Cheile Turzii

Cheile Turzii
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Cheile Turzii văzute dinspre satul Petreștii de Jos
Cheile Turzii văzute dinspre satul Petreștii de Jos
Harta locului unde se află Cheile Turzii
Harta locului unde se află Cheile Turzii
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaJudețul Cluj
 România
Cel mai apropiat orașTurda
Coordonate46°33′56″N 23°40′19″E () / 46.56556°N 23.67194°E[1]
Suprafață324 ha
Lungime2,90 km
Înființare2004[2]

Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), aflată în județul Cluj, la o distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate.[3]

Relief

Descriere

Au o lungime de 1.300 m[4] și o înălțime a pereților de până la 200 m[5]. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.

Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.

Punțile și poteca turistică

Cele 4 punți din Cheile Turzii peste Valea Hășdate, numerotate în sensul curgerii apelor văii, sunt următoarele:
- Puntea 1 („Podul Peșterilor“)
- Puntea 2 („Mijlocul Cheii“)
- Puntea 3 („Vizuina spălată“)
- Puntea 4 („Portița Cheilor“).
Traseul potecii turistice (numită și “poteca de jos”):
- dinspre satul Petreștii de Jos pȃnă la puntea 1 („Podul Peșterilor“): urmează malul stȃng al văii.
- între puntea 1 („Podul Peșterilor“) și puntea 2 („Mijlocul Cheii“): malul drept.
- între puntea 2 („Mijlocul Cheii“) și puntea 3 („Vizuina spălată“): malul stȃng.
- între puntea 3 („Vizuina spălată“) și puntea 4 („Portița Cheilor“): malul drept.
- de la puntea 4 („Portița Cheilor“) pȃnă la cabană: malul stȃng.

Istoric

În punctul „Piatra Tăiată“ (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv.

Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m.

În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar.

Situl arheologic din punctul “Dealul Alb” este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[6] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Date biogeografice

Flora

În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.

 
Căprioare

Fauna

Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.

Peșteri

Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide, in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m).

Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica [7] din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților.

Alte obiective turistice

 
Cabana Cheile Turzii

Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului, Cascada Ciucaș și Cheile Borzești.

În anul 1939, sus pe stâncă, pe partea stângă a Cheilor (în sensul de curgere al apelor văii Hășdate) a fost montată o cruce mare (din șină de cale ferată îngustă). Crucea a fost amplasată și sfințită în cadrul unei ceremonii publice, la care au luat parte atât oameni din partea locului, cât și oficialități din Turda[8]. Crucea a căzut în anul 1998[9], fiind înlocuită în aprilie 1999 cu o alta, tot din metal. Această cruce a fost montată prin grija membrilor "Asociației Alpiniștilor Pajura" din Turda[10].

Vechea bisericuță din lemn ridicată în anul 1937 pe coama din partea dreaptă a Cheilor (în sensul de curgere a văii Hășdate), pe locul unei vechi mănăstiri greco-catolice, a fost demolată în anul 1966, deoarece nu mai era folosită, aflându-se totodată într-un stadiu avansat de deteriorare.

În 1935 în Chei s-a deschis o cabană cu aspect medieval, în zonă fiind instalate ulterior mai multe case de vacanță.

Este o zonă preferată de alpiniști datorită verticalității pereților și accesului relativ ușor cu echipamente. Sunt peste 200 de trasee de alpinism și escaladă, anual se țin diverse concursuri și memoriale.

Galerie de imagini

Vezi și

Legături externe

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cheile Turzii

Reportaje

Bibliografie

  • Cheia Turzii, Al. Bartha și E.I.Nyárády, Tipografia Studio, Cluj, 1937
  • Cheile Turzii - ghid turistic, Maxim Pop și Alexandru Bartha, Edit. pentru Turism, București, 1973
  • Turda, date istorice, Violeta Nicula, Editura Triade, ISBN 973-9196-72-4, pag. 64-66
  • Turism și alpinism în Cheile Turzii, Mihai Vasile și Mircea Barbelian, Editura Sport-Turism, București, 1986

Note

  1. ^ Google Earth
  2. ^ Declarat prin HG 2151/2004
  3. ^ ProtectedPlanet.net - Cheile Turzii - delimitarea ariei protejate
  4. ^ Al. Bartha și E.I.Nyárády, 1937
  5. ^ Mihai Vasile și Mircea Barbelian, 1986
  6. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
  7. ^ Nichita Balica a fost prins și tras în țeapă de către trupele austriece (Lobonți), la intersecția între drumul ce merge dinspre Cheile Turzii la Cornești și drumul național DN75 Turda-Câmpeni.
  8. ^ Pe panoul de pe crucea din 1939 scria: “Ridicată în 1939 de Virgil Ignat-notar, Dumitru Duma-primar din Sândulești”
  9. ^ O fată s-a urcat pe cruce în 1998, iar colegii ei de excursie au început să clatine crucea, care a cedat, prăbușindu-se, cu fata agățată de ea. Doar o minune a făcut ca fata să scape cu viață !
  10. ^ Pe noul panou din 1999 scrie: “Celor ce înțeleg muntele. Alpinism A.A. Pajura Turda, 1999” (A.A. = Asociația Alpiniștilor).