Limba aramaică
Aramaică ארמית/Arāmît, ܐܪܡܝܐ Armāyâ/Ārāmāyâ' | |
Vorbită în | Mesopotamia antică, Iran, Irak, Israel, Liban, Siria, Turcia |
---|---|
Regiuni | Orientul Apropiat, Europa și America |
Număr de vorbitori | 490,000 |
Perioadă de existență | antichitate, astăzi |
Sistem de scriere | alfabet aramaic, alfabet siriac, alfabet ebraic, alfabet mandaic cu inscripții din alfabetul egiptean demotic[1] și alfabet chinez[2] |
Clasificare | |
Statut oficial și codificare | |
Puteți vizita Wikipedia în aramaică. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Limba aramaică este o limbă semitică, răspândită în special în Antichitate în Siria, Palestina și Mesopotamia. Un mic număr de texte biblice - capitole din cărțile lui Ezra (4:8 – 6:18; 7:12-26) și Daniel (2:4 – 7:28), un verset din cartea lui Ieremia (10:11) și un cuvânt din Geneză (31:47) sunt scrise în aramaică și nu în vechea ebraică, de asemenea Gemara- o mare parte din Talmud sau Tora orală, o mare parte din cărțile Cabalei, un număr de rugăciuni și imnuri liturgice din religia iudaică. Aramaica se înrudește cu ebraica așa cum spaniola se aseamănă cu portugheza. Diferențele dintre aramaică și ebraică sunt mai mari decât acelea dintre dialecte; de aceea cele două sunt privite ca două limbi distincte.
Răspândirea aramaicii
Locul de baștină al aramaicii a fost Mesopotamia, în ebraica Aram Naharayim, adică „Aram dintre fluvii”. Triburile de aramei numite caldei, au locuit fie la sud de Babilon, în jurul orașului Ur, fie in Mesopotamia Superioară între râul Chebar (Khabur) și marea cotitură a Eufratului care are zona Haran în centru. Deoarece Avram, Isac și Iacov erau originari din Aram Naharayim și poate și din cauza legăturilor lor cu orașul Haran, Moise spune că Iacov a fost "arameu" (Deuteronom 26:5). De acolo din Mesopotamia de nord aramaica s-a răspândit către sud, pe teritoriul întregii Sirii de azi. Evreii antici cunoșteau regatele siriene „Aram Tzova” cu capitala la Alep (Halpa) și „Aram Damesek” cu capitala la Damasc și s-au războit cu ele. Fiind o limba semitică de relativ mare răspândire, limba cuceritorilor caldeeni neo-babilonieni din secolul al VI î.Hr. aramaica a devenit lingua franca și limba oficială mai întâi a imperiului neo-babilonian și apoi și a Imperiului Persan.În zilele noastre , formele moderne ale limbii arameice numite neo-aramaice mai sunt vorbite în viața de zi cu zi în mici comunități arabe și "asiriene" creștine, precum și evreiești din Orientul Mijlociu (în Siria-de pildă în satul Ma'aloulah, în Liban, Irak, S.U.A sau Cipru, în rândurile evreilor kurzi emigrați în Israel), ;de asemenea are o mai largă răspândire ca limbă liturgică în biserici din Orientul Apropiat - în bisericile creștine maronită și iacobită, sub forma sa antică și în iudaism, alături de ebraică, în toate comunitățile evreiești din lume, mai cu seamă ortodoxe. ca limbă a Talmudului și a Kabalei.
Secțiunile aramaice ale Bibliei
Câteva porțiuni ale Bibliei au fost scrise în aramaică deoarece aramaica devenise o limbă oficială și internațională în timpul imperiilor babilonian și persan. Evrei având un statut social înalt care au trăit între babilonienii vorbitori de aramaică sau caldeeană, precum prorocul Daniel, sau și între perși, precum Ezra, au folosit aramaica în vorbire și scris la fel ca și limba lor maternă, ebraica. Cartea lui Daniel reflectă clar abilitățile lingvistice ale autorului ei. Descrierea experienței pe care Daniel a avut-o în legătură cu visul lui Nabucodonosor a fost scrisă în prima parte in ebraică, însă când ajunge la momentul în care prezintă discursul înțelepților care vorbeau "aramaica" în fața împăratului (Daniel 2:4), el îi citează pe aceștia în limba lor și continuă apoi pe nesimțite, să mai scrie câteva pasaje în această limbă până revine iar la ebraică. În trecut pe baza acestor porțiuni aramaice ale cărților lui Daniel și Ezra s-a considerat că acestea au fost scrise mai recent. Însă pe tot cuprinsul Orientului Apropiat s-au descoperit numeroase documente aramaice contemporane cu Daniel și Ezra , ceea ce a infirmat această teorie. Ca urmare a dominației si captivității babiloniene, în ultimele secole ale epocii pre-creștine evreii din Babilon si cei din Iudeea au adoptat aramaica ca limba vorbită în locul limbii ebraice.
Limba maternă a lui Hristos
În timpul lui Hristos limba maternă a evreilor din Palestina era aramaica. Expresiile aramaice din Noul Testament sunt și ele martore că aceasta era limba folosită de Hristos. "Talitha cumi" (Marcu 5:41), "Efata" (Marcu 7:34) și "Eli, Eli, lama sabachthani?" (Marcu 15:34)[3] sunt câteva dintre expresiile aramaice folosite de Hristos. În timpul lui Hristos, în sinagogi, Biblia era încă citită în limba ebraică, însă mulți oameni, în special femeile, nu o înțelegeau. Din această cauză, cei care citeau în sinagogi au introdus obiceiul să traducă scripturile în aramaică. Mai târziu au apărut traduceri scrise ale Vechiului Testament în aramaică, numite Targumim. În perioada pre-creștină, ebraica vorbită era deja ieșită din uz ca limbă vorbită, a rămas multă vreme mai mult ca limbă de cult și a fost înlocuită în viața de zi de zi cu aramaica. Aramaica s-a păstrat ca limbă vorbită până în ziua de azi, în câteva mici comunități din Orientul Mijlociu, iar sub numele de „siriacă” e folosită în cult în mai multe biserici orientale - maronită, iacobită etc. alături de arabă. Aramaica antică din Babilon și Iudeea continuă să fie folosită ca limbă liturgică și de învățătură religioasă, alături de ebraică, în religia iudaică.
Filmul "Patimile lui Iisus"
În filmul "Patimile lui Iisus" regizat de Mel Gibson, toate replicile actorilor sunt rostite în limbile aramaică, latină și ebraică, și nu în limba engleză. În viziunea regizorală extrem de contestată pentru violența ei, Gibson îl pune pe Iisus să converseze cu guvernatorul roman Pilat din Pont direct în limba latină. De altfel soția acestuia avea să devină una dintre primele creștine, după ce Iisus i-a apărut cu o seară înaintea execuției sale într-un vis, iar centurionul, un comandant militar al armatei romane, a apelat la ajutorul lui Hristos pentru a-și vindeca fata bolnavă. Sunt semnele că religia lui Iisus Hristos avea să devină în scurtă vreme una universală.
Note
- ^ The Aramaic Text in Demotic Script: The Liturgy of a New Year's Festival Imported from Bethel to Syene by Exiles from Rash - On JSTOR
- ^ Manichaean Aramaic in the Chinese Hymnscroll
- ^ Este de remarcat însă că primul și al treilea exemplu sunt identice cu propoziții în ebraică
Legături externe
- Satul Ma’lula din Siria, singurul loc unde se vorbește aramaica, 24 august 2010, Pr. Gheorghe Costea, Ziarul Lumina