Cheile Turzii
Cheile Turzii | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Cheile Turzii văzute dinspre satul Petreștii de Jos | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | Județul Cluj România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Turda |
Coordonate | 46°33′56″N 23°40′19″E / 46.56556°N 23.67194°E[1] |
Suprafață | 324 ha |
Lungime | 2,90 km |
Înființare | 2004[2] |
Modifică date / text |
Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), aflată în județul Cluj, la o distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate.[3]
Descriere
Au o lungime de 1.300 m[4] și o înălțime a pereților de până la 200 m[5]. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.
Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.
Punțile și poteca turistică
Cele 4 punți din Cheile Turzii peste Valea Hășdate, numerotate în sensul curgerii apelor văii, sunt următoarele:
- Puntea 1 („Podul Peșterilor“)
- Puntea 2 („Mijlocul Cheii“)
- Puntea 3 („Vizuina spălată“)
- Puntea 4 („Portița Cheilor“).
Traseul potecii turistice (numită și “poteca de jos”):
- dinspre satul Petreștii de Jos pȃnă la puntea 1 („Podul Peșterilor“): urmează malul stȃng al văii.
- între puntea 1 („Podul Peșterilor“) și puntea 2 („Mijlocul Cheii“): malul drept.
- între puntea 2 („Mijlocul Cheii“) și puntea 3 („Vizuina spălată“): malul stȃng.
- între puntea 3 („Vizuina spălată“) și puntea 4 („Portița Cheilor“): malul drept.
- de la puntea 4 („Portița Cheilor“) pȃnă la cabană: malul stȃng.
Istoric
În punctul „Piatra Tăiată“ (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv.
Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m.
În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.
Situl arheologic din punctul “Dealul Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[6] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
Date biogeografice
Flora
În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.
Fauna
Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.
Peșteri
Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide, in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m).
Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica [7] din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților.
Alte obiective turistice
Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciucaș și Cheile Borzești.
În anul 1939, sus pe stâncă, pe partea stângă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hășdate) a fost montată o cruce mare (din șină de cale ferată îngustă). Crucea a fost amplasată și sfințită în cadrul unei ceremonii publice, la care au luat parte atât oameni din partea locului, cât și oficialități din Turda[8]. Crucea a căzut în anul 1998[9], fiind înlocuită în aprilie 1999 cu o alta, tot din metal. Această cruce a fost montată prin grija membrilor "Asociației Alpiniștilor Pajura" din Turda[10].
Vechea bisericuță din lemn ridicată în anul 1937 pe coama din partea dreaptă a Cheilor (în sensul de curgere a văii Hășdate), pe locul unei vechi mănăstiri greco-catolice, a fost demolată în anul 1966, deoarece nu mai era folosită, aflându-se totodată într-un stadiu avansat de deteriorare.
În 1935 în Chei s-a deschis o cabană cu aspect medieval, în zonă fiind instalate ulterior mai multe case de vacanță.
Este o zonă preferată de alpiniști datorită verticalității pereților și accesului relativ ușor cu echipamente. Sunt peste 200 de trasee de alpinism și escaladă, anual se țin diverse concursuri și memoriale.
Galerie de imagini
-
Cheile Turzii
-
Puntea 1 („Podul Peşterilor“) peste Valea Hăşdate
-
Puntea 2 („Mijlocul Cheii“) peste Valea Hăşdate
-
Puntea 3 („Vizuina spălată“) peste Valea Hăşdate
-
Puntea 4 („Portiţa Cheilor“) peste Valea Hăşdate
-
Cheile Turzii
-
Vedere de pe traseul
"Hans Gora" -
„Turnul Ascuțit”
-
Fosta biserică de lemn a vechii mănăstiri greco-catolice a Petridului de la Cheile Turzii în 1955
-
Cheile Turzii
Panou informativ -
Cheile Turzii
Panou indicator -
Vechea Mănăstire a Petridului de la Cheile Turzii pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 ("Monostor")
-
Cheile Turzii
-
Cheile Turzii
Izvor de apă potabilă -
Cheile Turzii
Stânci -
Cheile Turzii
Stânci -
Cheile Turzii
"Peștera lui Balica" -
Cheile Turzii
Peștera "Cetățuia Mică" -
Cheile Turzii
Peșteri -
Cheile Turzii
Peșteră -
Râul Hășdate
la intrarea în Cheile Turzii dinspre Petreștii de Jos -
Imagine din Cheile Turzii
-
Imagine din Cheile Turzii
-
Imagine din Cheile Turzii
-
Obiect din epoca eneolitică găsit la Cheile Turzii
(Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia) -
Obiect din epoca eneolitică găsit la Cheile Turzii
(Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia)
Vezi și
- Râul Hășdate
- Cheile Turului
- Lista locurilor în Turda
- Vechea Mănăstire a Petridului
- Mănăstirea Cheile Turzii ("Noua Mănăstire a Petridului", la 4 km de vechea Mănăstire a Petridului)
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Lista rezervațiilor naturale din județul Cluj
Legături externe
- Rezervația naturală "Cheile Turzii"
- Poteca tematica Detectivii Naturii "Cheile Turzii"
- TurdaTurism.RO
- Cheile Turzii și legendele lor
- Portal din drag de Cheile Turzii
- Drumeție in Cheile Turzii
- Raport de cercetare arheologică la Cheile Turzii (CIMEC)
- InfoTurda : Cheile Turzii
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Colecție de fotografii din Cheile Turzii
- Cheile Turzii
- Zone naturale protejate de interes național și monumente ale naturii
- Imagini vechi din împrejurimile Turzii
- Cheile Turzii și Cheile Turului, imagini vechi - video
- Imagini editate pe Panoramio
- Imagini editate în anul 2010 pe Picasa
- Cheile Turzii - prezentare PowerPoint
- Valea Arieșului, natură și tradiții (informații și despre acest obiectiv turistic)
Reportaje
- VIDEO Cheile Turzii, peisaj din epoca dinozaurilor, 18 septembrie 2010, Adrian M. Popa, Adevărul
- Cele trei poduri din Cheile Turzii, 17 iulie 2008, Mihai Șoica, Evenimentul zilei
Bibliografie
- Cheia Turzii, Al. Bartha și E.I.Nyárády, Tipografia Studio, Cluj, 1937
- Cheile Turzii - ghid turistic, Maxim Pop și Alexandru Bartha, Edit. pentru Turism, București, 1973
- Turda, date istorice, Violeta Nicula, Editura Triade, ISBN 973-9196-72-4, pag. 64-66
- Turism și alpinism în Cheile Turzii, Mihai Vasile și Mircea Barbelian, Editura Sport-Turism, București, 1986
Note
- ^ Google Earth
- ^ Declarat prin HG 2151/2004
- ^ ProtectedPlanet.net - Cheile Turzii - delimitarea ariei protejate
- ^ Al. Bartha și E.I.Nyárády, 1937
- ^ Mihai Vasile și Mircea Barbelian, 1986
- ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
- ^ Nichita Balica a fost prins și tras în țeapă de către trupele austriece (Lobonți), la intersecția între drumul ce merge dinspre Cheile Turzii la Cornești și drumul național DN75 Turda-Câmpeni.
- ^ Pe panoul de pe crucea din 1939 scria: “Ridicată în 1939 de Virgil Ignat-notar, Dumitru Duma-primar din Sândulești”
- ^ O fată s-a urcat pe cruce în 1998, iar colegii ei de excursie au început să clatine crucea, care a cedat, prăbușindu-se, cu fata agățată de ea. Doar o minune a făcut ca fata să scape cu viață !
- ^ Pe noul panou din 1999 scrie: “Celor ce înțeleg muntele. Alpinism A.A. Pajura Turda, 1999” (A.A. = Asociația Alpiniștilor).