cât este și altitudinea în centrul orașului, în piața Dacia).<ref name=relief>Petcu, pp. 102-103</ref> Astfel, Buzău este un oraș aflat într-un relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4&nbsp;km.<ref name=relief/>

{{wide image|RO BZ panorama of Buzau from DN2B.jpg|1200px|Panoramă a vestului Buzăului dinspre [[Spătaru, Buzău|Spătaru]], de pe [[DN2B]]. Se observă la stânga Subcarpații Curburii, care străjuiesc orașul. De la stânga la dreapta: fabrica de bere Ursus de la marginea cartierului [[Simileasca, Buzău|Simileasca]], blocuri din cartierul Micro 14, [[Parcul Crâng|parcul și pădurea Crâng]], patinoarul Ice Magic, [[Stadionul Municipal, Buzău|Stadionul Municipal]], cartierul Micro 12/Independenței}}

=== Hidrografie ===
[[Râul Buzău]] constituie limita nordică a orașului. Râul a format și un bazin subteran pe care îl alimentează permanent cu apă.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, p. 15</ref> Apele subterane constituie sursă de apă potabilă pentru oraș, dar excedentul lor duce la formarea la sud de oraș, pe teritoriul administrativ al municipiului, dar și al comunelor vecine [[Comuna Costești, Buzău|Costești]], [[Stâlpu, Buzău|Stâlpu]] și [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]], de mici izvoare ce udă niște mlaștini, din care izvorăște [[Râul Călmățui (Brăila)|Călmățuiul]].<ref>Planul Urbanistic General, pagina 6</ref>

=== Climă ===
Precipitațiile anuale sunt de {{dim|500|mm}}<ref name=clima>Petcu, pp.104-105</ref> și zăpada, iarna, poate ajunge până la {{dim|30|cm}}.<ref name=clima/> Râul Buzău are fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului cresc. Orașul a fost construit departe de o albie majoră adâncă, astfel că râul nu inundă orașul. La inundațiile din 2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a orașului,<ref name="jurnalul2005-05-10">{{Citation | url=http://jurnalul.ro/stiri/observator/podul-de-la-maracineni-moldova-rupta-de-muntenia-45374.html| title=Podul de la Maracineni - Moldova, rupta de Muntenia| newspaper=Jurnalul Național| date= 10 mai 2005| author=Costisitor. Circulatia A Fost Deviata Pe Rute Ocolitoare| accessdate=30 aprilie 2015}}</ref> dar nu au produs pagube în oraș, întrucât malul său drept este regularizat prin îndiguiri de mal, și imediat în amonte de Buzău se află barajul Cândești.<ref>Planul Urbanistic General, Raportul de Mediu, partea I, pp. 24&ndash;25</ref> Cu toate acestea, autoritățile constată că strategia de apărare împotriva inundațiilor nu acoperă complet și sectorul de centură a orașului, porțiune din [[DN2]], aflat în apropierea râului.<ref>Strategia Buzau 2014-2020, pp 25&ndash;26, 31</ref>

Clima este mai ales continentală, media fiind de 92&nbsp;de&nbsp;zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10&nbsp;°C), dar și cu 92&nbsp;de&nbsp;zile de vară, calde și [[Secetă|secetoase]].<ref name=clima/> Vânturile locale includ [[Crivăț (vânt)|Crivățul]], care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și [[Austru]]l, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii.<ref>Județele României Socialiste, p. 161</ref>

Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos. În primele decenii ale secolului al XX-lea, temperatura medie a lunii iulie a crescut mai mult peste 22&nbsp;°C,<ref name="Meteoromania.ro_2017-10-19">{{Citation|title=Average temperatures in July 2017 in Romania|date=|url=http://www.meteoromania.ro/images/anm_maps/temperature_07_2017.png|author=National Meteorological Administration of Romania|newspaper=Meteoromania.ro|accessdate=19 October 2017}}</ref> ceea ce face ca Buzăul să treacă de la {{Ill-wd|Q589326|3=limita între zonele Dfb/Dfa în adâncul zonei Dfa}} din cadrul [[Clasificarea climatică Köppen|clasificării climatice Köppen]] (vezi și [[Clima României]]).<ref name="bio-conferences.org_2017-10-19">{{Citation|title=Modifications in climate suitability for wine production of Romanian wine regions as a result of climate change|date=4 July 2017|url=https://www.bio-conferences.org/articles/bioconf/full_html/2017/02/bioconf-oiv2017_01026/bioconf-oiv2017_01026.html#R11|author=Liviu Mihai Irimia, Cristian Valeriu Patriche, Bogdan Roșca și Valeriu V. Cotea|accessdate=19 October 2017}}; date și alte surse citate de acest articol.</ref>

{| class="toccolours" style="margin: 0 1em 0 1em; text-align:center" width="90%" 
|-
! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)'''*
|-style="background:#DCDCDC"
!Perioada
!Ian
!Feb
!Mar
!Apr
!Mai
!Iun
!Iul
!Aug
!Sep
!Oct
!Nov
!Dec
!Anual
|-
| 1901-2000 || -2,2° || -0,2° || 4,4° || 10,9° || 15,9° || 19,4° || 21,4° || 21,9° || 17,4° || 11,2° || 5,1° || 0,4° || 10,7°
|-
| [[2005]] || 1,7° || -1,3° || 4,1° || 10,6° || 17,4° || 19,0° || 22,4° || 22,0° || 18,3° || 11,9° || 4,8° || 1,6° || 11,0°
|-
! align="center" colspan="14" style="background:#ccccff;" | '''Maxima și minima absolută lunară în perioada [[1901]]-[[2000]]'''
|-style="background:#DCDCDC"
| Anul || [[1936]] || [[1990]] || [[1947]] || [[1909]];[[1947]] || [[1950]] || [[1908]] || '''[[2000]]''' || [[1951]] || [[1946]] || [[1952]] || [[1963]] || [[1989]] || 
|-
| '''Maxima''' || 18,4° || 22,2° || 27,9° || 31,5° || 37,3° || 38,5° || '''39,8°''' || 39,7° || 37,0° || 35,3° || 25,0° || 21,6° ||
|-style="background:#DCDCDC"
| Anul || '''[[1942]]''' || [[1929]] || [[1901]] || [[1944]] || [[1915]] || [[1973]] || [[1902]] || [[1939]] || [[1977]] || [[1988]] || [[1975]] || [[1902]] ||
|-
| '''Minima''' || '''-29,6°''' || -25,0° || -17,0° || -5,3° || -2,0° || 4,6° || 7,5° || 5,4° || -2,0° || -8,0° || -17,6° || -23,0°
|}
<div style="text-align:center"><small>''*Anuarul statistic al României 2006''</small></div>

=== Floră și faună ===
[[File:RO BZ Buzau Crang east island 1.jpg|thumb|right|Parcul Crâng, principala zonă verde]]
Flora Buzăului este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din [[Codrii Vlăsiei]], pădure de [[stejar]] de 189 hectare. [[Parcul Crâng]] ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca [[laleaua pestriță]], [[laleaua de crâng]] și {{Ill-wd|Q15570431|3=stânjenelul de baltă}}.<ref>{{Citat web|url=http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM%20Buzau/Biodiversitate/Cadru%20general/3FlorajudetuluiBuzau.doc|title=Flora județului Buzău|publisher=[[Agenția Națională pentru Protecția Mediului|ANPM]]|accessdate=2015-04-28|archive-date=2015-10-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20151014122100/http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/APM%20Buzau/Biodiversitate/Cadru%20general/3FlorajudetuluiBuzau.doc|dead-url=yes}}</ref> În comunele învecinate [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]] și [[Comuna Costești, Buzău|Costești]] se află alte resturi din Codrii Vlăsiei{{mdash}} pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de [[stejar]], arbore declarat monument al naturii la nivel local.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, p. 45</ref> De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate [[Lunca Buzăului]], sit Natura 2000 gestionat de [[Universitatea Ecologică din București]], se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est.<ref name="natura2000.mmediu.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://natura2000.mmediu.ro/site/93/rosci0103.html| title=Lunca Buzăului| newspaper=Natura2000.mmediu.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015| archive-date=2015-01-12| archive-url=https://web.archive.org/web/20150112210555/http://natura2000.mmediu.ro/site/93/rosci0103.html| dead-url=yes}}</ref>

Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, [[castan]]i pe [[Bulevardul Nicolae Bălcescu, Buzău|Bulevardul Nicolae Bălcescu]] și [[tei]] pe [[Bulevardul Unirii, Buzău|Bulevardul Unirii]]. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără [[trandafir]]i, [[Zambilă|zambile]], [[Lalea|lalele]], [[Bujor (plantă)|bujori]], și [[Petunie|petunii]], ca și [[viță de vie]] și [[Viță canadiană|iederă]] pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt [[Vrabie|vrabia]], și [[guguștiuc]]ul, iar rozătoarele sunt reprezentate de [[dihor]] și [[șobolan]]ul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi [[Boarță|boarța]] și [[țipar]]ul, și de [[gușter]]i și [[melc]]i.<ref>{{Harvnb|Petcu|pp=106&ndash;108}}</ref>

În perioadele de migrație, un grup de [[Ciuf de câmp|ciufi de câmp]] și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva brazi înalți.<ref name="adev2015-04-30">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/video-revenirea-bufnitelor-centrul-buzaului-semn-primaverii-timpurii-1_54ec6ffe448e03c0fdf0fcd2/index.html| title=VIDEO Revenirea bufnițelor în centrul Buzăului, semn al primăverii timpurii| newspaper=Adevărul| date= 24 februarie 2015| author=Iulian Bunila| accessdate=30 aprilie 2015}}</ref> Recoltele experimentale de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură atrag uneori [[mistreț]]i din pădurile de pe malul râului Buzău.<ref name="adev2017-06-20">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/video-turma-porci-mistreti-mai-putin-kilometru-centrul-buzaului-1_59492e5b5ab6550cb853d73c/index.html| title=VIDEO Turmă de mistreți, la doar un kilometru distanță de centrul Buzăului| newspaper=Adevărul| date= 20 iunie 2017| author=Iulian Bunila| accessdate=19 octombrie 2017}}</ref>

== Demografie ==
<div style="float:left">{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența etnică a municipiului Buzău
|label1=Români|value1=81.87|color1=#8080ff
|label2=Romi|value2=3.57|color2=#80ffff
|label3=Alte etnii|value3=0.16|color3=#555555
|label4=Necunoscută|value4=14.39|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart
|thumb=left
|caption=Componența confesională a municipiului Buzău
|style=clear: none;
|label1=Ortodocși|value1=82.84|color1=#8080ff
|label2=Alte religii|value2=1.5|color2=#555555
|label3=Necunoscută|value3=15.65|color3=#9f9f9f}}
</div>
Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația municipiului Buzău se ridică la 103.481 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 115.494 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (81,87%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (3,57%), iar pentru 14,39% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (82,84%), iar pentru 15,65% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref>

<div style="float:left;clear:none">{{Grafic demografie|Buzău}}</div>{{clear|left}}

=== Comunități etnice ===
Principala minoritate etnică din oraș o constituie [[Romii din România|romii]]. 
De-a lungul istoriei, au existat în Buzău și alte comunități etnice, astăzi aproape dispărute. Cele care au lăsat cea mai importantă amprentă asupra orașului au fost [[Evreii din România|evreii]] și [[Bulgarii din România|bulgarii]].

==== Romii ====
Așezați de către episcopia ortodoxă, după constituirea ei în secolul al XVI-lea, pe moșia sa de la nord-vest de târgul Buzăului, în satele [[Simileasca, Buzău|Simileasca]] și Iorguleasca, romii au trăit sute de ani ca [[Robia în țările române|sclavi]], lucrând pământul episcopiei.<ref name="Lahovari_Sim">{{citat MDGR | titlu = Simileasca (Iorguleasca), com. rur. | volum = 5 | pagini = 389}}</ref> După eliberarea lor și reorganizarea administrativă din secolul al XIX-lea, satul Simileasca a devenit reședință de comună, dar în 1968 a fost integrat administrativ cu Buzăul. Comunitatea romilor este încă dispusă compact în această zonă, și își conservă identitatea, dar liderii ei consideră că romii din alte zone ale orașului, care nu mai vorbesc limba poporului lor, acceptă asimilarea de către românii majoritari, declarându-se români la recensăminte.<ref name="stradadebuzau.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://www.stradadebuzau.ro/tiganii-din-simileasca-n-au-nicio-jena-sa-si-declare-etnia/| title=Țiganii din Simileasca n-au nicio jenă să-și declare etnia - Strada de Buzau| newspaper=Stradadebuzau.ro| date=| author=Corina Răchițeanu| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2016-03-05| archive-url=https://web.archive.org/web/20160305063008/http://www.stradadebuzau.ro/tiganii-din-simileasca-n-au-nicio-jena-sa-si-declare-etnia/| dead-url=yes}}</ref> Comunitatea se confruntă cu sărăcie endemică, cu analfabetism ridicat, cu lipsa calificărilor profesionale și cu abandonul școlar, fiind expusă riscului de permanentizare a statutului de masă de manevră electorală.<ref name="jurnalul2015-04-28">{{Citation | url=http://jurnalul.ro/special-jurnalul/tiganii-din-simileasca-asteapta-marea-chefuiala-68413.html| title=Tiganii din Simileasca asteapta Marea Chefuiala| newspaper=Jurnalul Național| date= 24 mai 2004| author=Tatiana Dabija| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> Mulți dintre romi au plecat în străinătate, cu precădere în țările nordice.<ref name="adev2015-04-28">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/norvegienii-finanteaza-proiecte-imbunatatire-vietii-romilor-buzau-1_52f53da8c7b855ff5628bb51/index.html| title=Norvegienii finanțează proiecte de îmbunătățire a vieții romilor din Buzău| newspaper=Adevărul| date= 7 februarie 2014| author=Iulian Bunila| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref><ref name="ziaristionline.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://www.ziaristionline.ro/2015/03/28/tiganii-pe-care-nu-i-vede-mircea-toma-tiggarna-cersetorii-care-au-invadat-boras-in-suedia-vin-din-buzau-satul-similesca-foto-reportaj-boras-tidning-si-george-lixandru/| title=Țiganii pe care nu-i vede Mircea Toma. "Tiggarna" - Cerșetorii care au invadat Borås în Suedia vin din Buzău, satul Similesca. Foto reportaj Borås Tidning și George Lixandru - Ziaristi Online| newspaper=Ziaristionline.ro| date= | author=George Lixandru| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> Există însă și proiecte derulate de primărie pentru îmbunătățirea situației, școala nr. 14, aflată în zonă, fiind epicentrul acestor acțiuni.<ref name="ziaristionline.ro_2015-04-28"/> Aceeași școală publică prin eforturile elevilor și o revistă școlară bilingvă, în română și [[Limba romani|romani]], care promovează integrarea romilor.<ref name="opiniabuzau.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/fiica-regelui-cioaba-cooptata-in-editarea-revistei-bilingve-pentru-romii-din-simileasca| title=Fiica regelui Cioabă, cooptată în editarea revistei bilingve pentru romii din Simileasca| newspaper=Opinia| date=| author=Silvia Herghelegiu| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2016-03-15| archive-url=https://web.archive.org/web/20160315184440/http://opiniabuzau.ro/fiica-regelui-cioaba-cooptata-in-editarea-revistei-bilingve-pentru-romii-din-simileasca| dead-url=yes}}</ref>

==== Evreii ====
[[File:RO BZ Jewish temple 2.jpg|thumb|right|[[Templul evreiesc din Buzău]]]]
Deși prezența le era atestată documentar încă din secolul al XVI-lea, evreii buzoieni au constituit o comunitate importantă mai ales începând cu perioada de înflorire culturală și economică din secolul al XIX-lea, fiind în mare parte negustori și meseriași. Un cimitir evreiesc a apărut în 1853 și o sinagogă în 1885. În perioada interbelică, 10% din populația Buzăului era evreiască,<ref name="adev2013-04-11">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/buzau-cimitir-evrei-1_5166524600f5182b85a74909/index.html| title=VIDEO Cimitirul evreiesc din Buzău, un ansamblu monumental ruinat de trecera timpului și nepăsarea oamenilor| newspaper=Adevărul| date= 11 aprilie 2013| author=Iulian Bunila| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> procent semnificativ la nivelul restului zonei Munteniei, dar mai mic față de orașele din Moldova, ceea ce a ferit comunitatea de cele mai violente represiuni ale [[Ion Antonescu#Antisemitismul activ .C8.99i .E2.80.9ECur.C4.83.C8.9Birea terenului.E2.80.9D|regimului antonescian]]; totuși, în timpul celui de [[al Doilea Război Mondial]], evreii buzoieni au fost supuși mai multor persecuții: au fost constrânși să presteze muncă obligatorie (autoritățile au abuzat de această lege, extinzând atât vârstele la care trebuie prestată obligația în muncă, cât și activitățile în care consta ea), să plătească în total 15 milioane de lei (de patru ori impozitul fiscal) în contul „Împrumutului Reîntregirii”, li s-au confiscat diferite obiecte și li s-au impus restricții speciale. Comunitatea a găzduit pentru o vreme și orfani ai căror părinți muriseră în [[Holocaust]] și care au fost ulterior deportați în [[Transnistria (al Doilea Război Mondial)|Transnistria]].<ref name="doctorat_maracineanu">{{Citat teză|url=http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2013Mai/MARACINEANU%20LAURA%20-%20COMUNITATEA%20EVREIASCA%20DE%20LA%20BUZAU%20IN%20TIMPUL%20CELUI%20DE%20AL%20DOILEA%20RAZBOI%20MONDIAL/rezumat%20maracineanu.doc|title=Comunitatea evreiască de la Buzău în timpul celui de al Doilea Război Mondial|first=Mirela-Laura|last=Mărăcineanu|type=PhD|first2=Ion (coordonator)|last2=Bulei|publisher=Facultatea de Istorie, [[Universitatea din București]]|year=2012}} (rezumat)</ref> În timpul acelor persecuții, s-au remarcat ca apărători ai comunității evreiești căpitanii Stroie și Ionescu, familiile Scânteie și Stahu,<ref name="romanianjewish.org_2015-04-28"/> precum și vrânceanul [[Anghel Anuțoiu]], care a prevenit membrii comunității despre iminența unor raiduri naziste, salvând astfel viața mai multor evrei, între care rabinul Simon Bercovici, pe care l-a ajutat chiar să părăsească orașul și să se ascundă.<ref name="evz2015-04-28">{{Citation | url=http://www.evz.ro/lista-lui-badita-anghel-salvatorul-de-evrei-2886.html| title=Lista lui bădița Anghel, salvatorul de evrei| newspaper=Evenimentul zilei| date= 11 ianuarie 2008| author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://db.yadvashem.org/righteous/family.html?language=en&itemId=4044236|title=Anuțoiu, Anghel T.|publisher=Yad Vashem, baza de date a drepților între popoare|accessdate=2015-05-15}}</ref> După război, evreii din oraș au emigrat masiv în [[Israel]], rămânând în urma lor o comunitate evreiască redusă la un număr de ordinul zecilor de persoane. Personalitățile provenite din rândul comunității evreiești buzoiene au fost pictorița [[Margareta Sterian]] și filosoful [[Ludwig Grünberg]].<ref name="romanianjewish.org_2015-04-28">{{Citation | url=http://romanianjewish.org/ro/?page_id=737#i8| title=Obstea evreiasca buzoiana| newspaper=Romanianjewish.org| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref>

==== Bulgarii („sârbii”) ====
Emigrați în secolul al XVIII-lea pentru a evita prigoana [[Imperiul Otoman|otomană]] împotriva creștinilor din Balcani, și stabiliți în [[Țara Românească]] unde s-au bucurat de libertatea de a practica creștinismul, câteva grupuri de bulgari s-au stabilit în zona Buzăului. Numiți de localnici în mod eronat „sârbi” din cauză că vorbeau o limbă similară și s-au stabilit într-un loc unde anterior se așezaseră sârbi, noii imigranți se deosebeau de localnici mai ales prin faptul că se ocupau cu [[Legumicultură|cultivarea legumelor]] (pentru care și-au organizat gospodării în apropierea râului), în timp ce agricultorii autohtoni cultivau cereale și creșteau animale. Deși comunitatea bulgară a fost asimilată de români, localnicii încă mai folosesc termenul „sârb” cu sensul de „legumicultor”.<ref name=bulgari>{{Harvnb|Petcu|2002|pp=27&ndash;34}}</ref>

== Politică și administrație ==
{{Vezi și|Lista primarilor Buzăului}}
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template2=Primarul __link__}}
<!-- secțiune administrație -->Municipiul Buzău este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2024|alegerile locale din 2024]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale09062024/data/json/sicpv/pv/pv_bz_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2024-10-23}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_mandate = Consilieri
| nume_scurt1 = PSD
| nume_complet1 = Partidul Social Democrat
| mandate1 = 14
| nume_scurt2 = PNL
| nume_complet2 = Partidul Național Liberal
| mandate2 = 3
| nume_scurt3 = ADU
| nume_complet3 = Alianța Dreapta Unită
| mandate3 = 3
| nume_scurt4 = AUR
| nume_complet4 = Alianța pentru Unirea Românilor
| mandate4 = 2
| nume_scurt5 = SOS
| nume_complet5 = Partidul S.O.S. România
| mandate5 = 1
}}

Buzăul nu are subdiviziuni administrative, dar autoritățile locale își dirijează proiectele și strategiile ținând cont de o diviziune informală pe cartiere. În Strategia 2014&ndash;2020, erau identificate următoarele cartiere ale Buzăului: Centru, Micro 12/Indepenedenței, Marghiloman, Dorobanți, Nicolae Bălcescu, [[Simileasca, Buzău|Simileasca]], Micro 14, Poștă, Mihai Viteazul, Pod Horticolei, Luceafărul, Broșteni și Zona Industrială.<ref>Strategia Buzău 2014&ndash;2020, pp. 87&ndash;98</ref>

Rolul administrativ al Buzăului este acela de reședință a [[Județul Buzău|județului Buzău]], motiv pentru care aproape toate serviciile publice la nivel de județ își au sediul aici. În plus, la nivel național, Buzăul găzduiește comandamentul [[Divizia 2 Infanterie „Getica”|Diviziei 2 Infanterie „Getica”]] (fosta armată a II-a), una dintre cele trei divizii ce compun [[Forțele Terestre Române]],<ref name="adev2015-01-27">{{Citation | url=http://adevarul.ro/international/europa/maresalul-primit-onorul-divizia-2-infanterie-getica-1_524d38aac7b855ff56f41a74/index.html| title=Mareșalul care a primit onorul la Divizia 2 Infanterie „Getica”| newspaper=Adevărul| date= 3 octombrie 2013| author=Ion Petrescu| accessdate=27 ianuarie 2015}}</ref> precum și trei batalioane din subordinea acesteia{{mdash}} unul de geniu, unul de comunicații și informatică<ref name="arhiva.gov.ro_2015-01-27">{{Citation | url=http://arhiva.gov.ro/aniversarea-batalionului-47-comunicatii-si-informatica__l1a63269.html| title=Aniversarea Batalionului 47 Comunicații și Informatică| newspaper=Arhiva.gov.ro| date= | author=| accessdate=27 ianuarie 2015}}</ref> și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la [[Boboc, Buzău|Boboc]] se află o școală de aplicații pentru aviație.<ref>{{Citation |date=2022-04-02 |author1=Dan Oprea |publisher=Stirileprotv.ro |title=Școala de aviație de la Boboc a fost decorată de președintele României, la împlinirea a 110 ani |url=https://stirileprotv.ro/divers/scoala-de-aviatie-de-la-boboc-a-fost-decorata-de-presedintele-romaniei-la-implinirea-a-110-ani.html}}</ref>

Cea mai înaltă instanță judecătorească ce funcționează în oraș este Tribunalul Buzău, cu jurisdicție asupra întregului județ.<ref name="csm1909.ro_2015-04-21">{{Citation|url=https://www.csm1909.ro/Pages.aspx?PageId=271|title=Prezentarea sistemului judiciar român|publisher=Consiliul Superior al Magistraturii|date=|author=|accessdate=9 februarie 2018}}</ref> În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una, Judecătoria Buzău, își are sediul în oraș și acoperă municipiul și alte 34 de comune din jur, având astfel cea mai mare jurisdicție dintre judecătoriile din județ.<ref name="legex.ro_2015-04-21">{{Citation | url=http://www.legex.ro/Hotararea-337-1993-4117.aspx| title=Hotărârea 337/1993| newspaper=Legex.ro| date= | author=| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref> Instanța superioară acestora este [[Curtea de Apel Ploiești]].<ref name="just.ro_2015-04-21">{{Citation|url=https://lege5.ro/Gratuit/hazdkmbs/legea-nr-304-2004-privind-organizarea-judiciara/7|title=Legea privind organizarea judiciară nr. 304/2004|newspaper=Lege5.ro|date=|author=|accessdate=9 februarie 2018}}</ref>

În Parlamentul României, Buzăul alege deputați pe listele asociate [[Județul Buzău|județului Buzău]]. Dintre cei șapte deputați aleși în 2016 în județ, șase ([[Marcel Ciolacu]], [[Ionela Viorela Dobrică]], [[Sorin Lazăr]], [[Dănuț Păle]], [[Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu]] de la {{Partid|România|PSD}} și [[Adrian Mocanu]] de la {{Partid|România|PMP}}) își au biroul parlamentar în Buzău, doar [[Cristinel Romanescu]] avându-l în [[Râmnicu Sărat]].<ref name="Camera Deputaților_2017-04-24">{{Citation| url=http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.de?leg=2016&par=C| title=Lista deputatilor - informatii de contact| newspaper=Camera Deputaților| date=| author=| accessdate=24 aprilie 2017| archive-date=2017-04-25| archive-url=https://web.archive.org/web/20170425030319/http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.de?leg=2016&par=C| dead-url=yes}}</ref>

La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a remarcat omul politic local [[Alexandru Marghiloman]], posesorul unei moșii și al [[Vila Albatros din Buzău|unui conac]] la marginea orașului.<ref>{{Citat web|url=http://www.opiniabuzau.ro/index.php/istorii-buzoiene/2323-radiografii-subiective-alexandru-marghiloman-lordul-valah-i|title=Radiografii subiective - Alexandru Marghiloman - lordul valah (I)|publisher=Opinia|location=Buzău|date=2011-06-27|accessdate=2013-12-6|first=Nicolae|last=Peneș|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211183238/http://www.opiniabuzau.ro/index.php/istorii-buzoiene/2323-radiografii-subiective-alexandru-marghiloman-lordul-valah-i|dead-url=yes}}</ref> Germanofil, Marghiloman a fost prim ministru spre sfârșitul [[Primului Război Mondial]], când România a semnat [[Tratatul de la București (1918)|pacea de la București]] din 1918 și a început procesul de integrare a [[Basarabia|Basarabiei]], care declarase unirea cu România la 28 martie în acel an.<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unirea-basarabiei-romania-documente|title=Unirea Basarabiei cu România în documente|publisher=Historia.ro|accessdate=2013-12-6|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211122513/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/unirea-basarabiei-romania-documente|dead-url=yes}}</ref> Un cunoscut politician contemporan originar din Buzău este [[Cătălin Predoiu]]; inițial ministru tehnocrat al justiției în [[Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu#Restructurarea guvernamentală din martie 2007|guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu]],<ref>{{Citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-politic-2476877-catalin-marian-predoiu-noul-ministru-justitiei.htm|title=Catalin Marian Predoiu, noul ministru al Justitiei|author=Dumitrina Galantonu|date=2008-02-29|accessdate=2013-12-6|publisher=[[Hotnews.ro]]}}</ref> Predoiu s-a înscris în {{Partid|România|PNL}}, după care s-a retras în 2008 pentru a continua activitatea la conducerea Ministerului și a demarat în 2013 demersurile pentru o candidatură la președinție din partea {{Partid|România|PDL}} la alegerile din anul următor,<ref>{{Citat web|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/evenimentul-zilei-tv-invitatul-de-astazi-este-catalin-preda-1068668.html|title=Evenimentul zilei TV. Cătălin Predoiu s-ar retrage din lupta pentru prezidențiale dacă un alt candidat de dreapta ar avea șanse mai mari|publisher=[[Evenimentul Zilei]]|first=Alexandra|last=Ciliac|accessdate=2013-12-6|date=2013-11-21}}</ref> iar după fuziunea între PDL și PNL, partidul rezultat, aflat în opoziție, l-a desemnat drept prim-ministru prezumptiv.<ref name="evz2015-04-21">{{Citation | url=http://www.evz.ro/vasile-blaga-catalin-predoiu-prim-ministru-desemnat-al-aliantei-noastre.html| title=Vasile Blaga: Cătălin Predoiu, prim-ministru desemnat al alianței noastre| newspaper=Evenimentul zilei| date= 11 august 2014| author=Andreea Udrea| accessdate=21 aprilie 2015}}</ref>

==Învățământul și educația==
În municipiul Buzău funcționează centre de învățământ la distanță ale instituțiilor de învățământ superior din centrele universitare din regiune. În învățământul preuniversitar se remarcă trei colegii naționale: [[Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău|Colegiul Național „B. P. Hasdeu”]], la care a studiat laureatul premiului Nobel [[George Emil Palade]], [[Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret”]] și [[Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Buzău|Colegiul Național „Mihai Eminescu”]]. În oraș funcționează [[Biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” din Buzău|biblioteca județeană „Vasile Voiculescu”]] și [[Muzeul Județean Buzău]], care administrează și o colecție de chihlimbar la [[Colți, Buzău|Colți]], casa memorială Vasile Voiculescu din [[Pârscov, Buzău|Pârscov]] și o colecție de etnografie și artă populară specifică regiunii.

În domeniul sportului, la Buzău există patinoarul ''Ice Magic'', [[Sala Sporturilor „Romeo Iamandi”]] (unde joacă echipa locală feminină de handbal SCM, dar și alte echipe angrenate în competiții internaționale) având alături un bazin olimpic, și Stadionul Municipal unde a activat în trecut echipa de fotbal [[FC Gloria Buzău|FC Gloria]].

== Economie ==
[[File:Fabrica de prefabricate din beton Buzau.JPG|thumb|right|Fabrica de prefabricate din Beton, 1972]]
=== Evoluția istorică a economiei ===
În perioada medievală, economia Buzăului era bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și de schimb, și înflorind în urma poziției sale la curbura Carpaților la întretăierea drumurilor care legau Țara Românească de [[Moldova]] și [[Transilvania]]. Vechea tradiție de târg a Buzăului se păstrează încă, târgul ''Drăgaica'' ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind mici producători și comercianți din diverse regiuni ale României.

Reforma agricolă din timpul domniei lui [[Alexandru Ioan Cuza]] a dus la luarea în arendă, în 1897 și 1898, de către grădinarii bulgari a unor terenuri achiziționate de stat de la episcopie. Aceștia și-au dezvoltat sisteme de distribuție a zarzavaturilor atât în Buzău, cât și în orașele din apropiere, ca [[Brașov]], [[Ploiești]] sau [[Râmnicu Sărat]], activitatea lor devenind și mai prosperă după împroprietărirea din 1921.<ref>Petcu, 2002, p. 134</ref>

În urma încheierii perioadei distrugerilor orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara ''Garoflid'', deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de [[postav]] și [[dimie]].<ref name="petcu135">Petcu, 2002, p. 135</ref> În 1894, s-a construit o rafinărie de [[petrol]] a societății ''Saturn'', rafinărie care a funcționat timp de 50 de ani.

După o scădere drastică la nivel național a producției industriale cauzată de [[Primul Război Mondial]] (producția din 1919 era doar un sfert din cea din 1913<ref name="petcu135"/>), dezvoltarea industrială a prins viteză în perioada interbelică. O componentă importantă a industriei locale a constituit-o industria de morărit. Prima moară industrială din oraș, ''Garoflid'', denumită ''Zangopol'' după noul său proprietar, ajunsese în 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar în 1938 la 30 de milioane de lei, societatea de exploatare a ei având aproximativ 100 de angajați.<ref name="petcu136">Petcu, 2002, p. 136</ref> O altă afacere importantă care a demarat în această perioadă a fost fabrica ''Metalurgica și Turnătorie – S.A.'', fondată în 1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Deși la început a avut o perioadă dificilă, fiind închisă în timpul [[Marea criză economică|Marii Crize]], ea și-a redeschis porțile în 1933, fiind închisă din nou între 1940 și 1944, în timpul celui de al Doilea Război Mondial.<ref name="Buzău p. 255"/>

[[Fișier:1970 Intreprinderea de geamuri Buzau.JPG|thumb|left|Întreprinderea de geamuri Buzău, în 1970]]
După [[al Doilea Război Mondial]], în urma deciziei de naționalizare din [[11 iunie]] [[1948]] toate întreprinderile au fost trecute în proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut și la aplicarea politicilor de industrializare forțată, unele din industriile implementate aici nefiind potrivite regiunii.<ref name="petcu137">Petcu, 2002, p. 137</ref> În 1965 s-a demarat proiectul zonei industriale Buzău Sud, o zonă industrială de 318&nbsp;[[Hectar|ha]], în zona în care se aflase rafinăria ''Saturn'', aruncată în aer în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Cele mai importante întreprinderi din Buzău, nou înființate sau modernizate în această perioadă, se află pe platforma Buzău Sud: ''Întreprinderea de sârmă și produse din sârmă'' (denumită după 1990 ''Ductil''), ''Întreprinderea de aparate cale'' (după 1990, ''[[VAE Apcarom|Apcarom]]''), ''Întreprinderea Metalurgica'' (cea fondată în 1928), ''Întreprinderea de geamuri'' (din 1991, ''[[Gerom Buzău|Gerom S.A.]]'').

[[Fișier:RO BZ Contactoare.jpg|thumb|right|Întreprinderea de Contactoare din Buzău]]
Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate în această perioadă în alte zone, cum este ''[[Contactoare Buzău|Întreprinderea de Contactoare]]'' aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice (după 1990, ''[[Romcarbon|Romcarbon S.A.]]'') aflată în nord.

În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere de care să depindă întreaga economie a orașului. Conform noii legi a societăților comerciale, adoptată în 1990, după [[Revoluția română din 1989|înlăturarea regimului comunist]], întreprinderile din oraș s-au reorganizat ca [[Societate pe acțiuni|societăți pe acțiuni]]. Doar câteva din aceste societăți nu au supraviețuit tranziției spre [[Economie de piață|economia de piață]], multe altele, în urma privatizărilor urmate de reorganizări, devenind sau redevenind competitive.

=== Situația actuală ===
În prezent, cea mai mare companie cu sediul în Buzău este [[Grup Romet|holdingul Romet]], cu capital integral românesc, compus din mai multe firme care produc izolații pentru conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse. Compania a avut succes în anii 1990, comercializând filtrul de apă ''Aquator''. În 1999, acest grup de firme a achiziționat și firma ''Aromet S.A.'', succesoarea fabricii ''Metalurgica'', fondată în 1928.<ref>Petcu, p. 141</ref>

[[Fișier:Buzau ductil.jpg|thumb|left|240px|Fabrica de sârmă Ductil]]
Alte companii din Buzău au fost privatizate prin programe vizate de [[Banca Mondială]]. [[VAE Apcarom|''Apcarom S.A.'']], unic producător în România de aparate de cale ferată,<ref name="petcu138">Petcu, 2002, p. 138</ref> a fost achiziționat de compania [[austria]]că VAE, și are în anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei.<ref name="curierulnational.ro_2006-07-31">{{Citation| url=http://www.curierulnational.ro/Economie/2006-07-31/Profit+in+scadere+pentru+Apcarom| title=Profit in scadere pentru Apcarom| newspaper=Curierul Național| date=31 iulie 2006| author=| accessdate=18 august 2015| archive-date=2015-09-23| archive-url=https://web.archive.org/web/20150923212053/http://www.curierulnational.ro/Economie/2006-07-31/Profit+in+scadere+pentru+Apcarom| dead-url=yes}}</ref> ''Ductil S.A.'', una din cele mai mari societăți economice din Buzău, a fost privatizată în 1999 și divizată în perioada 1999-2000 de noul acționar majoritar, FRO Spa, acesta păstrând doar secția de electrozi și echipamente de sudură și vânzând celelalte secții. Secția care produce sârmă, produse din sârmă, plasă sudată, beton și feronerie a devenit [[Ductil Steel S.A.]] și a trecut în portofoliul companiei italiene Sidersipe.<ref>{{Citat web|url=http://old.standard.money.ro/articol_6897/constructiile_sporesc_afacerile_ductil_steel.html|title=Constructiile sporesc afacerile Ductil Steel|date=18 iulie 2007|accessdate=2008-02-22|publisher=Business Standard|archiveurl=https://web.archive.org/web/20110812101923/http://old.standard.money.ro/articol_6897/constructiile_sporesc_afacerile_ductil_steel.html|archivedate=2011-08-12|dead-url=yes}}</ref> Secția de pulberi feroase a devenit ''Ductil Iron Powder''. În 2007, FRO Spa a cedat și pachetul majoritar al ''Ductil S.A.'' companiei rusești [[Mechel]], pentru 90 de milioane de euro.<ref name="hotnews.ro_2007-10-5">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1020251-rusii-mechel-cumpara-90-mil-euro-ductil-buzau.htm| title=Rusii de la Mechel cumpara cu 90 mil. euro Ductil Buzau| newspaper=HotNews.ro| date= 5 octombrie 2007| author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> ''Zahărul S.A.'', producătorul de zahăr din oraș, a fost achiziționat de grupul ''Agrana România'', cu capital austriac, grup care deține alte fabrici de zahăr la [[Roman, Neamț|Roman]], o fabrică de amidon la [[Țăndărei]] și una de sucuri la [[Vaslui]].<ref name="zf.ro_2010-09-21">{{Citation | url=http://www.zf.ro/companii/austriecii-inchid-fabrica-de-zahar-de-la-buzau-timp-de-4-luni-7357694| title=Austriecii închid fabrica de zahăr de la Buzău timp de 4 luni| newspaper=Ziarul financiar| date= 21 septembrie 2010| author=Diana Tudor Stoica| accessdate=18 august 2015}}</ref>

Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind [[Boromir Prod]], controlat de omul de afaceri Constantin Boromiz,<ref name="zf.ro_2009-05-11">{{Citation | url=http://www.zf.ro/companii/cum-a-ajuns-constantin-boromiz-de-la-o-moara-in-satul-natal-la-un-business-de-150-de-milioane-de-euro-in-panificatie-4333603/| title=Cum a ajuns Constantin Boromiz de la o moara in satul natal la un business de 150 de milioane de euro in panificatie| newspaper=Ziarul financiar| date= 11 mai 2009| author=Diana Tudor Stoica| accessdate=18 august 2015}}</ref> patronul grupului ''[[Boromir]]'', care mai deține companiile Boromir Ind Vâlcea, Panmed Mediaș și Comcereal Sibiu.<ref name="zf.ro_2009-05-11"/><ref>[http://www.wall-street.ro/tag/boromir-prod-buzau.html Scurtă prezentare și listă de știri] asociate firmei Boromir Prod Buzău, pe website-ul [[Wall-street.ro]]. Accesat la 18 august 2015</ref>

Economia Buzăului este mai orientată spre industrie decât spre servicii, ceea ce făcea, conform unui studiu din 2016 al [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] să fie mai atrăgător pentru forța de muncă de calificare joasă (cel mult studii medii). Studiul arăta și că, majoritatea forței de muncă atrasă de oraș provine din interiorul județului, deoarece orașul se află centrul unei zone rurale compacte și dens populate și pentru că concurează cu orașe mai mari pentru atragerea migranților din alte județe, caracteristici pe care le împarte cu [[Alexandria, România|Alexandria]]. Tot proximitatea Bucureștiului face ca Buzăul să fie și sursă de migrație internă, aflată pe orbita capitalei din acest punct de vedere. Buzău se află pe locul al doilea, la mică distanță după [[Ploiești]] (un oraș cu populație aproape dublă), la numărul de angajați din București care provin din alte orașe între 1991 și 2011; studiul sugerează că, deși acesta a fost un dezavantaj în perioada anterioară, se poate transforma într-un avantaj.<ref>{{Citat web|url=http://documents.worldbank.org/curated/en/448771499322731333/pdf/116400-ROMANIAN-REVISED-PUBLIC-Magnet-Cities-Migration-and-Commuting-in-Romania-RO.pdf|title=Orașe-magnet. Migrație și navetism în România|author=Marius Cristea, Codruța Mare, Ciprian Moldovan, Andreea China, Thomas Farole, Adina Vințan, Jane Park, Keith Patrick Garrett și Marcel Ionescu-Heroiu|publisher=[[Banca Mondială]]|accessdate=27 iulie 2017}}, paginile 25, 40, 65</ref>

== Transporturi ==
[[Fișier:RO BZ Railway station.jpg|thumb|right|Gara Buzău]]
=== Calea ferată ===
{{Vezi și|Gara Buzău}}
Buzău este un important nod feroviar, legând [[București]] și [[Ploiești]] de [[Focșani]], [[Galați]] și [[Constanța]]. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu [[Calea ferată București–Galați–Roman|calea ferată București-Galați]].<ref name="hotnews.ro_2014-03-14">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16807977-analiza-cum-mergeau-trenurile-acum-140-ani-poveste-romani-unguri-austrieci-englezi-vremuri-scandaluri-rasunatoare-reusite-uimitoare.htm| title=ANALIZA Cum mergeau trenurile acum 140 de ani - O poveste cu romani, unguri, austrieci si englezi in vremuri cu scandaluri rasunatoare si reusite uimitoare - Esential| newspaper=HotNews.ro| date= 13 martie 2014| author=Vlad Barza| accessdate=2 iunie 2015}}</ref>

O ramificație a acestei căi ferate, [[Calea ferată Buzău–Mărășești|de la Buzău la Mărășești]] a fost deschisă după câțiva ani, pe [[13 iunie]] [[1881]],<ref name="gds.ro_2011-02-05">{{Citation | url=http://www.gds.ro/Local/2011-02-05/Calea+ferata+din+Romania++si+inceputurile+ei/| title=Calea ferată din România și începuturile ei| newspaper=Gazeta de Sud| date= 5 februarie 2011 | author=| accessdate=18 august 2015}}</ref> devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.<ref name="agir.ro_2015-06-02">{{Citation | url=http://www.agir.ro/istoric.php| title=Istoric|publisher=Asociatia Generala a Inginerilor din Romania| newspaper=Agir.ro| date= | author=| accessdate=2 iunie 2015}}</ref>

[[Calea ferată Buzău–Nehoiașu|Linia Buzău-Nehoiașu]], deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe [[Râul Buzău|valea Buzăului]], inclusiv de orașele [[Nehoiu]] și [[Pătârlagele]].<ref name="Nicolescu_Opinia">{{Cite news|title=Linia C.F.R. Buzau - Nehoiasu, 100 de ani de la inaugurare (august 1909)|date=30 iunie 2009|accessdate=8 iunie 2010|first=Valeriu|last=Nicolescu|first2=Monica|last2=Bănică|newspaper=Opinia|location=Buzău}}, o copie a articolului este disponibilă online pe [http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=3760 forumul Transira] {{Webarchive|url=https://archive.today/20150602115958/http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=3760 |date=2015-06-02 }}</ref>

=== Drumuri ===
[[Fișier:Buzau BMC bus 3.jpg|thumb|right|Autobuz pe linia 1, în apropierea gării]]
Prin municipiul Buzău trece șoseaua națională [[DN2]] (parte din [[drumul european E85]]), care leagă orașul spre sud cu [[București]]ul și spre nord cu orașele importante din [[Moldova Occidentală]]. Lângă Buzău, din acesta se ramifică șoseaua națională [[DN1B]] (drumul european E577), care îl leagă de [[Ploiești]], iar în nordul orașului, din DN2 se ramifică [[DN10]], care traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin [[Pasul Buzău]] către [[Brașov]]. De asemenea, prin sudul orașului trece șoseaua județeană DN2B, care se ramifică din DN2 în comuna vecină Costești și duce spre est la Galați și la [[Brăila]]. Din acest drum, la Buzău se ramifică șoseaua județeană DJ203D, care duce spre sud la [[Comuna Țintești, Buzău|Țintești]] și [[Comuna Smeeni, Buzău|Smeeni]], unde se termină în [[DN2C]], cele două drumuri asigurând împreună legătura rutieră a orașului cu [[Slobozia]].<ref>{{Google maps|accessdate=2015-04-28|url=https://www.google.ro/maps/@45.1446317,26.8161519,13z}}</ref>

În sectorul municipiului, singurul pod rutier funcțional peste râul Buzău este cel de pe DN2 de la Mărăcineni. Mai există însă un alt pod rutier, care leagă orașul de [[comuna Vadu Pașii, Buzău|comuna Vadu Pașii]], pod aflat pe o rută desemnată ca drum comunal aflată în zona podului de cale ferată. Acesta a fost însă închis circulației rutiere după inundațiile din 2005, reabilitarea sa fiind amânată continuu, cu impact asupra economiei comunelor vecine de la nord-est, și este folosit de atunci doar de către pietoni și bicicliști.<ref name="adev2015-06-02">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/maternitatea-noua-podul-vadu-pasii-principalii-agenti-electorali-buzaului-1_5475895ba0eb96501e186dde/index.html| title=Maternitatea nouă și Podul Vadu Pașii, principalii agenți electorali ai Buzăului| newspaper=Adevărul| date= 26 noiembrie 2014| author=Iulian Bunila| accessdate=2 iunie 2015}}</ref><ref name="stiri.tvr.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://stiri.tvr.ro/podul-de-la-vadu-pasii-proiectat-de-anghel-saligny-e-inchis-traficului-auto_52467.html| title=Podul de la Vadu Pașii, proiectat de Anghel Saligny, e închis traficului auto| newspaper=Stiri.tvr.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015| archive-date=2015-12-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20151219061649/http://stiri.tvr.ro/podul-de-la-vadu-pasii-proiectat-de-anghel-saligny-e-inchis-traficului-auto_52467.html| dead-url=yes}}</ref> În mai 2015, deși în sfârșit proiectul era atribuit, începerea lucrărilor întârzia din cauza investigării unor presupuse fapte de corupție comise de oficiali ai Consiliului Județean Buzău.<ref name="tvbuzau.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://www.tvbuzau.ro/actualitate/afla-aici-de-ce-nu-incep-lucrarile-la-podul-de-la-vadu-pasii.html| title=Află aici de ce nu încep lucrările la podul de la Vadu Pașii| newspaper=Tvbuzau.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

Două autogări principale, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, dar și altele secundare, sunt folosite de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere.<ref name="autogari.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://www.autogari.ro/Buzau/| title=Autogari din Buzau, Romania si curse autocare, microbuze| newspaper=Autogari.ro| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref>

=== Transport aerian ===
Buzăul nu are un aeroport civil, singura componentă de infrastructură aeriană a orașului fiind aeroportul și heliportul militar din sud-vest, folosit doar de aviația sanitară.<ref>Strategia Buzău 2014-2020, pp 53&ndash;54</ref> Traficul aerian civil al Buzăului este deservit de [[Aeroportul Internațional Henri Coandă]], din [[Otopeni]], oraș aflat la 110&nbsp;km distanță, aerogara regională pentru regiunea Munteniei.<ref name="agerpres.ro_2015-06-02">{{Citation| url=http://www.agerpres.ro/politica/2010/12/09/boagiu-vrem-sa-transformam-aeroportul-otopeni-in-aeroport-regional-iar-baneasa-in-aeroport-business-13-05-04| title=Boagiu: Vrem să transformăm Aeroportul Otopeni în aeroport regional, iar Băneasa în aeroport business – AGERPRES| newspaper=Agerpres.ro| date=| author=| accessdate=2 iunie 2015}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

=== Transportul public ===
În Buzău circulă 11 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale și zonele rurale  (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară.<ref name="TransBus Buzau_2019-07-30">{{Citation | url=http://www.transbusbuzau.ro/traseele-de-transport-public.html| title=TRASEELE DE TRANSPORT PUBLIC| newspaper=TransBus Buzau| date= | accessdate=30 iulie 2019}}</ref> Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile apropiate.<ref name="reporterbuzoian.ro_2015-08-18">{{Citation | url=http://reporterbuzoian.ro/cate-taxiuri-tranziteaza-zilnic-municipiul-buzau/| title=Câte taxiuri tranzitează zilnic municipiul Buzău?| newspaper=Reporterbuzoian.ro| date= | author=| accessdate=18 august 2015}}</ref>

== Educație și cultură ==
=== Contribuțiile culturale ale buzoienilor ===
[[File:Vasile Carlova.jpg|thumb|left|upright|[[Vasile Cârlova]], unul dintre primii poeți buzoieni și români]]
În perioada medievală și timpuriu-modernă, buzoienii care s-au remarcat în cultura românească au provenit din cercurile bisericești, un exemplu fiind episcopul [[Mitrofan al Buzăului|Mitrofan]], care a adus prima tiparniță la episcopia Buzăului și a tipărit biblia de la Buzău în 1691, în timpul lui [[Constantin Brâncoveanu]]. Mitrofan, el însuși meșter tipograf, a avut o activitate prolifică în domeniul publicațiilor bisericești.<ref name="mjb_men_155_157">Buzău, mică enciclopedie istorică, pp. 155–157</ref> Pe lângă episcopia Buzăului a funcționat o școală de pictori de icoane și de muraliști pentru biserici, la care a studiat pictorul [[Gheorghe Tattarescu]] în ucenicia sa petrecută pe lângă unchiul său, Nicolae Teodorescu.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=175}}</ref>

[[File:Bz restaurant Caragiale.jpg|thumb|right|Casa în care a locuit [[Ion Luca Caragiale]]]]
Secolul al XIX-lea a fost unul al renașterii vieții culturale în [[Țara Românească]], dar și în Buzău. Primul poet buzoian remarcat la nivel național a fost tânărul ofițer [[Vasile Cârlova]], fiul fostului ispravnic al Buzăului, Ioniță Cârlova. Cârlova a murit la 22 de ani, după ce publicase cinci poezii. În [[1868]] s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în [[1873]] a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene.<ref>{{Harvnb|Petcu|pp=49&ndash;50}}</ref> Tot în [[1873]], Basil Iorgulescu a înființat Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” (Colegiul Național "B.P. Hasdeu"),<ref>{{Harvnb|Petcu|p=51}}</ref> iar în [[1893]] Biblioteca Publică ''Carol I'' în noul local al gimnaziului.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=55}}</ref> În [[1895]], s-a constituit prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și istorice într-o sală a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”.<ref>{{Harvnb|Petcu|p=56}}</ref>

La Buzău a locuit spre sfârșitul secolului al XIX-lea [[Ion Luca Caragiale]], care a închiriat un restaurant în apropierea gării în 1894, unde a petrecut un an, între noiembrie 1894 și noiembrie 1895.<ref name="caseleluicaragiale"/><ref>[[C. Stănescu|Constantin Stănescu]]: ''Accente: jurnal indirect (1996-2003)'', pag. 126</ref> La liceul „Alexandru Hâjdeu” din oraș și-a făcut studiile liceale [[George Emil Palade]], care avea apoi să devină un renumit biolog și laureat al premiului Nobel după plecarea sa în Statele Unite ale Americii imediat după [[al Doilea Război Mondial]].<ref>{{Citat web|url=http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1974/palade-bio.html|title=George E. Palade - biographical|trans_title=George E. Palade - scurtă biografie|publisher=Fundația Nobel|author=Wilhelm Odelberg, editor|date=1975|accessdate=2013-12-5}}</ref> [[Constantin Brâncuși]] a locuit și el în oraș în vara lui 1914, după ce Eliza Seceleanu, văduva unui tânăr boier local, l-a angajat să-i realizeze două sculpturi: ''Rugăciune'' și [[Bust (sculptură)|bustul]] lui Petre Stănescu, răposatul ei soț, pe care le-a amplasat în cimitirul Dumbrava.<ref>{{Citat web|url=http://jurnaluldebuzau.ro/social/copia-dupa-celebra-sculptura-a-lui-constantin-brancusi-rugaciune-prezentata-astazi-publicului-de-rotary-club-buzau/|publisher=Jurnalul de Buzău|date=31 iulie 2013|title=O nouă copie după celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși, „Rugăciune”, prezentată astăzi publicului de ROTARY Club Buzău}}</ref>

Originar din regiunea Buzăului, medicul și scriitorul [[Vasile Voiculescu]] a devenit cunoscut pentru proza sa fantastică, dar și pentru [[sonet]]ele de inspirație [[William Shakespeare|shakespeariană]]. După ce a început studiile secundare la același liceu „Alexandru Hâjdeu”, Voiculescu a plecat la [[București]], unde a studiat la [[Colegiul Național Sfântul Sava|școala Sfântul Sava]], unde s-a împrietenit cu un alt concitadin al său, [[George Ciprian]], viitor dramaturg și autor al unor piese de teatru absurd. În același an cu Voiculescu, la Buzău se născuse [[Pamfil Șeicaru]], care a devenit un influent jurnalist interbelic;<ref>{{Citat web|url=http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-ar-n-secret-pamfil-eicaru-solicit-o-audien-lui-ceau-escu|title=Venit țară în secret, Pamfil Șeicaru solicită o audiență lui Ceaușescu|publisher=[[Historia]]|first=Florian|last=Bichir|accessdate=2013-12-5|archive-date=2015-08-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20150820011615/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/exclusiv-venit-ar-n-secret-pamfil-eicaru-solicit-o-audien-lui-ceau-escu|dead-url=yes}}</ref> atât Voiculescu, cât și Șeicaru au fost condamnați de [[România comunistă|regimul comunist]] instaurat după al Doilea Război Mondial; Voiculescu a petrecut, la o vârstă înaintată, 4 ani în închisorile comuniste, iar Șeicaru, condamnat la moarte în contumacie, s-a refugiat în Europa Occidentală.

Tot în perioada interbelică, s-a remarcat și artista buzoiancă [[Margareta Sterian]] (pictoriță, scriitoare și traducătoare de limba engleză); reprezentantă a micii comunități evreiești, Sterian s-a remarcat atât în perioada interbelică, cât și în cea comunistă, într-un domeniu neafectat de cenzură, deși a fost marginalizată în perioada [[Stalinism|stalinistă]], în care era promovat [[proletcultism]]ul în artă.<ref>{{Citat web|url=http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/posteritatea-unei-mari-artiste-106095.html|title=Posteritatea unei mari artiste|publisher=[[România liberă]]|accessdate=2013-12-5|date=2007-9-15|first=Doinel|last=Tronaru|archive-date=2013-12-31|archive-url=https://web.archive.org/web/20131231082742/http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/posteritatea-unei-mari-artiste-106095.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/cultura/arte/va-mai-amintiti-de--margareta-sterian-1_50ada3a57c42d5a66398868f/index.html|title=Vă mai amintiți de... Margareta Sterian|publisher=[[Adevărul]]|date=9 februarie 2010}}</ref>

În perioada comunistă, [[Muzică ușoară|muzica ușoară]] era încurajată de autoritățile regimului și la Buzău, și [[Liceul de Artă Margareta Sterian|școala de artă]], înființată în 1957,<ref>{{Citat web|url=http://ghiseu.primariabuzau.ro/portalcetatean/Detalii_list.aspx?id_prim=7b513b8c-f643-4924-8f31-e5b9b24c5010|title=Informatii Liceul de arta "Margareta Sterian"|publisher=Primăria Buzău|accessdate=2013-12-5|archive-date=2013-04-16|archive-url=https://web.archive.org/web/20130416081643/http://ghiseu.primariabuzau.ro/portalcetatean/Detalii_list.aspx?id_prim=7b513b8c-f643-4924-8f31-e5b9b24c5010|dead-url=yes}}</ref> a produs artiști ca [[Laurențiu Cazan]] și [[Mihaela Runceanu]], a cărei moarte violentă în plină carieră în 1989 a șocat opinia publică a vremii.<ref>{{Citat web|url=http://jurnalul.ro/scinteia/special/moartea-mihaelei-runceanu-o-tragedie-mai-multe-scenarii-525774.html|title=Moartea Mihaelei Runceanu: o tragedie, mai multe scenarii|first=Dana|last=Andronie|first2=Dana|last2=Cobuz|publisher=Jurnalul Național|accessdate=2013-12-5|date=2 noiembrie 2009}}</ref>
[[File:Georges Banu 07822.JPG|thumb|right|Dramaturgul [[George Banu]]]]
Tot în perioada comunistă a activat și criticul literar [[Laurențiu Ulici]], și el originar din Buzău. Într-o perioadă în care creația literară din România era supusă unei grele cenzuri, Ulici urmărea scriitori debutanți și le recenza lucrările. După spusele lui [[Cristian Teodorescu]], Ulici nu se opunea fățiș regimului, dar încerca să încurajeze la debutanții pe care îi urmărea tendințe antitotalitare, „făcând din aceasta o chestiune estetică”.<ref>{{Citat revistă|first=Cristian|last=Teodorescu|date=2005|issue=1|title=Povestirile lui Laurențiu Ulici|url=http://www.romlit.ro/povestirile_lui_laureniu_ulici|publisher=[[România literară]]|access-date=2013-12-05|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211130435/http://www.romlit.ro/povestirile_lui_laureniu_ulici|dead-url=yes}}</ref> Ulici a activat și în politică după 1990, fiind membru al [[Partidul Alianța Civică|Partidului Alianța Civică]] până la moartea sa în 2000. Tot în domeniul criticii de artă s-a remarcat un alt buzoian, [[George Banu]], critic de teatru de anvergură internațională, stabilit la [[Paris]].  Ziaristul [[Adelin Petrișor]] s-a remarcat prin reportajele sale din numeroase zone de conflict.<ref>{{Citat web|url=http://www.ziare.com/stiri/frauda/adelin-petrisor-reporter-special-la-realitatea-tv-341431|title=Adelin Petrisor, reporter special la Realitatea TV|date=26 iunie 2008|publisher=Ziare.com|accessdate=2016-03-10}}</ref>

=== Instituții și evenimente culturale și educative ===
[[Fișier:RO BZ Hasdeu entrance.jpg|thumb|left|Colegiul B.P.Hasdeu]] 
Astăzi denumit [[Colegiul Național Bogdan Petriceicu Hasdeu, Buzău|Colegiul Național „B. P. Hasdeu”]], Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” a fost înființat în 1867<ref>{{Harvnb|Petcu|p=48}}</ref> și a devenit în timp cea mai prestigioasă instituție de învățământ a orașului, clasându-se în topul instituțiilor de învățământ preuniversitar din țară.<ref>{{Cite web|url=http://www.gandul.info/news/repartizare-licee-2011-cele-mai-bune-5-licee-din-buzau-dupa-ultima-medie-de-admitere-8490763|title=Cele mai bune 5 licee din Buzău după ultima medie de admitere|date=12 July 2011|publisher=[[Gândul]]}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.gandul.info/news/repartizare-licee-2011-top-100-cele-mai-bune-licee-din-romania-8491623|title=Top 100 CELE MAI BUNE LICEE din România|date=12 July 2011|publisher=[[Gândul]]}}</ref> Clădirea sa a fost construită pe un teren care a aparținut mănăstirii Banului; în [[1875]], școala a primit numele „Alexandru Hâjdeu” și apoi, după [[1932]], „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.<ref>{{Harvnb|Calcan|p=167}}</ref> În perioada interbelică, se înființează noi școli liceale, cea mai importantă fiind Școala secundară de fete gr. II (actualmente, [[Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Buzău|Colegiul Național Mihai Eminescu]]), deschisă în [[1919]].<ref>{{Harvnb|Petcu|p=68}}</ref> În aceeași perioadă, s-a înființat la Buzău și actualul Liceu Special pentru Deficienți de Vedere,<ref name="Opiniabuzau.ro_2016-12-23">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/nv-m-ntul-pentru-orbi-de-la-buz-u-de-ani-de-existen| title=Opinia| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=23 decembrie 2016| author1=Valeriu Nicolescu| author2=Adriana Leca| accessdate=2 octombrie 2017| archive-date=2017-10-02| archive-url=https://web.archive.org/web/20171002220203/http://opiniabuzau.ro/nv-m-ntul-pentru-orbi-de-la-buz-u-de-ani-de-existen| dead-url=yes}}</ref> una dintre cele șapte astfel de școli din țară.<ref name="Taifasuri.ro_2017-10-02">{{Citation| url=http://www.taifasuri.ro/taifasuri/persoane-cu-handicap/6927-romania-una-dintre-putinele-tari-din-ue-fara-un-centru-de-reabilitare-pentru-nevazatori-nr393-sapt11-17-oct-2012| title=România, una dintre puținele țări din UE fără un centru de reabilitare pentru nevăzători| newspaper=Taifasuri.ro| date=| author=Cătălina Tăgârță| accessdate=2 octombrie 2017| archive-date=2017-06-11| archive-url=https://web.archive.org/web/20170611034328/http://www.taifasuri.ro/taifasuri/persoane-cu-handicap/6927-romania-una-dintre-putinele-tari-din-ue-fara-un-centru-de-reabilitare-pentru-nevazatori-nr393-sapt11-17-oct-2012| dead-url=yes}}</ref><ref name="nevazator.ro_2017-10-02">{{Citation | url=https://nevazator.ro/educatie/| title=Educatie| newspaper=Nevazator.ro| date= | author=| accessdate=2 octombrie 2017}}</ref>

[[File:RO BZ county museum 1.jpg|thumb|right|Clădirea [[Muzeul Județean Buzău|Muzeului Județean]] și a Teatrului George Ciprian]]
În 1873 a fost înființată prima bibliotecă publică din Buzău, bibliotecă ce va avea începând cu 1893 numele „Biblioteca publică a Buzeului - Carol I”.<ref>{{Citat web|url=http://www.bjvvbuzau.ro/istoric.html|titlu=Biblioteca Județeană V.Voiculescu Buzău & Biblioteca HTML Template|publisher=www.bjvvbuzau.ro|accessdate=2023-01-27}}</ref>

În 1951 a fost înființat în oraș ceea ce avea să devină în 1968 [[Muzeul Județean Buzău]], instituție care gestionează atât expoziția de la sediul său din apropierea [[Parcul Crâng|Parcului Crâng]], cât și colecția de etnografie și artă populară de la [[casa Vergu-Mănăilă]] (clădire istorică din secolul al XVIII-lea), Casa Memorială ''Vasile Voiculescu'' din [[Pârscov, Buzău|Pârscov]], [[Chihlimbarul de Buzău#Colecția muzeală Colți|colecția muzeală de chihlimbar]] de la [[Colți, Buzău|Colți]], precum și Tabăra de sculptură de la [[Măgura, Buzău|Măgura]].

Începând cu anul 1990 și sfârșitul regimului comunist, a început să apară o viață culturală a Buzăului mai activă. Anual, se desfășoară „Concursul național de creație literară «Vasile Voiculescu»”, un concurs pe două secțiuni: poezie și proză scurtă. Primul teatru din Buzău de după 1989, teatrul ''George Ciprian'' s-a înființat în 1996, prin eforturile lui [[Paul Ioachim]], care a fost și director al teatrului, până la moartea sa în [[2002]]. La începuturile sale, teatrul era unul de proiecte, neavând o trupă proprie.<ref>{{Citat revistă|magazine=Teatrul Azi|issue=10-11 (octombrie)|year=2011|title=Teatrul „George Ciprian” Buzău: primul teatru de proiecte. Primul gong, 13–16}}</ref> Din 2003, anual, la Buzău se desfășoară festivalul de teatru „Gala noilor generații - Capul de Regizor”, un festival structurat pe cinci secțiuni și conceput pentru promovarea tinerilor regizori.<ref name="agenda.liternet.ro_2015-04-28">{{Citation | url=http://agenda.liternet.ro/articol/1859/Florica-Ichim/Capul-de-regizor-Gala-noilor-generatii-la-Buzau.html| title=Agenda LiterNet › Florica Ichim: Capul de... regizor. Gala noilor generații - la Buzău| newspaper=Agenda.liternet.ro| date= | author=| accessdate=28 aprilie 2015}}</ref> În timp însă a dezvoltat și o trupă, care efectuează uneori turnee,<ref name="observatorulbuzoian.ro_2015-11-16">{{Citation | url=http://www.observatorulbuzoian.ro/?p=21721| title=Teatrul „George Ciprian” pleacă în turneu prin țară iar luna viitoare joacă la Buzău Catrinel Dumitrescu, soția regretatului Emil Hossu| newspaper=Observatorulbuzoian.ro| date= | author=| accessdate=16 noiembrie 2015}}</ref> și organizează, în fiecare toamnă, începând cu 2013, festivalul „Săptămâna Teatrului Tânăr”, dedicat actorilor tineri, în principal studenți de la [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București]].<ref name="newsbuzau.ro_2015-11-16">{{Citation| url=http://www.newsbuzau.ro/index.php/cultura-media/292-saptamana-teatrului-tanar-18-24-noiembrie-2013-la-buzau| title=Saptamana Teatrului Tanar, 18-24 noiembrie 2013, la Buzau| newspaper=Newsbuzau.ro| date=| author=| accessdate=16 noiembrie 2015| archive-date=2015-11-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20151117025250/http://www.newsbuzau.ro/index.php/cultura-media/292-saptamana-teatrului-tanar-18-24-noiembrie-2013-la-buzau| dead-url=yes}}</ref> În 2016 a avut loc la Buzău prima ediție a unui festival de film, denumit BUZZ CEE și dedicat cineaștilor din Europa Centrală și Estică.<ref name="hotnews.ro_2016-03-14">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-film-20856640-buzz-cee-festival-international-film-dedicat-cinematografiei-din-europa-centrala-sud-est-buzau.htm| title=BUZZ CEE - Festival international de film dedicat cinematografiei din Europa Centrala si de Sud-Est, la Buzau - Film| newspaper=HotNews.ro| date= 10 martie 2016| author=D. S.| accessdate=14 martie 2016}}</ref> În muzica rock, la Buzău se organizează încă din 1983 (cu întrerupere în 1991 și 1992) festivalul Top T, festival care, încă din timpul regimului comunist, în ciuda cenzurii și presiunilor autorităților, a promovat artiști locali, la început pentru casa de discuri Electrecord.<ref>{{Citat carte-LUA|nume=Stratone|prenume=Nelu|an=2017|titlu=Top T Buzău, festivalul rezistenței rock|url=http://www.cdpl.ro/top-t-buzau.html|pagină=|editură=Casa de Pariuri Literare|access-date=2017-09-15|archive-date=2017-09-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20170904173223/http://www.cdpl.ro/top-t-buzau.html|dead-url=yes}}</ref>

În [[1992]] s-a înființat „Colegiul Universitar Economic Buzău”, care aparține structurii [[Academia de Studii Economice|Academiei de Studii Economice București]], colegiu devenit centru de învățământ la distanță, care a adus prima formă de învățământ superior în oraș.<ref name="buzau.idd.ase.ro_2015-04-28">{{Citation| url=http://www.buzau.idd.ase.ro/site/prezentare.asp| title=ASE - Invatamant la Distanta| newspaper=Buzau.idd.ase.ro| date=| author=| accessdate=28 aprilie 2015| archive-date=2015-10-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20151017081037/http://www.buzau.idd.ase.ro/site/prezentare.asp| dead-url=yes}}</ref> Totuși, Buzăul nu este un centru universitar, în oraș nefuncționând nicio universitate cu sediul central aici.

== Sport ==
[[Fișier:RO BZ Sports hall.jpg|thumb|left|Sala Sporturilor „Romeo Iamandi” din Buzău]]
Deși Buzăul are o infrastructură sportivă foarte bine dezvoltată, performanțele sportivilor buzoieni nu sunt unele deosebite.<ref>{{Citat web|url=http://opiniabuzau.ro/sportul-buzoian-avem-cu-ce-nu-avem-cu-cine|title=Sportul buzoian: Avem cu ce, nu avem cu cine!|accessdate=2013-12-6|date=2012-08-30|first=Bogdan|last=Nichitoaia|publisher=Opinia|location=Buzău|archive-date=2016-03-04|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304192053/http://opiniabuzau.ro/sportul-buzoian-avem-cu-ce-nu-avem-cu-cine|dead-url=yes}}</ref>

Cel mai vechi club de fotbal încă în activitate în oraș este [[AFC Metalul Buzău|Metalul Buzău]], înființat în 1954<ref name="Opiniabuzau.ro_2017-06-26">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/metalul-buz-u-este-oficial-n-liga-a-a-dup-returul-cu-cs-amara| title=Metalul Buzău este oficial în Liga a 3-a după returul cu CS Amara| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=26 iunie 2016| author=Andreea Stroe| accessdate=26 iunie 2017| archive-date=2017-08-24| archive-url=https://web.archive.org/web/20170824134845/http://opiniabuzau.ro/metalul-buz-u-este-oficial-n-liga-a-a-dup-returul-cu-cs-amara| dead-url=yes}}</ref> și care din sezonul 2017&ndash;2018 evoluează în [[liga a III-a]], unde a revenit după o absență de 11 ani, fiind finanțată de Consiliul Județean Buzău.<ref name="Liga2.prosport.ro_2017-06-29">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/liga-4/ligi-judetene/nou-promovata-in-liga-3-metalul-buzau-intra-sub-tutela-consiliului-judetean-prin-implicarea-noastra-cred-ca-vom-aduce-bucurie-microbistilor-buzoieni-16531143| title=Nou-promovata în Liga 3 Metalul Buzău intră sub "tutela" Consiliului Județean. "Prin implicarea noastră cred că vom aduce bucurie microbiștilor buzoieni"| newspaper=Prosport| date=29 iunie 2017 | author=Adi Soare| accessdate=29 iunie 2017}}</ref>

Pe baza clubului Metalul, în 1973, s-a constituit prima echipă-fanion a orașului, [[FC Gloria Buzău]], club desființat în 2016, a cărui echipă a jucat mai ales în [[Liga a II-a]], al doilea eșalon de fotbal al României. Cele mai mari performanțe ale clubului sunt locul 5 în [[Superliga României|prima ligă românească]] în 1985<ref name="ligab.gsp.ro_2011-01-03">{{Citation| url=http://ligab.gsp.ro/stiri/5335/meciuri_de_poveste_gloria_buzau_%E2%80%93_rapid_bucuresti_1985.html| title=Meciuri de poveste: Gloria Buzău – Rapid București 1985 :: Seria I :: LigaB.RO| newspaper=Ligab.gsp.ro| date=| author=| accessdate=18 august 2015| archive-date=2016-08-28| archive-url=https://web.archive.org/web/20160828123859/http://ligab.gsp.ro/stiri/5335/meciuri_de_poveste_gloria_buzau_%E2%80%93_rapid_bucuresti_1985.html| dead-url=yes}}</ref> și calificarea în semifinalele [[Cupa României la fotbal|Cupei României]] în 2008.<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/stire/gloria-buzau-a-treia-semifinalista-55690.html|title=Gloria Buzău, a treia semifinalistă|date=28 februarie 2008|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|accessdate=2008-05-08}}</ref><ref>{{Citat web|title=Au scris istorie|url=http://www.prosport.ro/fotbal-intern/cupa-romaniei/au-scris-istorie-2422090|publisher=[[Prosport]]|date=29 februarie 2008|accessdate=2008-05-08}}</ref> Fotbaliștii cunoscuți lansați de clubul de fotbal buzoian s-au îndreptat în special către clubul [[FC Steaua București|Steaua București]], cum a fost cazul cu [[Viorel Ion]] (cunoscut și pentru perioada petrecută în [[Bundesliga]] la [[VfL Bochum]] și care a revenit la Buzău pentru a antrena în multiple rânduri echipa care l-a lansat), [[Ilie Stan]] (multiplu campion național și jucător de bază al echipei participante de mai multe ori în [[Liga Campionilor UEFA]] în anii 1990) și [[Pompiliu Stoica]]. După ce primarul Constantin Boșcodeală a fost anchetat și apoi condamnat pentru ilegalități în finanțarea Gloriei Buzău,<ref name="hotnews.ro_2016-08-11">{{Citation| url=http://www.hotnews.ro/ancheta-15757026-dosarul-gloria-buzau-constantin-boscodeala-primarul-buzaului.htm| title=Dosarul "Gloria Buzau" - Constantin Boscodeala, primarul Buzaului| newspaper=HotNews.ro| date=6 aprilie 2012| author=| accessdate=11 august 2016| archive-date=2016-09-16| archive-url=https://web.archive.org/web/20160916121718/http://www.hotnews.ro/ancheta-15757026-dosarul-gloria-buzau-constantin-boscodeala-primarul-buzaului.htm| dead-url=yes}}</ref> administrația locală nu a mai sprijinit clubul și acesta a acumulat datorii; insolvența nu l-a ajutat să se redreseze și în 2016 a fost declarat în faliment; jucătorii care recurseseră la pariuri ilegale și aranjamente de meciuri au fost suspendați,<ref name="gsp.ro_2016-08-11-1">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/fotbal/liga-b/decizie-oficiala-frf-sanctiuni-fara-precedent-in-scandalul-blaturilor-pentru-pariuri-de-la-gloria-buzau-se-ajunge-la-amenzi-de-peste-200-000-si-174-de-luni-de-suspendare-cumulate-479006.html| title=DECIZIE OFICIALĂ FRF Sancțiuni fără precedent în scandalul blaturilor pentru pariuri de la Gloria Buzău! Se ajunge la amenzi de peste 200.000€ și 174 de luni de suspendare cumulate!| newspaper=Gsp.ro| date= | author=| accessdate=11 august 2016}}</ref> iar clubul nu și-a mai putut desfășura activitatea.<ref name="liga2.prosport.ro_2016-08-11">{{Citation | url=http://liga2.prosport.ro/seria-1/gloria-buzau-intra-in-faliment-tribunalul-a-decis-deschiderea-procedurii-dar-clubul-din-liga-2-mai-are-o-cale-de-atac-15238794| title=Gloria Buzău intră în faliment. Tribunalul a decis deschiderea procedurii, dar clubul din Liga 2 mai are o cale de atac| newspaper=Liga2.prosport.ro| date= | author=| accessdate=11 august 2016}}</ref>

După dispariția Gloriei, un om de afaceri local, sprijinit de autorități, a pornit de la zero cu un nou club, [[SCM Gloria Buzău (fotbal)|FC Buzău]], înființat în 2016 și care își dispută meciurile acasă pe [[Stadionul Municipal, Buzău|Stadionul Municipal]], aflat lângă [[parcul Crâng]]. Pornind de la înființare din liga a V-a (a doua la nivelul județului),<ref name="opiniabuzau.ro_2016-09-27">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/desi-a-preluat-jucatorii-sub-16-ani-culorile-si-stadionul-fc-buzau-nu-are-nicio-legatura-cu-gloria-buzau/| title=Deși a preluat jucătorii sub 16 ani, culorile și stadionul / „FC Buzău nu are nicio legătură cu Gloria Buzău!“| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=2016-09-16| author=Andreea Stroe| accessdate=27 septembrie 2016| archive-date=2018-12-19| archive-url=https://web.archive.org/web/20181219230400/http://opiniabuzau.ro/desi-a-preluat-jucatorii-sub-16-ani-culorile-si-stadionul-fc-buzau-nu-are-nicio-legatura-cu-gloria-buzau/| dead-url=yes}}</ref> a promovat în doi ani până în liga a III-a, după primul an fiind preluată de Primăria Buzău sub egida unui [[SCM Gloria Buzău|club sportiv municipal]] care a preluat denumirea defunctei Gloria.<ref name="Opiniabuzau.ro_2017-06-21">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/dupa-modificarile-aduse-de-curand-legii-sportului-primarul-constantin-toma-a-anuntat-infiintarea-sport-club-municipal/| title=După modificările aduse, de curând, Legii Sportului / Primarul Constantin Toma a anunțat înființarea Sport Club Municipal| newspaper=Opiniabuzau.ro| date=21 iunie 2017| author=Andreea Stroe| accessdate=26 iunie 2017| archive-date=2018-12-20| archive-url=https://web.archive.org/web/20181220033847/http://opiniabuzau.ro/dupa-modificarile-aduse-de-curand-legii-sportului-primarul-constantin-toma-a-anuntat-infiintarea-sport-club-municipal/| dead-url=yes}}</ref>

SCM Gloria are însă și alte secții, principalele fiind cele de rugby și handbal feminin, aceasta din urmă jucând meciurile acasă în Sala Sporturilor care poartă numele fostului arbitru de handbal ''Romeo Iamandi'', unde se desfășoară și competiții și întâlniri de baschet, volei sau tenis de masă. 
Interiorul sălii a fost renovat în anii 2000, ea fiind omologată de [[Federația Europeană de Handbal|EHF]] și găzduind meciurile echipei de handbal feminin a [[SCM Gloria Buzău (handbal feminin)|SCM Gloria]], ale celei de handbal masculin a clubului [[HC Buzău]], dar, ocazional, și întâlniri ale altor echipe românești angrenate în competiții europene, cum ar fi cele ale echipelor de handbal masculin [[CS Dinamo București (Handbal)|Dinamo București]], [[CSA Steaua București (Handbal)|Steaua București]] și [[HCM Constanța]],<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Rusinea_Buzaului-_Sala_Sporturilor_are_o_culoare_tipatoare_0_195580587.html|title=Rușinea Buzăului: Sala Sporturilor are o culoare țipătoare|publisher=[[Adevărul]]|date=24 ianuarie 2010|first=Denisa|last=Baciu|accessdate=23 martie 2010}}</ref> precum și ale naționalei de handbal feminin a României,<ref>{{Cite journal|journal=[[Evenimentul zilei]]|date=16 martie 2010|url=http://www.evz.ro/detalii/stiri/bradeanu-si-bese-revin-pentru-meciurile-cu-ucraina-889606.html|title=Brădeanu și Beșe revin pentru meciurile cu Ucraina|first=Adi|last=Dobre|accessdate=30 martie 2010}}</ref> chiar dacă atunci când este plină, climatizarea interioară este depășită.<ref name="Buzaul Sportiv_2018-07-17">{{Citation| url=http://buzaul-sportiv.ro/2018/06/04/cartonasul-rosu-batrana-si-obosita-sala-sp-romeo-iamandi-depasita-de-evenimentele-sportive-de-amploare/| title=CARTONAȘUL ROȘU {{!}} Bătrână și obosită! Sala Sp. “Romeo Iamandi”, depășită de evenimentele sportive de amploare| newspaper=Buzăul Sportiv| date=4 iunie 2018| author=Andrei Pițigoi| accessdate=17 iulie 2018| archive-date=2018-07-17| archive-url=https://web.archive.org/web/20180717153959/http://buzaul-sportiv.ro/2018/06/04/cartonasul-rosu-batrana-si-obosita-sala-sp-romeo-iamandi-depasita-de-evenimentele-sportive-de-amploare/| dead-url=yes}}</ref> Handbalul a căpătat o tradiție în Buzău, echipa HM Buzău (astăzi secția de handbal feminin a SCM Gloria) oscilând între prima și a doua divizie a sistemului competițional național. În handbal au activat buzoienii Romeo Iamandi (ca arbitru), [[Oprea Vlase]] (câștigător a opt titluri naționale și al Cupei Campionilor Europeni în 1965 cu Dinamo, apoi ca antrenor câștigător a patru campionate mondiale și două medalii olimpice),<ref>{{Citat web|url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/doliu-in-lumea-handbalului-oprea-vlase-a-incetat-din-viata-o-pierdere-imensa-271064.html|title=Doliu în lumea handbalului » Oprea Vlase a încetat din viață: "O pierdere imensă!"|publisher=[[Gazeta Sporturilor]]|date=2011-10-13|accessdate=2013-12-6|first=Andrei|last=Crăițoiu}}</ref> [[Gheorghe Covaciu]] (și el medaliat olimpic cu bronz în 1984),<ref name="Cosr.ro_2017-10-20">{{Citation | url=http://www.cosr.ro/sportiv/gheorghe-covaciu| title=Gheorghe Covaciu - Comitetul Olimpic si Sportiv Roman| newspaper=Cosr.ro| date= | author=| accessdate=20 octombrie 2017}}</ref> și [[Cornel Penu]].<ref name="GSP_2017">{{Citation | url=http://www.gsp.ro/sporturi/handbal/video-momente-emotionante-la-buzau-la-lansarea-cartii-despre-viata-lui-cornel-penu-eroul-meu-era-in-gara-din-barlad-mancand-salam-si-nimeni-nu-il-recunostea-523651.html| title=VIDEO Momente emoționante la Buzău la lansarea cărții despre viața lui Cornel Penu: "Eroul meu era în gara din Bârlad mâncând salam și nimeni nu îl recunoștea"| newspaper=GSP| date= 20 octombrie 2017| author1=Andrei Crăițoiu|author2= Iulia Iordache| accessdate=20 octombrie 2017}}</ref> La handbal masculin, [[HC Buzău]] a promovat în 2018 în Liga Națională.<ref name="Opinia Buzău_2018-07-17">{{Citation| url=http://opiniabuzau.ro/hc-buzau-a-promovat-in-liga-nationala/| title=HC Buzău a promovat în Liga Națională! • Opinia Buzău| newspaper=Opinia Buzău| date=4 iunie 2018| author=Andreea Stroe| accessdate=17 iulie 2018| archive-date=2018-06-08| archive-url=https://web.archive.org/web/20180608134950/http://opiniabuzau.ro/hc-buzau-a-promovat-in-liga-nationala/| dead-url=yes}}</ref> Lângă Sala Sporturilor se află și un [[bazin de înot]] olimpic, construit în aceeași perioadă cu sala și cu amenajarea [[Parcul Tineretului, Buzău|Parcului Tineretului]].

Patinoarul din Buzău se află în partea de sud-vest și a fost construit în anii 1980. Din cauza dificultăților economice ale perioadei următoare, patinoarul a fost abandonat și a rămas mai mulți ani în paragină, până în 2007 când primăria, în parteneriat cu dealerul local de automobile ElcarGid,<ref>{{Citat web|url=http://www.sansabuzoiana.ro/evenimente.html?aid=7997|title=Primarul Boscodeală merge pe mîna Elcar Gid pentru reabilitarea patinoarului|date=15 noiembrie 2007|publisher=Șansa buzoiană|accessdate=2010-03-24|archive-date=2012-01-18|archive-url=https://web.archive.org/web/20120118212354/http://www.sansabuzoiana.ro/evenimente.html?aid=7997|dead-url=yes}}</ref> a demarat un proiect de reabilitare, finalizat cu deschiderea patinoarului la 17 noiembrie 2007. Acesta a fost denumit ''IceMagic'' și a găzduit încă din primul an de la redeschidere Cupa României la [[patinaj artistic]].<ref>{{Citat web|url=http://jurnaluldebuzau.ro/?p=2147|title=Buzaul gazduieste incepand de astazi “Cupa Romaniei” la patinaj artistic|date=5 martie 2010|publisher=Jurnalul de Buzău|accessdate=2010-03-24|archive-date=2011-11-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20111117201816/http://jurnaluldebuzau.ro/?p=2147|dead-url=yes}}</ref> El are și o bază sportivă unde s-a înființat o echipă de [[hochei pe gheață]] de juniori.<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/locale/buzau/Hocheistii_buzoieni_sunt_din_ce_in_ce_mai_magici_0_196780641.html|title=Hocheiștii buzoieni sunt din ce în ce mai magici|first=Mirela|last=Copariu|publisher=[[Adevărul]]|date=26 ianuarie 2010}}</ref>

După ce în anii comunismului activase echipa „Contactoare” care a câștigat în 1988 Cupa României la [[rugby]],<ref>{{Citat web|url=http://www.sansabuzoiana.ro/prima_ora.html?aid=9260|title=Unde este cupa?|first=Auraș|last=Trereacă|date=23 martie 2007|accessdate=2013-12-6|publisher=Șansa Buzoiană|archive-date=2013-12-10|archive-url=https://web.archive.org/web/20131210214749/http://www.sansabuzoiana.ro/prima_ora.html?aid=9260|dead-url=yes}}</ref> în 2005, la Buzău s-a înființat un nou club de [[rugby]] denumit „Stejarul”, promovat în 2018 în prima divizie națională, Superliga,<ref name="Buzăumedia_2018-07-17">{{Citation | url=http://www.buzaumedia.ro/sport/scm-gloria-incepe-sezonul-la-rugby-in-august-in-cupa-regelui-superliga-debuteaza-pe-8-septembrie/| title=SCM Gloria începe sezonul la rugby în august, în Cupa Regelui! SuperLiga debutează pe 8 septembrie - BuzăuMedia| newspaper=Buzăumedia| date= | author=| accessdate=17 iulie 2018}}</ref> după o altă tentativă eșuată în 2013 din cauza lipsei de finanțare.<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/locale/buzau/stejarul-buzau-sarbatori-promovarea-superliga-nocturna-stadionul-gloria-1_524c8c62c7b855ff56f11f01/index.html|title=Stejarul Buzău va sărbători promovarea în superligă în nocturnă, pe stadionul Gloria|date=3 octombrie 2013|accessdate=2013-12-6|first=Iulian|last=Bunilă}}</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.agerpres.ro/sport/2014/02/28/rugby-rc-stejarul-buzau-s-a-retras-din-superliga-nationala-iar-echipa-este-practic-desfiintata-16-39-12|title=Rugby: RC Stejarul Buzău s-a retras din Superliga națională, iar echipa este practic desființată|date=28 februarie 2014|publisher=[[Agerpres]]|accessdate=2014-07-28|first=Dorin|last=Ivan|archive-date=2014-03-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20140321042056/http://www.agerpres.ro/sport/2014/02/28/rugby-rc-stejarul-buzau-s-a-retras-din-superliga-nationala-iar-echipa-este-practic-desfiintata-16-39-12|dead-url=yes}}</ref><ref name="adev2016-05-09">{{Citation | url=http://adevarul.ro/locale/buzau/stejarul-buzau-meci-returul-ligii-doua-rugby-1_55cddf0bf5eaafab2c841df3/index.html| title=Stejarul Buzău, la primul meci din returul Ligii a doua, la rugby| newspaper=Adevărul| date= 14 august 2015| author=Iulian Bunila| accessdate=9 mai 2016}}</ref> Echipa Stejarul a fost preluată și ea sub umbrela SCM Gloria, reușind după un an promovarea în Superligă. Ea își dispută partidele pe teren propriu pe stadionul „Prințul Șerban Ghica” din [[parcul Tineretului, Buzău|parcul Tineretului]].<ref>{{Citat web|url=http://www.stradadebuzau.ro/stadionul-printul-ghica-din-retur-la-nivelul-primului-esalon/|title=Stadionul „Prințul Ghica”, din retur la nivelul primului eșalon|publisher=Strada Buzău|accessdate=2013-12-6|archive-date=2013-12-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20131211181923/http://www.stradadebuzau.ro/stadionul-printul-ghica-din-retur-la-nivelul-primului-esalon/|dead-url=yes}}</ref>

== Orașe înfrățite ==
Municipiul Buzău este înfrățit cu următoarele localități:
* {{orașul înfrățit|Oudenaarde|Belgia|Belgium|an=1999}};
* {{orașul înfrățit|Agios Dimitrios|Grecia|Greece|an=2006}};
* {{orașul înfrățit|Baoji|China|China|an=2006}};
* {{orașul înfrățit|Soroca|Republica Moldova|Republica Moldova|an=2012}}.<ref>{{Citat web|url=http://opiniabuzau.ro/moment-asteptat-de-19-ani-buzau-si-soroca-orase-infratite|title=Moment așteptat de 19 ani: Buzău și Soroca, orașe înfrățite|date=22 aprilie 2012|publisher=Opinia|accessdate=2015-06-2|archive-date=2015-05-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20150530225202/http://opiniabuzau.ro/moment-asteptat-de-19-ani-buzau-si-soroca-orase-infratite|dead-url=yes}}</ref>

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==
* {{Citat carte-LUA | first=Gheorghe | last=Petcu|first2=Constantin|last2=Stan|first3=Doina|last3=Ciobanu|first4=Constanța|last4=Tănase|first5=Doina|last5=Filoti | title = Municipiul Buzău. Monografie | location = Buzău | publisher = Editura Alpha| date = 2002|language=română | isbn = 973-8054-59-1 |ref = {{Sfnref|Petcu}}}}
* {{Citat carte-LUA | title = Județele României Socialiste, ediția a doua | language = română | date = 1972 | publisher = Editura Politică | location = București}}
* {{Citat carte-LUA | first=Corneliu | last=Ștefan | title = La noapte, Cotidianul | location = București | publisher = Editura Eminescu| date = 1985|language=română}}
* {{Citat carte-LUA | title=Buzău. Mică enciclopedie istorică | last=Constantinescu | first=Eugen-Marius | publisher=Muzeul Județean de Istorie Buzău | date=2000 | isbn=973-8054-33-8}}
* {{Citat carte-LUA | title=Istoria Colegiului Național «B.P. Hasdeu» din Buzău în perioada 1944&ndash;2007|first=Radu|last=Calcan|publisher=Editura Omega|year=2007|isbn=978-973-1791-34-0}}
* ''Colegiul Bogdan Petriceicu Hasdeu - monografie (1867-1997)'' (1998). Buzău
* [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/Strategia/Strategia_Buzau_2014_2020.pdf Strategia Buzău 2014&ndash;2020]. Primăria Municipiului Buzău. Accesat la 2 iunie 2015
* [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/pug_buzau_avizat.zip Planul Urbanistic General al municipiului Buzău], documentul 2955_3028_PUG_BZ_Reactualizat_Memoriu.pdf. Primăria Municipiului Buzău. Accesat la 2 iunie 2015
* Raportul de mediu asociat Planului Urbanistic General al municipiului Buzău. [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Raport_mediu_PUG_BZ1.pdf Partea I], [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Raport_mediu_PUG_BZ2.pdf partea a II-a], [http://www.primariabuzau.ro/UserFiles/File/anunturi/PUG/Anexe_BZ.zip anexe]

== Legături externe ==
{{commonscat|Buzău}}
* [http://adevarul.ro/locale/buzau/foto-istoria-moderna-orasului-buzau-imbinare-povesti-despre-oameni-importanti-faptele-lor-1_519e994bc7b855ff561ebe18/index.html FOTO Istoria modernă a orașului Buzău, o îmbinare de povești despre oameni importanți și faptele lor], 24 mai 2013, Iulian Bunila, ''Adevărul''
* [http://www.buzzcee.ro/ Site-ul festivalului de film BUZZ CEE]
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/buzaul-are-sfarsit-o-stema-24-02-2006 Buzăul are în sfârșit o stemă], 24 februarie 2006, Cristina Dinulescu, ''Amos News''

{{Buzău}}
{{Județul Buzău|stare=pliată}}
{{Reședințe de județ din România}}
{{Cele mai populate orașe ale României}}
{{DN2}}

{{Control de autoritate}}

{{articol bun}} 
<!--- 
Tipografia de la Buzău a fost realizată pe cheltuiala lui Constantin Brâncoveanu, prin efortul lui  Mitrofan, care fusese ucenicul lui Dosoftei, la Iași.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=62}}</ref>

Mitrofan al Buzăului a încurajat tipărirea de cărți slavo-române, în calitate de episcop al orașului. Prima carte tipărită sub îngrijirea lui la Buzău a fost ''Pravoslavnica mărturisire'' a lui [[Petru Movilă]] din 1691, tradusă din greacă de [[Radu Greceanu]].<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p= p 62-63}}</ref>

Au urmat 12 volume de Minee (1698), cuprinzând slujbele zilnice închinate diferiților sfinți sărbătoriți în luna respectivă (începând cu luna septembrie și sfârșindu-se cu cel corespunzător lunii august). În fiecare volum, după slujba în limba slavă, urma câte un sinaxar în română.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=63}}</ref>

Un exemplu pentru arta tipografică este așa-numitul Triod de la Buzău din 1700, în format folio, cu text tipărit pe două coloane și cu multe viniete și xilogravuri dovedind rafinament artistic.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=63}}</ref>

Lui Mitrofan i-a urmat episcopul Damaschin, de pe urma căruia a rămas doar volumul ''Apostolul'', din 1704. „Un bun tipograf al Buzăului a fost Stoica Iacovici, care a reparat tipografia și a tipărit între anii 1705-1749 mai multe cărți”.<ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=64}}</ref>

Activitatea tipografiei a fost tot mai redusă în a doua jumătate a veacului XVIII, în anii 1767 și 1768 apărând ''Psaltirea'', ''Catavasierul'' și ''Liturghierul'', după care activitatea nu a fost reluată decât în 1832. <ref>{{Harvnb|Simonescu|Buluță|1981|p=64}}</ref>

* {{citation
  | last1 = Simonescu 
  | first1 = Dan
  | last2 = Buluță
  | first2 = Gheorghe
  | year = 1981
  | title =Pagini din istoria cărții românești
  | publisher = Editura Ion Creangă
  | place = București
  }}
-->

{{DEFAULTSORT:Buzaău}}
[[Categorie:Localități urbane din județul Buzău|Buzău]]
[[Categorie:Buzău| ]]
[[Categorie:Orașe din județul Buzău|Buzău]]
[[Categorie:Municipii din România|Buzău]]
[[Categorie:Orașe din România|Buzău]]