Vizualizare sursă pentru „Budapesta”

{{Infocaseta Așezare
| tip_asezare = [[Capitală|Capitala]] [[Ungaria|Ungariei]]
| porecla = "Perla Dunării"<br />''sau'' "Regina Dunării", "Inima Europei", "Capitala Libertății"
| imagine = BudapestMontage.jpg
| imagine_descriere = Podul cu lanțuri noaptea, în fundal Palatul Budei 
| steag_imagine = Flag of Budapest (2011-).svg
| stemă = Coa Hungary Town Budapest big.svg
| pushpin_map = Ungaria
| latd = 47 | latm = 28 | lats = 19| latNS = N | longd = 19 | longm = 03| longs = 01 | longEV = E
| tip_subdiviziune = Țară
| nume_subdiviziune = {{HUN}}
| componenta_tip = Subdiviziuni
| componenta_stil = coll
| componenta = 23 [[Sectoarele Budapestei|sectoare]]
| p1 = [[Sectorul I din Budapesta]] | p2 =  [[Sectorul al II-lea din Budapesta]] | p3 =  [[Sectorul al III-lea din Budapesta]] | p4 =  [[Sectorul al IV-lea din Budapesta]] | p5 =  [[Sectorul al V-lea din Budapesta]] | p6 = [[Sectorul al VI-lea din Budapesta]] | p7 =  [[Sectorul al VII-lea din Budapesta]] | p8 =  [[Sectorul al VIII-lea din Budapesta]] | p9 =  [[Sectorul al IX-lea din Budapesta]] | p10 =  [[Sectorul al X-lea din Budapesta]] | p11 =  [[Sectorul al XI-lea din Budapesta]] | p12 =  [[Sectorul al XII-lea din Budapesta]] | p13 =  [[Sectorul al XIII-lea din Budapesta]] | p14 =  [[Sectorul al XIV-lea din Budapesta]] | p15 = [[Sectorul al XV-lea din Budapesta]] | p16 =  [[Sectorul al XVI-lea din Budapesta]] | p17 = [[Sectorul al XVII-lea din Budapesta]] | p18 =  [[Sectorul al XVIII-lea din Budapesta]] | p19 = [[Sectorul al XIX-lea din Budapesta]] | p20 =  [[Sectorul al XX-lea din Budapesta]] | p21 =  [[Sectorul al XXI-lea din Budapesta]] | p22 =  [[Sectorul al XXII-lea din Budapesta]] | p23 =  [[Sectorul al XXIII-lea din Budapesta]]
| lider_titlu = Primar general
| lider_nume = [[István Tarlós]] 
| lider_ales = 2010
| lider_partid = [[Fidesz-KDNP]]
| titlu_atestare = Prima atestare
| atestare = [[89]] [[Óbuda]], ca [[Aquincum]]<br />[[1141]] [[Buda (oraș)|Buda]]<br />[[1148]] [[Pest (oraș)|Pest]]
| tip_total = Municipiu
| suprafață_totală_km2 = 525.09
| suprafață_urbana_km2 = 
| suprafață_metropolitana_km2 = 
| altitudine_min_m = 300
| altitudine_max_m = 500
| recensământ = [[2012]]
| populație = 1,740,041
| densitate = 3314
| populație_urbana = 2,503,205
| populație_metropolitana = 3,271,110
| fus_orar = CET
| fus_orar_DST = CEST
| utc_offset = +1
| utc_offset_DST = +2
| tip_cod_poștal = Cod poștal
| codpoștal = 1011–1239
| prefix_telefonic = +36 1
| camp_gol_nume = 
| camp_gol_info = 
| sit-adresă = http://www.budapest.hu/
| sit-nume= Portal Budapesta
| sit-limbă=hu
}}

'''Budapesta''' {{Paranteză|{{În limbi locale}}|{{Pronunție}}}} este [[capitală|capitala]] [[Ungaria|Ungariei]]. Orașul este situat pe ambele maluri ale [[Dunăre|Dunării]]. În partea de est a Dunării se află [[Pesta (cartier)|Pesta]], care ocupă două treimi din suprafață, iar pe partea de vest se află [[Buda (cartier)|Buda]], cealaltă treime a orașului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. [[1999]]).

[[Cetatea Buda]] și zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial [[UNESCO]].

== Geografie ==
=== Așezarea geografică ===

Teritoriul Budapestei este de 525&nbsp;km². Este înconjurat de [[județul Pest]], județ din care 81 de așezări fac parte din zona metropolitană  a orașului. Capitala [[Ungaria|ungară]] are o diagonală de 25&nbsp;km în direcția nord-sud, de 29&nbsp;km în direcția est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota mijlocie a apei [[Dunărea|Dunării]]), iar altitudinea maximă o are pe [[Muntele János]] de 527 metri.

Are un rol important în legăturile terestre a [[Ungaria|Ungariei]], deoarece de aici pornesc șoselele ungurești și totodată este nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit de [[Dunăre]], care traversează capitala ungară în direcția nord-sud. Contrastul este evident și geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe partea stângă [[câmpia Pestei]], cu micile dâmburi spre nord-est, unde încep Dâmburile Gödöllő.

Partea [[Buda (cartier)|Buda]] este zona de locuit și de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord și în sud, iar [[Pest (cartier)|Pesta]] este centrul administrativ, comercial și industrial, cu cartiere mari rezidențiale și cu mari stabilimente de divertisment.

Pe aria budapestană a [[Dunărea|Dunării]] se află trei insule. Dintre acestea cea mai mare este [[Csepel (insulă)|Insula Csepel]] din sudul orașului, partea nordică a acestuia constituind [[Sectorul al XXI-lea din Budapesta|sectorul al XXI-lea]], a cărui nume oficial este și [[Csepel]], exact ca numele insulei. Ca mărime este urmat de [[Insula Margareta]], cu multe bogății istorice, iar cea mai mică ca mărime este [[Insula Óbudei]], zisă și [[Hajógyári-sziget]] (Insula șantierului naval). În imediata vecinătate spre nord a zonei administrative a orașului este [[Insula Szentendre]]i, care ține până [[Dunakanyar]] (Curbura Dunării).

=== Apele, flora și fauna ===
=== Clima ===
Budapesta se află în [[zonă temperată]], fiind un oraș cu [[climat temperat continentală de tranziție]], media anuală a temperaturii fiind de 11,0&nbsp;°C. Luna cea mai caldă este luna [[iulie]], media temperaturii ajungând la 21[[°C]]. Recordul de maximă a fost de 40,7&nbsp;°C, măsurat la data de 20 iulie 2007. Luna cea mai răcoroasă este luna [[ianuarie]], media temperaturii fiind în jur de -1,6&nbsp;°C. Ultima zi geroasă a primăverii este [[15 aprilie]]<ref>Földrajzi atlasz; Cartographia, 1996; ISBN 963-352-547-0</ref> Numărul anual al orelor însorite este de 2.040.<ref>{{citat web|url=http://www.met.hu/omsz.php?almenu_id=climate&pid=climate_Hw&mpx=0&kps=1&pri=2|title=Budapest éghajlati adatai (Datele meteorologice a Budapestei)|accessdate=2008-05-27}}</ref><ref>{{citat web|url=http://www.met.hu/omsz.php?almenu_id=climate&pid=climate_Hw&mpx=0&kps=1&pri=4|title=Magyarországi időjárási rekordok (Recordurile meteorologice din Ungaria)|accessdate=2008-05-27}}</ref> Media cantității precipitațiilor este de 516&nbsp;mm, lunile cu cele mai multe precipitații fiind iunie și noiembrie. Pe Dunăre de obicei sunt anual 2 valuri de flux, primul la sfârșitul iernii (flux ghețos), iar al doilea la începutul primăverii (flux verde).

Budapesta este o capitală ferită de vânt, mulțumită [[Munții Carpați|Munților Carpați]] și [[Munții Transdanubieni|Munților transdanubieni]]. Direcția vântului dominant este de Nord-Vest. Toamna, lipsa vântului duce la creșteri abundente de ceață.
<div style="width:80%;">
{{Weather box
|location = Budapesta, 1970-2010
|metric first = yes
|single line = yes
|Jan record high C = 18.1
|Feb record high C = 19.7
|Mar record high C = 25.4
|Apr record high C = 30.2
|May record high C = 34.0
|Jun record high C = 39.5
|Jul record high C = 40.7
|Aug record high C = 39.4
|Sep record high C = 35.2
|Oct record high C = 30.8
|Nov record high C = 22.6
|Dec record high C = 19.3
|year record high C = 40.7
|Jan high C = 2.9
|Feb high C = 5.5
|Mar high C = 10.6
|Apr high C = 16.4
|May high C = 21.9
|Jun high C = 24.6
|Jul high C = 26.7
|Aug high C = 26.6
|Sep high C = 21.6
|Oct high C = 15.4
|Nov high C = 7.7
|Dec high C = 4.0
|year high C = 15.3
|Jan mean C = 0.4
|Feb mean C = 2.3
|Mar mean C = 6.1
|Apr mean C = 12.0
|May mean C = 16.6
|Jun mean C = 19.7
|Jul mean C = 21.5
|Aug mean C = 21.2
|Sep mean C = 16.9
|Oct mean C = 11.8
|Nov mean C = 5.4
|Dec mean C = 1.8
|year mean C = 11.3
|Jan low C = -1.6
|Feb low C = 0.0
|Mar low C = 3.5
|Apr low C = 7.6
|May low C = 12.1
|Jun low C = 15.1
|Jul low C = 16.8
|Aug low C = 16.5
|Sep low C = 12.8
|Oct low C = 7.85
|Nov low C = 2.9
|Dec low C = 0.0
|year low C = 7.8
|Jan record low C = -25.6
|Feb record low C = -23.4
|Mar record low C = -15.1
|Apr record low C = -4.6
|May record low C = -1.6
|Jun record low C = 3.0
|Jul record low C = 5.9
|Aug record low C = 5.0
|Sep record low C = -3.1
|Oct record low C = -9.5
|Nov record low C = -16.4
|Dec record low C = -20.8
|year record low C = -25.6
|Jan precipitation mm = 37
|Feb precipitation mm = 29
|Mar precipitation mm = 30
|Apr precipitation mm = 42
|May precipitation mm = 62
|Jun precipitation mm = 63
|Jul precipitation mm = 45
|Aug precipitation mm = 49
|Sep precipitation mm = 40
|Oct precipitation mm = 39
|Nov precipitation mm = 53
|Dec precipitation mm = 43
|year precipitation mm = 532
|Jan precipitation days = 7
|Feb precipitation days = 6
|Mar precipitation days = 6
|Apr precipitation days = 6
|May precipitation days = 8
|Jun precipitation days = 8
|Jul precipitation days = 7
|Aug precipitation days = 6
|Sep precipitation days = 5
|Oct precipitation days = 5
|Nov precipitation days = 7
|Dec precipitation days = 7
|Jan sun = 62
|Feb sun = 93
|Mar sun = 137
|Apr sun = 177
|May sun = 234
|Jun sun = 250
|Jul sun = 271
|Aug sun = 255
|Sep sun = 187
|Oct sun = 141
|Nov sun = 69
|Dec sun = 52
|year sun = 1988
|Jan humidity = 79
|Feb humidity = 74
|Mar humidity = 66
|Apr humidity = 59
|May humidity = 61
|Jun humidity = 61
|Jul humidity = 59
|Aug humidity = 61
|Sep humidity = 67
|Oct humidity = 72
|Nov humidity = 78
|Dec humidity = 80
|year humidity = 68.1
|source 1 = Serviciul de Meteorologie a Ungariei<ref name="weather">{{cite web |title=Monthly Averages for Budapest, Hungary (based on data from 1970–2010) |publisher=Hungarian Meteorological Service |url=http://met.hu/eghajlat/magyarorszag_eghajlata/varosok_jellemzoi/Budapest}}</ref>
}}
</div>
=== Repere geografice ===
== Istorie ==
{{Istoria apartenenței statale|align=right}}
[[Fișier:Vedere Budapesta 2006.jpg|thumb|250px|left|Vedere a orașului Budapesta]]
Orașul [[Ak-Ink]] a fost fondat de celți pe malul drept al [[Dunărea|Dunării]]. În epoca romană primește numele de [[Aquincum]], devenind centrul de guvernare a [[Pannonia Inferioară|Pannoniei Inferioare]]. Pe malul stâng al Dunării se construiește un nou oraș cu numele de [[Trans-Aquincum]], numit și [[Contraaquincum]]. Cele două orașe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerțul între cele două maluri ale Dunării. În [[secolul IV|secolul al IV-lea]] a început să se răspândească [[creștinism]]ul și în această provincie, dar acest lucru a fost oprit de invazia [[huni]]lor în [[375]]. Potrivit cronicilor medievale maghiare, în jurul anului [[450]] un frate al lui [[Attila]], Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivă și Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse,{{cine}} numele ar veni de la cuvântul slav ''voda'', "apă". După destrămarea [[Imperiul Hunic|Imperiului Hunic]], orașul a fost dominat de [[goți]] (493-560), de [[avari]] (560-800), de [[franci]] (800-880), iar din anii 880-889 de [[maghiari]].

Prima atestare scrisă a Pestei datează din [[1148]], orașul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din [[secolul XIII|secolul al XIII-lea]] orașele încep să înflorească, dar acest lucru este oprit de invazia mongolă din [[1241]], când ambele au fost incendiate. Regele [[Béla al IV-lea al Ungariei|Béla al IV-lea]] a reconstruit cele două orașe. El a mutat capitala la [[Óbuda]]. A construit o cetate de piatră rezistentă împotriva invaziei mongole din [[1285]]. Orașul devine cunoscut în toată lumea din 1279, când se ține [[Sinodul din Buda]].

[[Fișier:Budai var.jpg|thumb|200px|left|[[Castelul Buda|Palatul din Buda]]]]
[[Fișier:Buda Schedel.jpg|thumb|300px|right|Cetatea Buda în timpul lui Matia Corvin]]
Construcțiile palatului și cetății din Buda au fost demarate de [[Sigismund de Luxemburg]] în anul 1417, cu o populație preponderent germană. De la aceasta provine și numele de ''Ofen'', folosit paralel cu [[Buda (oraș)|Buda]]. Orașul a ajuns la apogeu sub [[Matia Corvin]]. El a mărit palatul lui Sigismund și a introdus apa prin conducte de plumb. Tot el a fost fondatorul bibliotecii „[[Corvina]]”, cu 50.000 de exemplare, multe costând peste 1.000 de florini de [[aur]]. În acea epocă Buda se numără între cele mai renumite orașe din Europa pe plan cultural, universitar și comercial.

În anul [[1526]] Buda a fost cucerită de [[turc]]i, iar dieta Ungariei s-a refugiat la [[Pojon]] (azi [[Bratislava]]). În cei 145 de ani de stăpânire turcească au fost construite cele mai multe băi ale orașului, precum și monumentul funerar al lui Gül Baba, care este și azi loc de pelerinaj pentru turci și arabi.

Coaliția de armate creștine a eliberat orașul la 2 septembrie 1686, iar împăratul [[Leopold I]] i-a reacordat privilegiul de oraș liber în 1703 (atât și Pestei, cât și Budei, cea din urmă fiind declarată oficial capitala țării). În acești ani (începutul anilor 1700) orașele au fost reconstruite complet, iar din anul 1749 împărăteasa [[Maria Terezia]] a început reconstruirea palatului din Buda. În secolul următor se construiește primul pod permanent peste Dunăre, [[Podul cu Lanțuri din Budapesta|Podul cu Lanțuri]] - „Lánchíd” (1839-1849), dar și alte clădiri remarcabile, ca [[Universitatea Tehnică din Budapesta|Universitatea Tehnică]] (1846), [[Teatrul Național din Budapesta|Teatrul Național]] (1837), [[Muzeul Național al Ungariei]] (1838). Între anii 1854-59 a fost edificată [[Sinagoga de pe strada Dohány]], una din cele mai monumentale sinagogi din lume.
[[Fișier:Chain bridge by night Budapest.jpg|thumb|[[Podul cu Lanțuri din Budapesta|Podul cu Lanțuri]] (Lánchíd)]]
[[Fișier:Parliament Building Budapest Hungary.jpg|thumb|[[Parlamentul din Budapesta|Parlamentul Ungariei]].]]
După unirea celor trei orașe ''([[Óbuda]], [[Buda (oraș)|Buda]], [[Pest (oraș)|Pest]])'', Budapesta a fost împărțită în [[sectoarele Budapestei|10 sectoare]], iar sistematizarea a fost concepută în așa fel din punct de vedere politic, ca, în caz de necesitate, să poată fi guvernată și de aici toată monarhia austro-ungară. După această concepție s-au construit numeroase construcții noi, ca [[Opera]], [[Academia de Muzică]], [[Gara Nyugati-Budapesta|Gara Nyugati]], [[Gara Keleti|Gara Centrală (azi Keleti)]]. Se îmbunătățește și circulația în capitală, fiind construite cheiuri pe cele două maluri ale Dunării, [[Margit híd|podurile Margit (Margareta)]], [[Podul Libertății din Budapesta|Szabadság (Libertatea)]] și cea feroviară în nordul orașului. Se construiesc și bulevarde în formă de semicerc, având poduri la ambele capete. Sub [[Cetatea Buda|cetatea Budei]] a fost construit un tunel în anul [[1853]], iar în [[1870]] a fost dat în folosință [[Funicularul din Budapesta]]. La Pesta a fost inaugurat în [[1896]] primul [[metrou]] de pe [[continent]] și al doilea din [[Europa]] (primul fiind la [[Londra]]). Între 1884-1902 pe malul stâng al Dunării a fost construită clădirea [[Parlamentul din Budapesta|Parlamentului Ungariei]].

[[Fișier:Budapest Heros Square 01.jpg|thumb|[[Piața Eroilor din Budapesta|Piața Eroilor]]]]
 
[[Fișier:Budapest jewish WWII memorial shoes on river bank.jpg|thumb|„Memorialul pantofilor pe malul [[Dunărea|Dunării]]” în amintirea  evreilor svârliți spre înnecare.]]
În anii 1940 o parte din locuitorii orașului, [[evreu|evreii]], au fost deportați și masacrați. Războiul a dus și la bombardarea și distrugerea unei bune părți a Budapestei. 

Au urmat anii [[comunism]]ului când, Budapesta a devenit al 20-lea județ al Ungariei. Cele 10 sectoare înființate la unirea celor 3 orașe, care au devenit 14 sectoare în 1930, iar în 1950 au fost incluse orașele și comunele suburbane și s-a format „Budapesta Mare”, iar numărul [[sectoarele Budapestei|sectoarelor]] a ajuns la 22.

[[Fișier:Budapest 14 .jpg|thumb|200px|right|<center>[[Bazilica Sfântul Ștefan din Budapesta|Bazilica Sfântul Ștefan]]</center>]]
În toamna anului [[1956]] a avut loc la Budapesta [[revoluția ungară din 1956]]. Aceasta a început la 23 octombrie cu un marș studențesc. Primul ministru [[Imre Nagy]], având și sprijinul armatei, a încercat instituirea unui „socialism cu față umană”, dar revoluția a fost înfrântă de tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani după terminarea celui de-[[al doilea război mondial]]. Au urmat ani de represalii. Din 1960 situația s-a schimbat, regimul  [[János Kádár|Kádár]] ducând o politică mai tolerantă (așa zisul "comunism al gulașului"). În anii 1970 Ungaria a devenit cea mai liberală țară comunistă.

[[Fișier:Budapest 10 .jpg|thumb|200px|left|Statuia Libertății]]
[[Fișier:Budapest 20 .jpg|thumb|200px|right|Strada Váci, atracție turistică]]
Anii ’80 au adus orașului o mișcare politică subterană, pe care dictatura, slăbită, se făcea că o trecea cu vederea. La sfârșitul deceniului, Ungaria, între primele țări est-europene, a înlocuit regimul comunist cu o guvernare democratică. Primar al Budapestei a devenit [[Gábor Demszky]] ''(el fiind și azi primarul capitalei)'', care a continuat dezvoltarea orașului, ce fusese suspendată timp de aproape un secol. La 30 iunie 1991, din [[Ungaria]] s-au retras ultimele formațiuni militare sovietice. Evenimentul este comemorat în fiecare an, în ultimul sfârșit de săptămână al lunii iunie, ca sărbătoarea orașului.

=== Nume celebre ce se leagă de Budapesta ===
{{curățenie}}
* '''Istorice''':
În orașele medievale [[Buda (oraș)|Buda]] și [[Pest (oraș)|Pesta]] mai multe locuri publice au fost legate de sfinții locali: Szent Gellért tér (Piața Sf. Gellért) și Gellért-hegy (Muntele Gellért) după [[Sfântul Gellért|episcopul Gellért]], Margit-sziget (Insula Margareta), Margit híd (Podul Margareta), Margit körút (Bulevardul circular Margareta)  după [[Margareta a Ungariei]], fiica regelui [[Bela al IV-lea al Ungariei|Béla al IV-lea]]. După regele [[Matei Corvin]] a fost denumită [[Biserica Mátyás]] din [[Cetatea Buda]]. Ocupația [[Imperiul Otoman|otomană]] de 150 a lăsat urme și în denumiri, Dâmbul Rozelor ([[Rózsadomb]]) fiind numit după "Tatăl rozelor", [[derviș]]ul [[Gül Baba]]. Amintirea împărătesei [[Maria Terezia]] este vie în denumirea sectorului [[Sectorul al VI-lea din Budapesta|VI]], [[Terézváros]] (Orașul Tereziei) și Teréz körút (Bulevardul circular Terezia). Și celelalte sectoare vechi poartă numele împăraților [[Habsburg]]i: [[Lipótváros]] (Orașul lui Leopold) , [[Krisztinaváros]] (Orașul Cristinei), [[Józsefváros]] (Orașul lui Iosif), [[Ferencváros]] (Orașul lui Francisc). Dar cea mai iubită persoană a dinastiei a fost [[Elisabeta de Wittelsbach|regina Elisabeta (Sisi)]], după care au fost numite [[Erzsébetváros]] (Orașul Elisabetei), Erzsébet körút (Bulevardul Elisabeta) și [[Erzsébet híd]] ([[Podul Elisabeta din Budapesta|Podul Elisabeta]]).

* '''Oameni celebri cu legături de Budapesta''':
Enumerarea lor ar fi un lucru imposibil, fiindcă din [[anii reformei]] maghiarii celebri au fost în legătură, într-un fel, cu capitala ungară. Putem pomeni, astfel, pe cei mai renumiți sau cu contribuții esențiale pentru omenire.

:Cei care au făcut să ajungă Budapesta, ce este și azi: [[István Széchenyi]]; [[Archiducele Iosif]], Palatinul Regatului Ungar (fiul lui [[Leopold al II-lea, Împărat Roman|Leopold al II-lea]]); arhitecții renumiți din a doua jumătate a [[secolul al XIX-lea|secolul XIX]] (ex. [[Miklós Ybl]], [[Frigyes Schulek]], [[Imre Steindl]]); Arhitectul urban [[Frigyes Podmaniczky]]; cei mai mari [[primar]]i ai Budapestei (ex. [[Károly Kamermayer]] - primul primar al orașului unit și [[István Bárczy]]); și nu în ultimul rând [[Raoul Wallenberg]], cetățean de onoare post-mortem al Budapestei, salvatorul a 100.000 de budapestani în timpul infernului cauzat de [[Al Doilea Război Mondial]].

:Instituții din Budapesta, care poartă numele unui maghiar celebru: [[Universitatea Eötvös Loránd]] (numită după [[Loránd Eötvös]]);  [[Universitatea Semmelweis]]  (numită după [[Ignac Semmelweis]]) sau [[Spitalul Korányi]] (numită după [[Frigyes Korányi]]). Multe nume au fost păstrate de magazinele, fabricile fondate de persoanele respective, de exemplu: producătorul de [[medicament]]e  [[Gedeon Richter SA]] fondat de [[Gedeon Richter]], [[Restaurantul Gundel]] poartă numele lui [[Károly Gundel]] sau [[Fabrica de Spirtoase Zwack]] (fabricantul bitterului "[[Unicum]]") poartă numele dr. Zwack, doctorul împăratului [[Iosif al II-lea, Împărat Roman|Iosif al II-lea]]. Instituțiile culturale, ca [[Teatrul Erkel]] (după numele lui  [[Ferenc Erkel]]), [[Teatrul Karinthy]] (numit după [[Frigyes Karinthy]]), [[Muzeul de actori Bajor Gizi]] (numit după [[Gizi Bajor]]), sau cele sportive, ca [[Stadionul Puskás Ferenc]] (numit după [[Ferenc Puskás]]) sau [[Sala Sporturilor László Papp din Budapesta|Arena Sportivă Papp László]] (după numele boxerului [[László Papp]]) sunt celelalte clădiri care ne amintesc de oamenii minunați care s-au născut, au locuit sau au avut într-un oarecare fel legătură cu Budapesta.

== Stema ==
{{Articol principal|Stema Budapestei}}
Capitala maghiară are o stemă în stil [[gotic]], un scut francez cu smalț roșu, tripartit în fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând [[Dunărea]]. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă, reprezentând [[Pest (cartier)|Pesta]], iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu trei turnuri și două porți, reprezentând [[Buda (cartier)|Buda]] și [[Óbuda]]. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal albastru.

Ca suport pe partea dreaptă se situează un [[leu]] auriu, iar pe partea stângă un [[grifon]] auriu. Deasupra scutului se află [[Coroana Sfântă Maghiară]]. Stema este folosită oficial și fără suportul de animale de stemă și coroană.

{{wide image|Panorama budapest.jpg|1200px|3=<div style="text-align:center;">Panoramă din Budapesta</div>}}

== Administrația orașului ==
{{Articol principal|administrația Budapestei}}
=== Sistemul de autoguvernare ===

=== Sistemul de vot la alegeri ===
Cu ocazia alegerilor locale, sunt aleși cu [[vot direct]]: primarul general, membrii Adunării Generale a Capitalei, primarii sectoarelor și membrii consiliilor locale din sectoare.

Primarul general și primarii sectoarelor sunt aleși cu sistem de vot bazat pe majoritate simplă (ca și în România), membrii consiliilor locale sunt aleși cu sistem de vot mixt (fiind combinate sistemul cu majoritate simplă (individual) și cel cu liste (liste de partid)). Membrii Adunării Generale a Capitalei sunt aleși pe bza sistemului cu liste, pragul minim fiind de 4%.

Un cetățean al capitalei ungare trebuie să-și exprime opțiunea sa cu ocazia alegerilor locale pe cele mai multe buletine de vot din țară, dipă cum urmează: 
# buletin de vot cu candidații la primăria generală,  
# buletin de vot cu candidații la primărie,
# buletin de vot cu candidații individuali pentru consiliile locale din sectorul respectiv,
# buletin de vot cu partidele sau/și asociației civice, cei care vor să ajungă în Adunarea Generală a Capitalei.

=== Sectoarele Budapestei ===
{{Articol principal|sectoarele Budapestei}}
[[Fișier:Budapest districts2.png|230px|right|thumb|[[Sectoarele Budapestei]]]]
Budapesta inițial a avut 10 sectoare, care au fost înființate la unificarea din anul [[1873]] a celor trei orașe componente. Trei sectoare au fost formate pe malul drept al [[Dunărea|Dunării]], pe teritoriul orașelor [[Buda (oraș)|Buda]] și [[Óbuda]], respectiv 7 sectoare pe malul stâng, pe teritoriul orașului [[Pest (oraș)|Pest]]. Acestea au fost numerotate cu [[cifre romane]], tradiție păstrată și astăzi.

În anul [[1930]], luând în seamă creșterea populației, au mai fost create încă patru sectoare, două în [[Buda (cartier)|Buda]], și două în partea [[Pest (cartier)|Pest]] a capitalei.

La [[1 ianuarie]] [[1950]] au fost unite cu Budapesta șapte orașe cu drept de comitat și 16 comune mari, numărul sectoarelor crescând la 22. Totodată au fost schimbate hotarele sectoarelor, iar cu desființare [[Sectorul al IV-lea a Budapestei|sectorului IV]] de până atunci, acest număr de sector a fost atribuit sectorului format din [[Újpest (oraș)|orașul Újpest]]. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV la XXII. Din [[1994]] Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format [[Sectorul al XXIII-lea a Budapestei]] pe teritoriul fostei comune [[Soroksár]], cu desprinderea acestei teritorii din [[Sectorul al XX-lea a Budapestei|sectorul XX]].

[[Sectoarele Budapestei]] sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de numerotare nu se mai observă ușor. Din cele 23 de sectoare 6 se află pe partea [[Buda (cartier)|Buda]], 16 pe partea [[Pest (cartier)|Pest]], iar una 1 pe [[Csepel (insulă)|insula Csepel]] situat între cele două părți.

Consiliile locale – exclusiv între consiliile locale din [[Ungaria]] – au dreptul la autodenumire. În acest fel sectoarele au două denumiri oficiale: unul fiind denumirea administrativă statală ''(ex. Sectorul III al Capitalei Budapesta)'', iar cealaltă denumirea administrativă consilială ''(ex. Óbuda-Békásmegyer)''.

== Populația ==
=== Evoluția demografică ===
[[Fișier:Population of Budapest.png|thumb|300px|right|Evoluția demografică a Budapestei]]

{| class="wikitable"
|+
|-
! An
! Populație/loc.
! % creștere/desc.
|-
|[[1720]]
| 12,200
|{{stabil}}
|-
|[[1800]]
| 54,200
|{{creștere}} 344,3%
|-
|[[1830]]
| 102,700
|{{creștere}} 89,5%
|-
|[[1850]]
| 178,000
|{{creștere}} 73,3%
|-
|[[1880]]
| 370,800
|{{creștere}} 108,3%
|-
|[[1900]]
| 861,434
|{{creștere}} 97,8%
|-
|[[1925]]
| 957,800
|{{creștere}} 30,6%
|-
|[[1941]]
| 1,712,791
|{{creștere}} 21,6%
|-
| 1949
|1,590,316
|{{scădere}} 28,5%
|-
|[[1970]]
| 2,001,083
|{{creștere}} 140,3%
|-
|[[1990]]
| 2,016,100
|{{creștere}} 0,7%
|-
|[[2001]]
| 1,777,921
|{{scădere}} 11,9%
|-
|[[2005]]
| 1,695,814
|{{scădere}} 4,6%
|-
|[[2011]]
| 1,733,685
|{{creștere}} 2,2%
|-
|[[2012]]
| 1,740,041
|{{creștere}} 0,4%
|-
|2018
|1 749 734
|{{Creștere}}0,067%
|}

=== Structura etnică și confesională ===
[[File:Успенский_кафедральный_собор_в_Будапеште.jpg|thumb|[[Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Budapesta]]]]
Budapesta este din [[1993]] al doilea sediu al [[Arhiepiscopia de Esztergom-Budapesta|Arhiepiscopiei de Esztergom]], care de atunci poartă titulatura ''Archidioecesis Strigoniensis-Budapestinensis'' (Arhidieceza de Esztergom-Budapesta). Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta are totodată titlul de „primat al Ungariei”.

Principala biserică ortodoxă este [[Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Budapesta|Catedrala Adormirea Maicii Domnului]], edificiu construit în secolul al XVIII-lea de comunitățile macedoromână și greacă din oraș. Primul preot român al acestei biserici a fost cărturarul iluminist [[Ioan Teodorovici]], coautor al [[Lexiconul de la Buda|Lexiconului de la Buda]].

=== Comunități minoritare ===
{{Articol principal|Comunități etnice în Ungaria}}

==== Comunitatea germană ====

==== Comunitatea română ====
Comunitatea românească din capitala Ungariei număra 8.480 de persoane în anul [[2011]]. Sectorul cel mai românesc este [[Józsefváros]] unde 0,80% din populația, adică 622 de persoane s-au identificat români. 

==== Comunitatea greacă ====

== Economie ==
{{articol principal|Economia Ungariei}}

== Transport ==
{{Articol principal|Transport în Budapesta}}

=== Transportul de suprafața ===
Budapesta este centrul sistemului de șosele ale [[Ungaria|Ungariei]] - toate șoselele majore pornesc de aici.

=== Metroul ===
Prima linie de metrou a fost dată în funcțiune în anul [[1896]]. A fost a doua linie de metrou din lume. Actualmente există patru linii de metrou.

=== Transportul feroviar ===
Budapesta este totodată unul dintre importantele noduri feroviare din [[Europa Centrală]].
===== Gări =====
[[Fișier:Keletipu.jpg|thrumb|250px|right| '''Clădirea Gării de Est în 2005''']]
[[Fișier:Budapest West Station.jpg|thrumb|250px|right| '''Clădirea Gării de Vest în 2007''']]
[[Fișier:Deli-palyaudvar-budapest.jpg|thrumb|250px|right| '''Clădirea Gării de Sud în 2007''']]

[[Gara Keleti-Budapesta|Gara Keleti (Gara de Est)]], este cea mai tranzitată gară din Budapesta și Ungaria. De asemenea are legături zilnice cu majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est.

* [[Belgrad]] ([[Serbia]])
* [[Bratislava]] ([[Slovacia]])
* [[București]] ([[România]])
* [[Ljubliana]] ([[Slovenia]])
* [[Kiev]], [[Lvov]] ([[Ucraina]])
* [[Viena]] ([[Austria]])
* [[Zagreb]] ([[Croația]])
* [[Berlin]], [[München]], [[Hamburg]], ([[Germania]])
* [[Praga]] ([[Cehia]])
* [[Sofia]], [[Varna]], ([[Bulgaria]])
* [[Moscova]] ([[Rusia]])
* [[Veneția]] ([[Italia]])
* [[Varșovia]], [[Cracovia]], ([[Polonia]])
* [[Zürich]] ([[Elveția]])

Budapest Nyugati pályaudvar.([[Gara de Vest]])

[[Gara Déli - Budapesta]] (Gara de sud)

=== Aeroporturi ===
[[Aeroportul Budapesta-Ferihegy|Aeroportul Ferihegy]] deservește orașul Budapesta și dispune de trei terminale de pasageri: Ferihegy 1, Ferihegy 2A și Ferihegy 2B. Aeroportul este situat în [[sectorul al XVIII-lea din Budapesta|sectorul XVIII]], [[Pestszentlőrinc-Pestszentimre]].

== Instituții, monumente și obiective turistice ==

=== Arhitectură ===
{{Articol principal|Listă de clădiri importante din Budapesta}}

=== Instituții publice ===

=== Băile Budapestei ===

== Universități ==
*[[Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta]]
*[[Universitatea Central Europeană]]
*[[Universitatea Catolică Pázmány Péter]]
*[[Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta]]
[[:hu:Andrássy_Gyula_Budapesti_Német_Nyelvű_Egyetem|Universitatea Gyula Andrássy din Budapesta, germană]]

[[:hu:Állatorvostudományi_Egyetem|Universitatea de Științe Veterinare]]

[[:hu:Budapesti_Gazdasági_Egyetem|Budapesta Universitatea de Economie]]

[[:hu:Budapesti_Corvinus_Egyetem|Universitatea Corvinus din Budapesta]]

[[:hu:Budapesti_Metropolitan_Egyetem|Budapesta Universitatea Metropolitană]]

[[:hu:Budapesti_Műszaki_és_Gazdaságtudományi_Egyetem|Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta]]

[[:hu:Edutus_Egyetem|Universitatea Edutus]]

[[:hu:Evangélikus_Hittudományi_Egyetem|Universitatea Evanghelică de Științe Superioare]]

[[:hu:Károli_Gáspár_Református_Egyetem|Károli Gáspár Universitatea Reformată]]

[[:hu:Kodolányi_János_Egyetem|Universitatea János Kodolányi]]

[[:hu:Liszt_Ferenc_Zeneművészeti_Egyetem|Academia de Muzică Ferenc Liszt]]

[[:hu:Magyar_Képzőművészeti_Egyetem|Universitatea de Arte Plastice din Ungaria]]

[[:hu:Moholy-Nagy_Művészeti_Egyetem|Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy]]

[[:hu:Nemzeti_Közszolgálati_Egyetem|Universitatea Națională de Administrare Publică]]

[[:hu:Országos_Rabbiképző_–_Zsidó_Egyetem|Naționalizarea Rabinilor Naționale - Universitatea Evreiască]]

[[:hu:Óbudai_Egyetem|Universitatea din Óbuda]]

[[:hu:Semmelweis_Egyetem|Universitatea Semmelweis]]

[[:hu:Semmelweis_Egyetem_Pető_András_Kar|Universitatea Semmelweis Pető András Facultatea]]

[[:hu:Szent_István_Egyetem|Universitatea Szent István]]

[[:hu:Testnevelési_Egyetem|Universitatea de Educație Fizică]]

[[:hu:Zrínyi_Miklós_Nemzetvédelmi_Egyetem|Zrínyi Miklós Universitatea Națională de Apărare]]

[[:hu:Milton_Friedman_Egyetem|Universitatea Regele Sigismund]]

== Sport ==

=== Echipe sportive ===

==== Fotbal ====
Echipe cunoscute de fotbal:
* [[Újpest FC]]
* [[Budapest Honvéd FC]]
* [[Ferencváros Budapesta|Ferencvárosi Torna Club, acronim FTC]]
* [[MTK Budapest FC]] - numit și ''MTK Hungária FC''
* [[Rákospalotai EAC]]
* [[Vasas SC]]

== Budapesta de azi ==

În zilele noastre Budapesta apare ca o capitală renăscută, ce abundă de monumente și construcții străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci și case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la începutul [[secolul XX|secolului XX]]. sau și mai vechi. Renașterea se simte și pe teatre, băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar și pe instituțiile sanitare și sociale. Mai puțin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are și aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre. 
Pentru ochiul turistului sunt vizibile și redeschiderea sau renovarea cafenelelor și a restaurantelor istorice dintre anii [[1880]]-[[1910]], sau a galeriilor de artă, teatre. Viața orașului este plină de festivaluri culturale naționale și internaționale, de evenimente sportive internaționale, dar și de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau [[Parada Budapesta]] – corespunzătorul [[Paradei Love]] din [[Berlin]].

La începutul [[secolul XXI|secolului XXI]]. Budapesta cu intrarea în [[UE]] a Ungariei a început să devină centrul regiunii pe plan economic, cultural și turistic, devenind cea mai vizitată [[capitală]] a [[Europa Centrală|Europei Centrale]], după [[Praga]].

== Orașe înfrățite cu Budapesta ==
[[Fișier:keletipu.jpg|thumb|250px|right|Gara Keleti]]
* {{orașul înfrățit|Berlin|Germania|Germany}}
* {{orașul înfrățit|București|România|Romania}}
* {{orașul înfrățit|Fort Worth|Statele Unite ale Americii|the United States|țară=SUA}}
* {{orașul înfrățit|Frankfurt|Germania|Germany|oraș=Frankfurt am Main}}
* {{orașul înfrățit|Košice|Slovacia|Slovakia}}
* {{orașul înfrățit|Lisabona|Portugalia|Portugal}}
* {{orașul înfrățit|New York City|Statele Unite ale Americii|the United States|țară=SUA}}
* {{orașul înfrățit|Sarajevo|Bosnia și Herțegovina|Bosnia and Herzegovina}}
* {{orașul înfrățit|Košice|Slovacia|Slovakia}}
* {{orașul înfrățit|Tel Aviv|Israel|Israel}}
* {{orașul înfrățit|Varșovia|Polonia|Poland}}
* {{orașul înfrățit|Viena|Austria|Austria}}
* {{orașul înfrățit|Zagreb|Croația|Croatia}}
*[[Fișier:Flag_of_Romania.svg|20x20px|Romania]]  [[Arad]], România (înfrățit cu sectorul XII Hegyvidék)

== Personalități ==
{{Articol principal|Listă de personalități din Budapesta}}

== Vezi și ==
* [[Locuri din patrimoniul mondial]]

{{wide image|Budapest_panorama_2.jpg|1600px|Din stânga spre dreapta: [[Biserica Mátyás]], [[Palatul Buda]], [[Podul cu lanțuri Széchenyi|Podul cu lanțuri]], [[Promenada Dunării]], [[Parlamentul Ungariei]], [[Bazilica Sfântul Ștefan din Budapesta|Bazilica Sf. Ștefan]]}}

== Note ==
<references/>
== Legături externe ==
{{commons|Budapest}}
* {{hu icon}} [http://www.budapest.hu Pagina oficială a orașului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050817014146/http://www.budapest.hu/ |date=2005-08-17 }}
* {{ro icon}} {{hu icon}}{{en icon}}{{it icon}}{{de icon}}[http://budapest-city-guide.com/ro/ Ghidul Orașului Budapesta]
* {{ro icon}} [http://www.budapest-city-guide.com/ro/harta.html Harta Budapestei]
* {{en icon}} [http://www.budapest.com/ Budapest hotels and info Portal] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20231031130801/https://www.budapest.com/ |date=2023-10-31 }}
* {{en icon}} [http://www.budapestinfo.hu/en/index.html Biroul de Turism al orașului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20040201214556/http://www.budapestinfo.hu/en/index.html |date=2004-02-01 }}
* {{hu icon}} [http://www.budapestinfo.hu Biroul de Turism al orașului]
* {{en icon}} [http://www.budapestinfo.org/ Informații despre Budapesta]
* {{en icon}} [http://www.ohb.hu Budapesta Online - situl oficial pentru rezervare cazări]
* {{hu icon}} [http://metros.hu Metroul din Budapesta]
* {{hu icon}} [http://metros.hu/terkep/nagyterkep.html Harta metroului, liniilor suburbane și rețeaua tramvaiului]
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/budapesta-regina-podurilor-698742.html Budapesta, regina podurilor], 17 noiembrie 2005, ''Evenimentul zilei''
* [http://travel.descopera.ro/6837148-10-atractii-ale-orasului-Budapesta 10 atracții ale orașului Budapesta], 13 august 2010, ''Descoperă - Travel''

{{Subiecte Ungaria}}
{{Capitalele Europei}}
{{Capitale pe malul Dunării}}
{{Orașe pe malul Dunării}}
{{Dunăre}}
{{Județele Ungariei}} 
{{Reședințe de județ din Ungaria}}
{{Transportul în Budapesta}}

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Budapesta| ]]