Domenico Ghirlandaio
| Domenico Ghirlandaio | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Domenico di Tommaso Curradi di Doffo Bigordi  |
| Născut | [2] Florența, Republica Florentină |
| Decedat | (45 de ani) Florența, Republica Florentină[3] |
| Înmormântat | basilica di Santa Maria Novella[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (malarie) |
| Frați și surori | Davide Ghirlandaio[*][4] Benedetto Ghirlandaio[*][5] |
| Copii | Ridolfo del Ghirlandaio[*][6] |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | pictor |
| Limbi vorbite | limba italiană[7] |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | pictură |
| Pregătire | Alesso Baldovinetti[*][1], Andrea del Verrocchio |
| Profesor pentru | Michelangelo Buonarroti, Sebastiano Mainardi[*], Master of the Fiesole Epiphany[*], Ridolfo del Ghirlandaio[*], Francesco Granacci[*] |
| Mișcare artistică | Renașterea Italiană |
| Opere importante | cappella Tornabuoni[*], cappella Sassetti[*] |
| Site oficial | http://www.domenico-ghirlandaio.org |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Domenico Ghirlandaio (n. , Florența, Republica Florentină – d. , Florența, Republica Florentină) a fost un pictor italian renascentist, reprezentant al Școlii florentine (a aparținut celei de-a treia generații a acestei școli).
A fost contemporan cu Botticelli, Verrocchio și Filippino Lippi și a avut ca discipol pe Michelangelo. Doi dintre frații săi Benedetto Ghirlandaio (1458 - 1497), David Ghirlandaio (1452 - 1525), ca și nepotul, Ridolfo del Ghirlandaio (1483 - 1561) au fost de asemenea pictori.
Biografie
modificareCele mai multe informații despre viața marelui pictor provin din lucrarea "Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italiani, de la Cimabue până în timpurile noastre" a lui Giorgio Vasari.
Tinerețea
modificareS-a născut în 1449 la Florența, numele său complet fiind Domenico di Tommaso di Currado di Doffo Bigordi. Tatăl, Tommaso Bigordi, era negustor de mătăsuri și mărunțișuri. Ghirlandaio a fost cel mai mare din cei șase copii din prima căsătorie a tatălui. O soră de-a sa, din cea de-a doua căsătorie a tatălui, a fost soția pictorului Sebastiano Mainardi.
Domenico deprinde încă din copilărie meseria de orfevrar, pe care o avea și tatăl său, care inventase un tip de bijuterie sub formă de ghirlandă, de unde și numele Ghirlandaio. În magazinul-atelier al tatălui, Domenico mai executa și portrete ale trecătorilor, iar de la Alesso Baldovinetti învață arta picturii și mozaicului.
Primele lucrări
modificareÎn 1472 Girlandaio se înscrie la Compagna di San Luca (astăzi devenită Accademia di belle arti di Firenze), unde își desăvârșește pregătirea artistică.
Prima sa lucrare este o frescă ce decorează bazilica Pieve di Sant'Andrea din orășelul Sesto Fiorentino din provincia Florența și intitulată Sfinții Ieronim, Barbara și Antonie cel Mare ("Santi Girolamo, Barbara e Antonio Abate"). Pictura decorează o nișă semicirculară. Cei trei sunt reprezentați prin culori vii, frumos armonizate, amintind de stilul lui Domenico Veneziano. Sfântul Ieronim atrage atenția prin anatomia reprezentării, care evocă forța plastică a lui Andrea del Castagno. Nu sunt neglijate nici detaliile de fond ale lucrării, care prin modul de aranjare creează iluzia spațialității.
Cappella di Santa Fina
modificarePrima sa mare lucrare în care își manifestă cu adevărat personalitatea a fost decorarea capelei dedicată sfintei Fina, patroană spirituală a orășelului San Gimignano. Au fost cooptați artiști florentini de valoare ca: arhitectul Giuliano da Maiano, fratele său, sculptorul Benedettoo, iar partea de pictură revenind lui Ghirlandaio.
Astfel, în lucrarea Funeraliile sfintei Fina ("Esequie di santa Fina"), figurile umane sunt tratate cu multă naturalețe. Unele din personaje au în privire ceva ce le detașează de dramatismul scenei, sentimentul de emoție fiind disimulat în seninătate și monumentalitate. Printre oamenii reprezentați trebuia să fie prezenți și cei de vază care au finanțat întregul ansamblu artistic.
Aceeași grandoare este vizibilă și în Vestirea morții sfintei Fina ("Annuncio della morte di santa Fina").
La San Gimignano, Ghirlandaio îl cunoaște pe viitorul său cumnat, Sebastiano Mainardi, care îi devine colaborator.
O altă destinație a lucrărilor lui Ghirlandaio este Abația Sf. Arhanghel Mihail din Passignano. Aici, în 1476, realizează o scenă de tip cenaculum (cenacol, cenaclu), care este prima dintr-o serie de trei astfel de lucrări.
Opere
modificare- 1470 - 1475: Madona cu pruncul ("Madonna col Bambino"), tempera aurită pe plafon, 70,8x48,9 cm, National Gallery of Art, Washington
- 1471 - 1472: Sfinții Ieronim, Barbara și Antonie cel Mare ("Santi Girolamo, Barbara e Antonio Abate"), frescă, Cercina (Sesto Fiorentino), pieve di Sant'Andrea
- 1472: Madonna della Misericordia e Pietà, frescă, Biserica Ognissanti din Florența
- 1473: Santa Barbara con suo padre sconfitto e un donatore, ulei pe lemn, 68x47 cm, colecție privată.
Note
modificare- ^ Q123682916[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Corriere della Sera, accesat în
- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ http://www.nationalgallery.org.uk/paintings/david-ghirlandaio-the-virgin-and-child-with-saint-john Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Legături externe
modificare
- Domenico-Ghirlandaio.org Arhivat în , la Wayback Machine.: 122 lucrări ale lui Domenico Ghirlandaio
- Web Gallery of Art
- Ghirlandaio în "Panopticon Virtual Art Gallery" Arhivat în , la Wayback Machine.
- Frescele dela Cappella Sassetti Arhivat în , la Wayback Machine.
- Poziția pe hartă a lucrărilor sale din Florența