COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 22.3.2021

COM(2021) 148 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI FINANCIAR ȘI COMITETUL PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Raport privind Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) în urma pandemiei de COVID-19 în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului







SURE: Bilanțul la șase luni

Rezumat

Un instrument nou pentru a răspunde impactului socioeconomic al pandemiei

Prezentul raport este primul raport semestrial privind Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). El prezintă operațiunile efectuate și utilizarea până în prezent a instrumentului, și trece în revistă impactul socioeconomic al acestuia. SURE este un instrument de criză, cu un buget de 100 de miliarde EUR, creat de Uniunea Europeană (UE) pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă și veniturile lucrătorilor în contextul pandemiei de COVID-19.

SURE reprezintă o puternică expresie de solidaritate pentru protejarea locurilor de muncă și a activității economice pe piața unică. Pentru ca SURE să devină disponibil, toate statele membre au convenit să ofere garanții bilaterale Uniunii Europene, astfel încât aceasta să poată împrumuta de pe piețe pentru a finanța împrumuturile SURE.

Comisia a propus Regulamentul SURE la 2 aprilie 2020, ca parte a răspunsului inițial al UE la pandemie. Regulamentul SURE a fost adoptat de Consiliu la 19 mai 2020, iar statele membre au depus primele lor cereri oficiale la începutul lunii august. Cu toate acestea, pachetul financiar de 100 de miliarde EUR a devenit disponibil la 22 septembrie 2020, după ce toate statele membre au semnat acordurile de garanție. Comisia a accelerat implementarea instrumentului, colaborând îndeaproape cu statele membre și pregătind toate dispozițiile administrative și juridice (de exemplu, acordurile bilaterale de împrumut) imediat după adoptarea regulamentului. Ca urmare a acestui fapt, prima plată a avut loc pe 27 octombrie, la doar cinci săptămâni după ce pachetul financiar devenise disponibil.

UE a emis pentru prima dată obligațiuni cu impact social pentru a finanța asistența financiară acordată statelor membre în cadrul SURE. Prezentul raport prezintă totodată informațiile relevante în conformitate cu secțiunea 2.4 a cadrului UE privind obligațiunile cu impact social SURE, în special cele referitoare la alocarea și impactul fondurilor SURE. 

O adoptare pe scară largă

Cererea statelor membre de asistență financiară în cadrul SURE a fost puternică. De la introducerea sa, peste 90 % din pachetul financiar total de 100 de miliarde EUR a fost alocat de Consiliu unui număr de 18 state membre, pe baza propunerilor Comisiei. Mai mult, la 26 februarie, Comisia a propus să se furnizeze asistență financiară și Estoniei. Primele trei sume, ca mărime, ale asistenței financiare acordate au fost destinate Italiei (27,4 miliarde EUR), Spaniei (21,3 miliarde EUR) și Poloniei (11,2 miliarde EUR). Sumele solicitate inițial au fost reduse ușor pentru a se respecta limita de concentrație de 60 de miliarde EUR pentru oricare dintre primii trei beneficiari, ca mărime, conform prevederilor regulamentului. Celelalte state membre au primit suma pe care o solicitaseră: Belgia, Portugalia și România au primit, fiecare, între 4 și 8 miliarde EUR, în timp ce Grecia, Irlanda, Cehia, Slovenia și Croația au primit între 1 și 3 miliarde EUR. Restul statelor membre – Slovacia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Cipru, Malta și Letonia – au primit toate sub 1 miliard EUR.

Primele patru emisiuni de obligațiuni din cadrul SURE au avut un mare succes, mobilizând 53,5 miliarde EUR din octombrie 2020 până în ianuarie 2021. Prima operațiune de 17 miliarde EUR a fost executată cu succes la 20 octombrie 2020, în două tranșe. Cinci săptămâni mai târziu, au fost mobilizate în total aproape 40 de miliarde EUR, pentru două operațiuni suplimentare, acoperind peste jumătate din cererile statelor membre care solicitaseră plăți mari în 2020. A patra operațiune, din ianuarie 2021, a mobilizat alte 14 miliarde EUR. Emisiunile au fost suprasubscrise în mod semnificativ de către investitori, în medie de peste 10 ori, ceea ce a condus la condiții de preț favorabile, inclusiv la randamente negative pentru obligațiunile cu maturități de maximum 15 ani.

Utilizarea SURE de către statele membre beneficiare

Un număr de 15 dintre cele 18 state membre cărora li s-a acordat sprijin SURE au utilizat aceste fonduri pentru a suplimenta finanțarea unor scheme de șomaj tehnic. Majoritatea statelor membre beneficiare au solicitat sprijin și pentru finanțarea unor „măsuri similare schemelor de șomaj tehnic”, iar dintre acestea, 14 state membre finanțează măsuri de sprijinire a lucrătorilor independenți. Toate măsurile propuse de statele membre au fost considerate eligibile pentru asistență financiară. Acesta a fost rezultatul unei implicări timpurii a statelor membre pentru a planifica și pregăti cât mai rapid posibil implementarea instrumentului, inclusiv prin clarificarea domeniului său de aplicare. În majoritatea cazurilor, schemele de șomaj tehnic sprijinite sunt scheme noi, înființate ca răspuns la pandemia de COVID-19. Nouă state membre au solicitat, de asemenea, asistență financiară în cadrul SURE pentru a finanța cheltuieli de sănătate legate direct de urgența cauzată de COVID-19.

În 2020, se estimează că SURE a sprijinit între 25 și 30 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă un sfert din numărul total al locurilor de muncă din statele membre beneficiare. Acest sprijin acoperă aproximativ 21½ milioane de angajați și 5 milioane de lucrători independenți și trebuie comparat cu totalul celor 35 de milioane de persoane care au beneficiat de scheme de șomaj tehnic în UE. Pe baza rapoartelor transmise de statele membre, se estimează că între 1½ milioane și 2½ milioane de firme, sau 12-16 % dintre firmele din statele membre beneficiare, au fost sprijinite de SURE în 2020. Cu toate acestea, rapoartele respective sunt incomplete și diferă de la un stat membru la altul.

Până la finele anului 2020, 80 % din cheltuielile publice totale planificate pentru măsuri eligibile fuseseră deja efectuate. Raportul prezintă atât utilizarea planificată, cât și utilizarea efectivă a asistenței financiare acordate în cadrul SURE, pe baza datelor raportate de toate statele membre beneficiare, cu excepția unuia. Rapoartele actualizate ale statelor membre au arătat o oarecare concentrare a cheltuielilor publice spre sfârșitul perioadei. În 2020, statele membre au cheltuit mai puțin decât se preconizase inițial și au planificat să cheltuiască mai mult în 2021 și 2022 decât se raportase inițial în august 2020.

Aproape toate statele membre au cheltuit deja sau intenționează să cheltuiască suma totală acordată în cadrul SURE. Trei state membre raportează în prezent cheltuieli publice planificate mai mici decât suma acordată în cadrul SURE. Ele au indicat că au luat deja sau intenționează să ia măsuri, dacă este necesar, pentru a utiliza toată asistența financiară acordată, inclusiv, în unele cazuri, prin prelungirea duratei măsurilor prevăzute în deciziile pertinente de punere în aplicare ale Consiliului. Absorbția fondurilor ar trebui monitorizată în particular în aceste state membre.

O primă evaluare a impactului SURE

Creșterea ratei șomajului în toate statele membre beneficiare a fost în mod clar mai redusă în 2020 decât în timpul crizei financiare mondiale, în ciuda scăderii mai severe a PIB-ului în 2020. Reactivitatea șomajului din statele membre beneficiare la modificările nivelului producției din 2020 a fost mai slabă decât se preconizase pe baza tendințelor istorice. Creșterea mai redusă a ratei șomajului în 2020 oferă un prim indiciu al succesului măsurilor de sprijinire a politicilor, luate la nivel național și la nivelul UE, inclusiv al SURE.

Impactul SURE nu se limitează la menținerea locurilor de muncă. SURE a contribuit probabil la creșterea încrederii generale în capacitatea UE de a răspunde în mod efectiv la o criză fără precedent. Prin intermediul SURE, UE a sprijinit și încurajat utilizarea politicilor de șomaj tehnic în statele membre. Majoritatea statelor membre beneficiare au indicat că SURE a jucat un rol în decizia lor de a adopta o schemă de șomaj tehnic nouă sau de a modifica o schemă existentă.

Ca element inițial al răspunsului UE în materie de politici, SURE a consolidat încrederea statelor membre de a contracta împrumuturi și de a efectua cheltuieli mai mari decât în alte condiții. Majoritatea statelor membre beneficiare au indicat într-un sondaj că sprijinul SURE a avut un rol în creșterea temporară atât a acoperirii și a generozității schemelor de șomaj tehnic, cât și a finanțării generale a politicilor de abordare a crizei provocate de COVID-19.

Asistența financiară acordată în cadrul SURE a generat totodată economii la plata dobânzilor în mai multe state membre. Împrumuturile SURE au oferit în general statelor membre condiții de finanțare mai favorabile decât propriile emisiuni de obligațiuni suverane. În consecință, se estimează că statele membre au economisit în total aproximativ 5,8 miliarde EUR în perioada primelor patru emisiuni ale SURE, adică până la plata din 2 februarie 2021. Întrucât se preconizează că condițiile de finanțare din cadrul SURE vor rămâne favorabile, plățile ulterioare vor genera probabil noi economii.

Persistența evenimentelor excepționale care justifică SURE

Raportul discută, de asemenea, persistența evenimentelor excepționale care justifică aplicarea instrumentului SURE, și anume recrudescența infecțiilor începând din toamnă. Acest lucru, împreună cu apariția de noi variante mai contagioase ale coronavirusului, a forțat multe state membre să reintroducă sau să înăsprească măsurile de izolare. Aceste restricții au stopat redresarea, după ce în al treilea trimestru al anului 2020 se înregistrase o relansare a activității economice. În contrast cu redresarea robustă din industrie, activitatea sectorului serviciilor rămâne redusă, cele mai recente restricții având din nou un impact puternic asupra sectoarelor cu utilizare intensivă a forței de muncă, precum ospitalitatea, divertismentul și turismul. Deși este de așteptat ca activitatea să înregistreze o creștere moderată în trimestrul al doilea și una mai puternică în trimestrul al treilea, incertitudinea și riscurile care înconjoară perspectivele economice rămân ridicate, potrivit previziunilor Comisiei din iarna anului 2021.

Introducere

Instrumentul de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) a fost creat de Uniunea Europeană (UE) pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă și veniturile lucrătorilor în timpul pandemiei. Acest instrument este un rezultat al orientărilor politice ale Comisiei, el fiind un mijloc de protejare a cetățenilor noștri în perioadele de șocuri externe 1 . Mai exact, instrumentul își propune să răspundă efectelor directe, de natură economică, socială și sanitară, ale pandemiei de COVID-19, oferind statelor membre, la cerere, asistență financiară din partea Uniunii sub formă de împrumuturi cu condiții favorabile. SURE pune la dispoziție o asistență financiară de până la 100 de miliarde EUR, destinată să contribuie la finanțarea schemelor de șomaj tehnic sau a unor măsuri similare luate de statele membre pentru protejarea angajaților și a lucrătorilor independenți, precum și la finanțarea în subsidiar a unor măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă.

SURE completează eforturile naționale și asigură o a doua linie de apărare pentru protejarea angajaților și a lucrătorilor independenți împotriva riscului de șomaj și de pierdere a veniturilor. Prin păstrarea legăturii dintre lucrători și angajatorii lor, SURE protejează totodată capacitatea productivă a economiei și, prin urmare, se preconizează că el va contribui la o relansare mai rapidă și mai puternică a activității economice, odată cu dispariția pandemiei.

Prezentul raport evidențiază principalele realizări ale SURE până în luna februarie 2021. Acestea pot fi rezumate după cum urmează:

-se estimează că între 25 și 30 de milioane de persoane și între 1½ și 2½ milioane de firme au fost sprijinite de SURE;

-18 state membre au beneficiat de asistență financiară în cadrul SURE, la acestea urmând să se adauge în curând un al 19-lea stat membru;

-au fost alocate peste 90 de miliarde EUR și au fost plătite peste 53 de miliarde EUR;

-5 % din asistența financiară a fost alocată unor măsurilor legate de sănătate până în prezent;

-80 % din cheltuielile publice preconizate de statele membre au fost deja efectuate;

-se estimează că statele membre au economisit 5,8 miliarde EUR la plata dobânzilor.

Prezentul raport este primul raport semestrial privind SURE. El este adoptat de Comisia Europeană („Comisia”) în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului („Regulamentul SURE”) 2 , pentru a-și îndeplini obligația de a raporta Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Financiar (CEF) și Comitetul pentru ocuparea forței de muncă în termen de 6 luni de la activarea instrumentului SURE la 22 septembrie 2020. În temeiul articolului 14 din regulament, Comisia raportează cu privire la utilizarea asistenței financiare, inclusiv sumele restante și programul de rambursare aplicabil în cadrul SURE, și cu privire la persistența evenimentelor excepționale care justifică aplicarea Regulamentului SURE (pandemia de COVID-19). Acesta este primul astfel de raport adoptat de Comisie. Rapoartele ulterioare vor fi adoptate o dată la fiecare șase luni atât timp cât SURE va rămâne disponibil 3 . Data-limită pentru includerea informațiilor în prezentul raport a fost 26 februarie 2021.

SURE este, de asemenea, primul caz în care UE emite obligațiuni cu impact social pentru a finanța acordarea de asistență financiară din partea UE în beneficiul statelor membre, bazându-se pe angajamentul său privind o finanțare sustenabilă. Uniunea a adoptat și publicat un cadru al UE privind obligațiunile cu impact social SURE („cadrul”), pentru a facilita îndeplinirea acestui angajament 4 . Cadrul explică faptul că resursele SURE vor fi utilizate pentru finanțarea unor măsuri sociale eligibile. Secțiunea 2.4 a cadrului prevede obligația Comisiei de a raporta cu privire la alocarea fondurilor SURE și la impactul acestora. Prezentul raport va îndeplini și această obligație.

Prezentul raport evidențiază operațiunile efectuate și utilizarea până în prezent a instrumentului SURE, și analizează impactul socioeconomic al acestuia. El este structurat pe șase secțiuni. Secțiunea I recapitulează principalii pași făcuți de Comisie, Consiliu și statele membre în crearea și implementarea SURE. Secțiunea II prezintă statele membre care beneficiază de asistență financiară în cadrul SURE, inclusiv sumele datorate acordate și plătite și calendarele de rambursare. Secțiunea III face un rezumat al cheltuielilor publice efectuate de statele membre pentru măsurile naționale sprijinite de SURE 5 . Ea este completată de o prezentare generală a acestor scheme în anexa 1. În secțiunea IV se face o analiză preliminară a impactului SURE, inclusiv a impactului pandemiei de COVID-19 asupra ocupării forței de muncă, și a economiilor la dobânzi realizate de statele membre datorită condițiilor favorabile de finanțare de care beneficiază UE. Secțiunea V discută impactul continuu al pandemiei de COVID-19, care justifică continuarea aplicării SURE. Secțiunea VI prezintă raportarea relevantă, obiect al angajamentului luat în temeiul secțiunii 2.4 a cadrului UE privind obligațiunile cu impact social SURE, care este inclusă în prezentul raport.

I.Instrumentul SURE și operaționalizarea sa

Comisia a propus instituirea SURE la 2 aprilie 2020, ca parte a răspunsului inițial al UE la pandemia de COVID-19, pentru a veni în sprijinul statelor membre 6 . Pe baza acestei propuneri, Consiliul a adoptat Regulamentul SURE la 19 mai 2020. Comisia a demarat apoi imediat pregătirea etapelor necesare pentru a se asigura că instrumentul SURE putea deveni disponibil în timp util și putea fi implementat rapid în strânsă cooperare cu toate cele 27 de state membre.

Pentru ca SURE să devină disponibil, statele membre au convenit să contribuie voluntar la acest instrument prin contragarantarea riscului suportat de UE. Uniunea a instituit un sistem de garanții care a fost semnat voluntar de statele membre și reprezintă o măsură luată în temeiul articolului 122 alineatul (1) din TFUE. În acest scop, toate cele 27 de state membre au convenit să acorde o garanție irevocabilă, necondiționată și la cerere pentru un cuantum de 25 % din totalul bugetului de 100 de miliarde EUR al SURE, adică 25 de miliarde EUR 7 . Ca atare, SURE nu a putut deveni disponibil până când toate cele 27 de state membre nu au încheiat și semnat acorduri de garanție cu Comisia pe o bază bilaterală. Cota fiecărui stat membru din cuantumul total al garanțiilor corespunde cotei fiecărui stat membru din venitul național brut al UE, în conformitate cu partea de venituri a bugetului UE pentru 2020. Utilizarea garanțiilor a permis instituirea SURE fără a mai fi necesare contribuții anticipate în numerar sau în capitaluri subscrise și vărsate din partea statelor membre.

Instituirea unui sistem de garanții oferite voluntar de toate statele membre ale UE este o expresie puternică a solidarității dintre statele membre prin intermediul UE. Acesta a permis UE să acorde statelor membre o asistență financiară de o amploare suficientă pentru a proteja locurile de muncă și veniturile în timpul crizei COVID-19. Procedurile naționale de aprobare ale celor 27 de state membre au fost finalizate în cursul verii anului 2020. În consecință, SURE a devenit disponibil pe 22 septembrie 2020.

Regulamentul SURE stabilește condițiile și procedura prin care statele membre pot solicita asistență financiară în cadrul instrumentului. Statele membre pot solicita sprijin financiar în cazul în care cheltuielile lor publice efective sau planificate au înregistrat o creștere neprevăzută și semnificativă începând de la 1 februarie 2020, din cauza implementării unor scheme de șomaj tehnic și a unor măsuri similare destinate a atenua impactul pandemiei de COVID-19 8 . Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul poate acorda asistență financiară în cadrul SURE prin intermediul unei decizii de punere în aplicare a Consiliului (DPAC) 9 . Perioada de disponibilitate în cursul căreia se poate acorda asistență financiară în cadrul instrumentului SURE se încheie la 31 decembrie 2022 10 .

Comisia a continuat cu implementarea SURE imediat după aprobarea regulamentului de către Consiliu. Ea s-a angajat în discuții cu toate cele 27 de state membre imediat după adoptarea Regulamentului SURE în mai 2020. Comisia a dorit să știe dacă statele membre vor solicita asistență financiară în cadrul SURE în vederea planificării și pregătirii cât mai rapid posibil a implementării instrumentului, odată ce acesta devenea disponibil după semnarea garanțiilor bilaterale. După primirea cererilor oficiale de sprijin, Comisia a prezentat, la 24 august 2020, propuneri de acordare de asistență financiară unui număr de 15 state membre, urmate de o altă propunere la 25 august. După ce SURE a devenit disponibil la 22 septembrie 2020, Consiliul a adoptat DPAC-urile pentru a acorda asistență financiară tuturor celor 16 state membre (a se vedea tabelul 1). În ultimul trimestru al anului 2020, Consiliul a adoptat două noi DPAC-uri, aducând astfel la 18 numărul total actual al statelor membre beneficiare în cadrul instrumentului SURE. La începutul lunii februarie 2021, un alt stat membru a solicitat în mod oficial sprijin în cadrul SURE, iar la 26 februarie, Comisia a propus acordarea respectivului sprijin. Calendarul acestor evenimente este prezentat în detaliu în Tabelul 1.

Tabelul 1: Calendarul implementării SURE

Fiecărui stat membru beneficiar al unei asistențe financiare în cadrul SURE i s-a solicitat să semneze un acord de împrumut cu Comisia, care să stabilească caracteristicile împrumutului. 11  Comisia este împuternicită, prin Regulamentul SURE, să împrumute în numele Uniunii de pe piețele financiare sau de la instituții financiare și poate, de asemenea, să plătească statelor membre beneficiare asistența financiară acordată de Consiliu în cadrul SURE. Majoritatea acordurilor de împrumut (inclusiv cererile de fonduri și avizele juridice) au fost semnate în ultimul trimestru al anului 2020, ceea ce a permis Comisiei să emită obligațiuni SURE, începând cu emisiunea inaugurală de la 20 octombrie 2020. Având în vedere volumul împrumuturilor de pe piețele financiare, aceste obligațiuni au fost emise în tranșe, la patru date, ultima dintre ele la finele lunii ianuarie 2021. Fondurile mobilizate au fost plătite statelor membre în rate, în termen de o săptămână de la data emisiunii 12 . Obligațiunile SURE au fost emise în contextul unui nou cadru al UE privind obligațiunile cu impact social, întrucât sprijinul acordat de UE statelor membre în cadrul instrumentului urmărește obiectivul social de menținere a locurilor de muncă, de susținere a veniturilor gospodăriilor și de sprijinire a economiei în ansamblu. Condițiile favorabile obținute de Comisie pentru împrumuturile contractate în cadrul SURE au fost transferate direct statelor membre prin creditare în regim „back-to-back” 13 (a se vedea secțiunea II).

II.Utilizarea asistenței financiare în cadrul SURE: sume acordate și plătite și alte aspecte financiare 

Această secțiune prezintă o imagine de ansamblu a statelor membre beneficiare și a sumelor acordate de Consiliu, precum și a plăților, a sumelor datorate și a calendarului de rambursare aplicabil.

(i) Imagine de ansamblu a statelor membre beneficiare și a sumelor acordate de Consiliu

Cererea de asistență financiară a statelor membre în cadrul SURE a fost puternică încă de la introducerea instrumentului, fiind alocat peste 90 % din bugetul total de 100 de miliarde EUR. Optsprezece state membre au solicitat și primit asistență financiară din partea Consiliului, suma totală ridicându-se la 90,3 miliarde EUR (a se vedea tabelul 2). Un al 19-lea stat membru a solicitat asistență financiară în cadrul SURE în februarie 2021 14 .

Primele trei sume, ca mărime, ale asistenței financiare acordate în cadrul SURE au fost destinate Italiei (27,4 miliarde EUR), Spaniei (21,3 miliarde EUR) și Poloniei (11,2 miliarde EUR). Împreună, aceste trei state membre au atins limita de concentrație a SURE, care specifică faptul că împrumuturile acordate celor trei state membre care reprezintă cea mai mare cotă din împrumuturi nu trebuie să depășească 60 % din bugetul total de 100 de miliarde EUR, adică 60 de miliarde EUR 15 .

Tabelul 2: Tablou general al sprijinului acordat în cadrul SURE

(ii) Plata, sumele datorate și calendarul de rambursare aplicabil

Comisia este responsabilă de operațiunile de împrumut. În conformitate cu Regulamentul SURE, Comisia este împuternicită să împrumute resurse, în numele Uniunii, de pe piețele de capital sau de la instituții financiare, pentru a finanța împrumuturile acordate în cadrul SURE (creditare în regim „back-to-back”) 16 .

Comisia a început să împrumute resurse în numele UE de pe piețele de capital prin emiterea de obligațiuni cu impact social la scurt timp după semnarea acordurilor de împrumut în octombrie 2020. Emiterea de obligațiuni a avut loc pe baza unei serii de operațiuni financiare. Până în prezent au fost efectuate în total patru operațiuni, după cum se arată mai jos. Emisiunile au avut un mare succes, interesul puternic al investitorilor conducând la condiții de preț favorabile pentru toate tranșele (a se vedea tabelul 3). La finele lunii februarie 2021, un total de 15 state membre primiseră 53,5 miliarde EUR prin 4 plăți, reprezentând 59 % din totalul de 90,3 miliarde EUR al fondurilor solicitate. Obligațiunile cu impact social SURE au fost emise cu maturități cuprinse între 5 și 30 de ani, având ca rezultat plăți către statele membre cu o maturitate medie de 14,5 ani 17 . Tabelul 5 oferă o imagine de ansamblu a sumelor plătite până acum statelor membre, specificându-se operațiunea de împrumut și maturitatea. De asemenea, tabelul prezintă sumele care trebuie încă plătite fiecărui stat membru.

Tabelul 3: Statistici principale privind operațiunile de împrumut ale UE în cadrul SURE (EUR)

Notă: Aceste statistici se referă la împrumuturile contractate de Comisie în numele Uniunii. MS se referă la ratele medii swap (midswap). Concesiunea de emisiune nouă se referă la prima plătită investitorilor care achiziționează o obligațiune nou emisă, în plus față de spreadul la care ar fi de așteptat să se tranzacționeze obligațiunile corespunzătoare pe piața secundară.

Prima operațiune SURE, în valoare de 17 miliarde EUR, a fost executată cu succes la 20 octombrie 2020, în două tranșe. Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în 2040. A existat un interes foarte puternic din partea investitorilor față de acest instrument cu rating ridicat, obligațiunile fiind suprasubscrise de peste 13 ori. La 27 octombrie 2020, fondurile au fost plătite Italiei, Poloniei și Spaniei.

A doua operațiune SURE a fost executată la 10 noiembrie 2020, ea reprezentând o sumă totală de 14 miliarde EUR. Această emisiune a fost și ea împărțită în două scadențe diferite: 8 miliarde EUR exigibile în noiembrie 2025 și 6 miliarde EUR exigibile în noiembrie 2050. Fondurile au fost plătite Croației, Ciprului, Greciei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Sloveniei și Spaniei.

A treia operațiune, compusă dintr-o tranșă unică, a fost executată cu succes la 24 noiembrie 2020, ea reprezentând o obligațiune de 8,5 miliarde EUR exigibilă în iulie 2035. Obligațiunea cu impact social pe 15 ani a acumulat cel mai mare portofoliu de ordine din istorie pentru orice emisiune de referință în tranșă unică și a reprezentat cea mai mare tranzacție pe 15 ani efectuată în spațiul „Suverane, Supranaționale și Agenții (Sovereigns, Supranationals and Agencies, SSA)” până în prezent. Fondurile au fost plătite Belgiei, Ungariei, Portugaliei, României și Slovaciei la 1 decembrie 2020.

Cea de-a patra operațiune și prima din 2021 a fost efectuată, în tranșă dublă, la 26 ianuarie 2021. Obligațiunea cu impact social în valoare de 14 miliarde EUR a fost divizată în două părți: 10 miliarde EUR exigibile în iunie 2028 și o o emisiune continuă de 4 miliarde EUR a obligațiunii existente, exigibilă în noiembrie 2050. Obligațiunile au fost suprasubscrise de peste 8, respectiv 12 ori, obligațiunea pe 7 ani fiind evaluată la un randament negativ de -0,497 %, iar obligațiunea pe 30 de ani la 0,134 %, un rezultat pozitiv pentru această maturitate. La 2 februarie 2021, fondurile au fost plătite Belgiei, Ciprului, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Greciei și Italiei.

Raportarea privind calendarul de rambursare este prezentată în tabelul 4. Rambursările principalului împrumutului sunt exigibile între 2025 și 2050. Plata dobânzilor se face anual.

Tabelul 4: Calendarul de rambursare a împrumuturilor SURE în curs ale UE

Tabelul 5: Plăți către statele membre în cadrul SURE (în mld. EUR)

III.Utilizarea instrumentului SURE: cheltuieli publice și măsuri naționale acoperite de SURE

Această secțiune face un rezumat al cheltuielilor publice și al măsurilor naționale întreprinse de statele membre în cadrul SURE.

3.1 Cheltuieli publice efective și cheltuieli publice planificate sprijinite de SURE

Această secțiune descrie atât utilizarea planificată, cât și utilizarea efectivă a asistenței financiare acordate în cadrul SURE, pe baza datelor raportate Comisiei de 17 state membre. 18 Statele membre beneficiare trebuie să utilizeze asistența financiară din cadrul SURE în principal în sprijinul propriilor scheme de șomaj tehnic sau al unor măsuri similare, în particular destinate lucrătorilor independenți și, după caz, în sprijinul unor măsuri relevante legate de sănătate, în special cele implementate la locul de muncă 19 . În primul rând, va fi prezentată alocarea cheltuielilor publice, urmată de acoperirea estimată a SURE în ceea ce privește angajații și firmele. Prezentarea se va baza pe două iterații ale rapoartelor prezentate de statele membre: cea din august 2020, la momentul solicitării de asistență financiară în cadrul SURE („raportarea inițială”), și cea de la finele lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2021 („raportarea actualizată”). Informațiile sunt prezentate așa cum au fost raportate de statele membre 20 .

În primul rând, la finele anului 2020, 80 % din cheltuielile publice totale planificate pentru măsuri eligibile fuseseră deja efectuate 21 . Asistența financiară din cadrul SURE a fost furnizată pentru a ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște și semnificative ale cheltuielilor publice efective, înregistrate începând de la 1 februarie 2020 din cauza implementării schemelor de șomaj tehnic și a unor măsuri similare pentru a contracara efectele socioeconomice ale pandemiei de COVID-19. De asemenea, instrumentul a permis utilizarea asistenței financiare pentru creșteri planificate ale cheltuielilor publice destinate unor astfel de măsuri. În iunie 2020, cheltuielile publice efectuate, sprijinite de SURE, au reprezentat 46 % din cheltuielile publice totale, această pondere crescând la 80 % în decembrie 2020. Graficul 1 arată evoluția acestui raport de la introducerea SURE.

Graficul 1: Evoluția lunară a cheltuielilor publice în cadrul SURE (efectuate și planificate)

Notă: Cheltuielile ușor negative din iulie 2021 se datorează plăților mari așteptate în luna respectivă din partea fondurilor structurale și de investiții europene în sprijinul schemelor de șomaj tehnic.

O comparație între rapoartele inițiale și cele actualizate ale statelor membre arată că acestea au cheltuit mai puțin decât se preconizase inițial în 2020. Volumul estimat al cheltuielilor publice efective din perioada februarie-iunie 2020 a scăzut cu 1,3 miliarde EUR în cea mai recentă raportare (a se vedea graficul 2). La momentul la care statele membre au solicitat asistență din partea SURE, acestea se așteptau să cheltuiască 90,0 miliarde EUR pe tot parcursul anului 2020 pentru măsuri eligibile în cadrul SURE. În cele din urmă, ele au cheltuit 79,3 miliarde EUR, cu 9,6 miliarde EUR mai puțin decât preconizaseră.

Rapoartele actualizate ale statelor membre au arătat o oarecare concentrare a cheltuielilor publice către sfârșitul perioadei. Jumătate din statele membre au efectuat cheltuieli publice mai mari în prima jumătate a anului 2020 decât estimaseră în august 2020, în timp ce restul au efectuat cheltuieli publice mai mici (a se vedea graficul 3). În cele două state membre cu cea mai mare creștere a cheltuielilor în prima jumătate a anului 2020, cheltuielile au scăzut apoi în a doua jumătate a anului. Nouă state membre au raportat cheltuieli publice mai mici în a doua jumătate a anului 2020 decât preconizaseră inițial. În majoritatea cazurilor, această evoluție este asociată unor cheltuieli planificate mai mari în 2021. Cu toate acestea, două state membre planifică o reducere a cheltuielilor și în 2021.

În rapoartele actualizate, statele membre au planificat să cheltuiască mai mult în 2021 și 2022 decât raportaseră inițial în august 2020. Cheltuielile publice planificate pentru măsuri eligibile în 2021 au crescut de la 7,4 miliarde EUR în raportarea inițială din august 2020 la 19,8 miliarde EUR în raportarea din ianuarie 2020 (a se vedea graficul 2). Doar două state membre au prezentat cheltuieli publice planificate pentru 2022 (1,3 miliarde EUR) în rapoartele actualizate. În momentul de față se preconizează cheltuieli publice totale de 99,1 miliarde EUR pentru măsuri eligibile la nivelul tuturor statelor membre beneficiare, ceea ce depășește suma totală acordată în cadrul SURE până în prezent. Această evoluție este în conformitate cu natura complementară a instrumentului SURE, în sensul că acesta completează finanțarea națională a sprijinului pentru ocuparea forței de muncă. Unele state membre, inclusiv cele care au atins limita de concentrație a SURE, plănuiesc să cheltuiască mai mult pentru aceste măsuri decât asistența financiară SURE pe care au solicitat-o.

Graficul 2: Cheltuieli publice raportate agregate

Graficul 3: Diferența dintre raportarea inițială și cea actualizată în ceea ce privește cheltuielile publice efectuate (% din cuantumul împrumutului)

Notă: Irlanda a solicitat asistență financiară în cadrul SURE la 27 octombrie 2020, iar raportarea nu s-a modificat de la tabelul inițial la cel actualizat. Cehia nu a furnizat un tabel de raportare actualizat înainte de data limită.

Aproape toate statele membre au cheltuit sau intenționează să cheltuiască suma totală acordată în cadrul SURE. În fapt, 15 state membre au cheltuit sau intenționează să cheltuiască mai mult decât actuala asistență financiară primită în cadrul SURE pentru măsuri eligibile (a se vedea graficul 4). Acest lucru înseamnă că, în ansamblul lor, statele membre vor cheltui pentru schemele de șomaj tehnic și măsurile similare mai mult decât suma pe care au solicitat-o în cadrul asistenței financiare SURE. Cu toate acestea, trei state membre au raportat cheltuieli planificate mai mici decât suma acordată în cadrul SURE pentru măsurile prevăzute în DPAC-urile lor. Aceste considerații se bazează pe raportarea actualizată a statelor membre, care au indicat, de asemenea, că au luat deja sau intenționează să ia măsuri, dacă va fi necesar, pentru a utiliza toată asistența financiară acordată în cadrul SURE, prelungind inclusiv, în unele cazuri, durata măsurilor prevăzute în DPAC-urile lor. Comisia va evalua toate modificările cheltuielilor planificate prezentate de statele membre, pentru a se asigura că acestea rămân conforme cu scopul SURE, și va propune modificări ale DPAC-urilor, după caz.

Notă: Cheltuielile publice se referă la cheltuielile raportate, neajustate pentru limita de concentrație, destinate măsurilor prevăzute în DPAC-uri, ceea ce înseamnă excluderea tuturor noilor măsuri raportate de statele membre care nu figurează în DPAC-uri. Datele sunt raportate conform tabelelor de raportare prezentate de statele membre. Cu toate acestea, după cum se observă în graficul 4, statele membre cu insuficiențe bugetare intenționează să utilizeze suma totală acordată în cadrul SURE. În particular, autoritățile italiene au menționat că intenționează să cheltuiască întreaga sumă acordată. În ceea ce privește graficul 5, cererea inițială de asistență financiară a Ungariei a fost plafonată la 49 % din cheltuieli pentru măsurile legate de sănătate, deoarece acestea sunt subsidiare și, prin urmare, nu puteau atinge sau depăși jumătate din suma totală acordată în cadrul SURE. În raportarea actualizată, și așa cum este cazul majorității statelor membre beneficiare, cheltuielile publice totale pentru măsurile eligibile în cadrul SURE vor depăși suma maximă acordată în cadrul SURE (și ar necesita o finanțare la nivel național sau prin alte instrumente). În cazul specific al Ungariei, acest excedent se datorează mai mult decât proporțional măsurilor legate de sănătate, explicând creșterea ponderii cheltuielilor legate de sănătate la peste 50 %. 

Cea mai mare parte a asistenței financiare acordate în cadrul SURE a fost utilizată de statele membre în sprijinul măsurilor privind piața muncii, iar un număr limitat de state membre au utilizat-o și pentru măsuri legate de sănătate. În total, 5 % din asistența financiară din cadrul SURE a fost alocată până acum unor măsuri legate de sănătate, iar 10 state membre au utilizat asistența financiară doar pentru scheme de șomaj tehnic și măsuri similare (a se vedea graficul 5). Regulamentul SURE permite finanțarea măsurilor legate de sănătate, însă în mod subsidiar. În deciziile de până acum luate de Consiliu cu privire la asistența financiară, niciunui stat membru nu i s-a permis o pondere a măsurilor legate de sănătate de peste 49 % 22 .

Asistența financiară în cadrul SURE este egală cu 2,8 % din salariile angajaților și ale lucrătorilor independenți din toate statele membre beneficiare în 2020 23 . Această pondere variază de la un stat membru la altul, situându-se între 0,8 % și 5,3 % (a se vedea graficul 6). Asistența financiară este, de asemenea, echivalentă cu 1,5 % din PIB-ul statelor membre beneficiare.

Graficul 6: Ponderea sumei împrumutate în masa salarială a angajaților și a lucrătorilor independenți per stat membru 

Notă: În acest caz, salariile sunt compuse din remunerațiile angajaților și excedentul brut de exploatare, la care se adaugă venitul mixt al gospodăriilor și al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor (salariile lucrătorilor independenți). Estimările pentru 2020 sunt preluate din previziunile Comisiei Europene din toamna anului 2020.

3.2Acoperirea SURE în ceea ce privește persoanele angajate și firmele

În 2020, se estimează că SURE a sprijinit între 25 și 30 de milioane de persoane, ceea ce reprezintă un sfert din totalul locurilor de muncă din statele membre beneficiare 24 . Aceste cifre reprezintă, de asemenea, aproximativ două treimi din angajații vizați de schemele de șomaj tehnic în UE 25 . Estimarea centrală de 26½ milioane se compune din aproximativ 21½ milioane de angajați și 5 milioane de lucrători independenți 26 . Graficul 7 prezintă o defalcare pe state membre, acoperirea fiind cuprinsă între 7 % și aproape 70 % din totalul locurilor de muncă. Numărul persoanelor care beneficiază de măsuri legate de sănătate este dificil de estimat cu un grad suficient de exactitate, deoarece măsurile sunt eterogene la nivelul statelor membre. Prin urmare, aceste estimări ar putea fi totodată considerate conservatoare, având în vedere că sprijinul SURE se extinde dincolo de măsurile privind piața muncii și, prin urmare, aduce beneficii unui public mai larg.

Graficul 7: Numărul de lucrători acoperiți de SURE (% din totalul ocupării forței de muncă în 2020)

Notă: Cifrele referitoare la acoperire sunt cele raportate de statele membre. Cifrele Cehiei se bazează pe raportarea inițială din august 2020, astfel încât cifra referitoare la acoperirea agregată presupune o acoperire a locurilor de muncă similară cu cea din celelalte state membre. Cifrele privind ocuparea totală a forței de muncă sunt preluate de la AMECO, utilizându-se definiția ocupării totale a forței de muncă din conturile naționale, care include atât salariații, cât și lucrătorii independenți.

Estimările Comisiei, bazate pe rapoartele statelor membre, indică faptul că între 1½ și 2½ milioane de firme au fost sprijinite de SURE în 2020 în toate statele membre. Numai 14 state membre au raportat date actualizate cu privire la acoperirea firmelor 27 . În ceea ce privește statele membre raportoare, aproape 800 000 de firme au fost sprijinite de SURE. Aceasta reprezintă 12 % din totalul firmelor din respectivele state membre. Întrucât unele state membre beneficiare mai mari nu au raportat datele solicitate, această cifră este incompletă și subreprezintă în mod semnificativ numărul total real al firmelor acoperite. Se estimează, pe baza unor ipoteze rezonabile 28 , că numărul firmelor acoperite va crește semnificativ până la un nivel situat între 1½ și 2½ milioane în momentul în care se vor lua în considerare celelalte patru state membre. Statele membre care nu au raportat Comisiei datele solicitate sunt invitate să facă acest lucru cu ocazia celui de-al doilea raport privind SURE.

3.3 O trecere în revistă concisă a schemelor de șomaj tehnic sau a măsurilor similare sprijinite de SURE

Un număr de 15 dintre cele 18 state membre care beneficiază de sprijin SURE au utilizat aceste fonduri pentru a suplimenta finanțarea unor scheme de șomaj tehnic. Acestea sunt programe publice care permit întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți economice să reducă temporar numărul de ore lucrate de propriii angajați, cărora li se acordă sprijin financiar din fonduri publice pentru orele nelucrate. Dintre cele trei state membre care nu au utilizat asistența financiară în cadrul SURE pentru finanțarea schemelor de șomaj tehnic, Irlanda și Malta dispun de scheme similare care oferă companiilor afectate de criza COVID-19 sprijin sub formă de subvenții salariale (a se vedea mai jos). Pe de altă parte, Ungaria dispune de un sistem de șomaj tehnic, dar cheltuielile sale publice au fost finanțate în întregime prin Fondul social european (și, prin urmare, nu au fost eligibile în cadrul SURE).

În majoritatea cazurilor, schemele de șomaj tehnic sprijinite sunt scheme noi, înființate ca răspuns la pandemia de COVID-19 (a se vedea tabelul 6). Toate aceste noi scheme au fost instituite pe o bază temporară și sunt condiționate de dificultățile economice întâmpinate. Cele cinci state membre sprijinite de SURE care dispuneau deja de scheme de șomaj tehnic înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19 (Belgia, Spania, Italia, Portugalia și Slovacia) le-au adaptat ca răspuns la pandemie. Modificările introduse s-au referit în principal la simplificarea temporară a procedurilor administrative, la o extindere a acoperirii, o relaxare a condițiilor de eligibilitate, o generozitate mai mare (pentru angajați și/sau angajatori) și la o durată mai mare a sprijinului.

Toate schemele naționale de șomaj tehnic oferă sprijin angajaților ale căror contracte au fost complet suspendate ca urmare a întreruperii complete a activităților economice. În plus, majoritatea (dar nu totalitatea) schemelor oferă sprijin și în cazul unei reduceri parțiale a programului de lucru, când activitățile economice sunt reduse. În timp ce, în majoritatea cazurilor, companiile sunt libere să aleagă amploarea reducerii timpului de lucru, în unele țări se aplică restricții. De exemplu, în Grecia și Slovenia, pe lângă suspendarea completă a lucrului (în cazul unei întreruperi complete a activităților), este permisă numai o reducere de la normă întreagă la fracțiune de normă. Cuantumul sprijinului public este în general calculat ca procent din salariul angajatului și variază între 50% și 100%. Anexa 1 oferă detalii suplimentare cu privire la schemele de șomaj tehnic.

Toate cele 18 state membre, cu excepția Bulgariei și a Croației, au solicitat sprijin și pentru finanțarea unor „măsuri similare schemelor de șomaj tehnic”. În majoritatea cazurilor, era vorba despre programe complementare schemelor de șomaj tehnic. Acestea sunt măsuri vizând protejarea angajaților și a lucrătorilor independenți, care reduc incidența șomajului și pierderea de venituri în contextul crizei COVID-19, dar care nu se încadrează strict în definiția schemei de șomaj tehnic menționată mai sus. Numărul și tipul măsurilor care se încadrează în această categorie variază considerabil. Ele pot fi grupate în general, după cum urmează:

-Schemele de subvenționare a salariilor, precum cele prezente în Irlanda și Malta și menționate mai sus, care subvenționează costurile legate de forța de muncă ale companiilor afectate de criza COVID-19. Aceste scheme îndeplinesc același obiectiv ca schemele de șomaj tehnic (adică păstrarea locurilor de muncă, sprijinirea eforturilor companiilor de a evita concedierea angajaților). Cu toate acestea, sprijinul acordat nu este direct legat de reducerea efectivă a numărului de ore lucrate de fiecare angajat, ci doar de reducerea cifrei de afaceri.

-Măsurile de sprijinire a lucrătorilor independenți, prezente în aproape toate statele membre care au solicitat sprijin SURE. Acestea cuprind prestațiile unice de sprijin pentru venit, acordate fie ca sumă forfetară, fie în funcție de câștigurile anterioare/pierderile realizate, precum și alte măsuri de sprijin care reduc costurile de exploatare ale întreprinderilor, în măsura în care de acestea pot beneficia lucrătorii independenți și întreprinderile unipersonale. O cerință esențială este aceea ca beneficiarii sprijinului să-și exercite în continuare profesia de lucrători independenți sau activitatea antreprenorială (adică să nu abandoneze activitatea).

-Prestațiile speciale de concediu parental (Belgia, Cehia, Italia, Portugalia, Cipru și Malta), care oferă sprijin pentru venituri angajaților și/sau lucrătorilor independenți cu copii în perioadele de închidere excepțională a școlilor.

-Sprijinul pentru lucrătorii sezonieri (Cipru, Grecia, Italia, Spania) cu un contract de muncă suspendat din cauza pandemiei, în principal în sectorul turismului și/sau al agriculturii. Este vorba despre lucrătorii sezonieri „obișnuiți” care trebuiau să-și reia activitatea în sezonul de primăvară/vară 2020, dar nu au putut face acest lucru din cauza pandemiei de COVID-19.

-Sprijinul pentru formare legat de șomajul tehnic (Belgia, Portugalia). Acest tip de sprijin promovează asigurarea de formare profesională în beneficiul lucrătorilor aflați în șomaj tehnic.

Nouă state membre au solicitat asistență financiară în cadrul SURE pentru finanțarea unor cheltuieli legate de sănătate în directă legătură cu urgența COVID-19. Această categorie cuprinde:

-Concediul de boală special și/sau concediul de carantină pentru COVID-19 (Cipru, Letonia, Malta, Portugalia, Spania).

-Costurile legate de înăsprirea cerințelor de sănătate și siguranță pentru sectorul public (Letonia, Ungaria, Portugalia).

-Măsurile care vizează reducerea costurilor legate de înăsprirea cerințelor de sănătate și securitate sanitară la locul de muncă, pentru sectorul privat (Italia).

-Creșterea cheltuielilor pentru sistemul public de sănătate, inclusiv a costurilor cu personalul [de exemplu, ore suplimentare și remunerație suplimentară pentru personalul medical, angajarea de personal suplimentar temporar (Ungaria, România, Portugalia), lucrări de renovare a spitalelor (Ungaria) și/sau achiziționarea de noi echipamente, materiale de protecție, alte materiale și consumabile (Belgia, Ungaria, Letonia, Portugalia)].

Tabelul 6 – Caracteristicile schemelor naționale de șomaj tehnic sprijinite de SURE

IV.O analiză preliminară a impactului SURE

Această secțiune oferă o analiză preliminară atât a impactului SURE asupra ocupării forței de muncă și a finanțelor publice, cât și a altor efecte ale instrumentului.

4.1Estimarea impactului SURE asupra ocupării forței de muncă

Se examinează variațiile ratelor șomajului în statele membre beneficiare pentru a se oferi o primă evaluare indicativă a impactului măsurilor de sprijinire a politicilor în contextul pandemiei, inclusiv al SURE. Obiectivul SURE este de a ajuta statele membre să mențină locurile de muncă ale angajaților și ale lucrătorilor independenți din întreaga UE pe parcursul pandemiei de COVID-19, protejând astfel cetățenii și facilitând o redresare rapidă odată cu stingerea pandemiei. Deși este dificil să se conceapă un scenariu contrafactual al performanței pieței muncii în absența SURE, analiza prezentată aici examinează evoluția relației dintre producție și șomaj din momentul izbucnirii pandemiei. Rezultatele trebuie interpretate cu prudență, deoarece relația producție-ocuparea forței de muncă este afectată de o gamă largă de factori, printre care și SURE.

Creșterea ratelor șomajului în 2020 în toate statele membre beneficiare a fost în mod clar mai redusă decât în timpul crizei financiare mondiale, în ciuda scăderii mai severe a PIB-ului în 2020 (a se vedea graficul 8). Conform previziunilor Comisiei din iarna anului 2021, se estimează că creșterea PIB-ului real va încetini cu 5,8 % în țările care au beneficiat de finanțare în cadrul SURE în 2020. Această scădere este mai mare decât cea observată în timpul perioadei de vârf a crizei financiare mondiale din 2009. În același timp, se estimează că rata șomajului va crește cu doar 0,7 puncte procentuale în 2020, comparativ cu o creștere de 2,6 puncte procentuale în 2009.

Graficul 8: Modificări ale PIB-ului real și ale șomajului în statele membre beneficiare în 2009 față de 2020

Notă: Graficul prezintă mediile simple ale statelor membre beneficiare ale SURE. Rata șomajului din 2020 este media ratelor lunare ale șomajului pentru anul 2020.

Sursă: Eurostat; PIB-ul pentru 2020 este preluat din previziunile Comisiei din iarna anului 2021 

Reactivitatea șomajului la modificările producției în 2020 a fost mai redusă decât se preconizase în statele membre beneficiare (a se vedea graficele 9 și 10) 29 . Măsurile de politică rapide și semnificative luate în 2020 pentru soluționarea crizei au atenuat impactul scăderii producției asupra șomajului. Prin urmare, creșterea ratelor șomajului a fost, în majoritatea țărilor, mai mică decât se aștepta 30 .

Notă: axa y: Variația preconizată a ratelor șomajului corespunde previziunii obținute dintr-un model de regresie cu date de tip panel pentru statele membre beneficiare (graficul 9) și dintr-un model de regresie specific fiecărei țări (graficul 10) pentru perioada 1999-2019. Analiza se bazează pe o abordare de tipul Legii lui Okun, în care variabila dependentă reprezintă variația ratei șomajului, iar variabila independentă se referă la rata de creștere a PIB-ului real. Specificația ia în calcul, pe de o parte, caracteristicile pieței muncii specifice fiecărei țări (invariabile în timp) prin intermediul efectelor fixe de țară, iar pe de altă parte, factorii comuni întregului eșantion prin intermediul efectelor fixe de timp. Rezultatele par robuste atunci când se utilizează variabile independente suplimentare, precum legislația de protejare a ocupării forței de muncă și modificarea ratei de participare la forța de muncă. Specificația ia în calcul endogenitatea producției prin utilizarea unui estimator GMM (General Method of Moments) al primei diferențe. Croația nu este inclusă din motive de disponibilitate a datelor. În comparație cu recentele studii bazate pe Legea lui Okun 31 , meritul acestei analize este că ea se concentrează numai asupra beneficiarilor SURE și încearcă să coreleze diferența dintre șomajul real și cel preconizat cu cuantumul sprijinului SURE.

Sursa: Previziunile Comisiei din toamna anului 2020, rata șomajului agregat în 2020 conform Eurostat (a se vedea nota la graficul 8).

Unul dintre motivele principale pentru creșterea mai redusă a ratelor șomajului în 2020 a fost implementarea măsurilor de sprijin în materie de politici, inclusiv a SURE (graficul 11). Pe baza probelor preliminare, creșterea mai mică decât se preconizase a șomajului poate fi parțial atribuită utilizării pe scară largă a schemelor de șomaj tehnic, inclusiv în statele membre beneficiare ale instrumentului SURE. Acest lucru a ajutat la menținerea locurilor de muncă și a limitat creșterea șomajului. Alți factori sunt legați de faptul că persoanele nu au putut să caute în mod activ un loc de muncă sau au fost descurajate să facă acest lucru din cauza încetării activităților în multe sectoare ale economiei..

Graficul 11: Relația dintre variația ratei șomajului în 2020 și finanțarea aprobată în cadrul SURE

Notă: axa y: Variația preconizată a ratelor șomajului rezultă din modelul de regresie specific fiecărei țări prezentat în graficul 10 și explicat în nota la graficele 9 și 10.

Sursa: Previziunile Comisiei din toamna anului 2020.

4.2Factorii determinanți ai efectelor SURE: discuție și rezultate bazate pe sondaje

Impactul SURE nu se limitează la menținerea locurilor de muncă. Se pot identifica trei efecte suplimentare: o încredere sporită la nivelul întregii UE, sprijinul acordat de UE schemelor de șomaj tehnic și încurajarea utilizării acestora, precum și posibilitatea oferită statelor membre de a cheltui mai mult decât ar fi putut-o face în absența SURE pentru a sprijini ocuparea forței de muncă Aceste efecte sunt însă dificil de estimat în mod empiric.

În primul rând, SURE a ameliorat încrederea generală în capacitatea UE de a răspunde în mod efectiv la o criză fără precedent. Capacitatea statelor membre de a conveni în privința SURE – un tip de asistență financiară nou, inovator, oferit în temeiul articolului 122 din TFUE, cu o dimensiune socială și o justificare economică puternice – precum și furnizarea voluntară de garanții către UE pentru a contribui la asigurarea solidității financiare a instrumentului, au trimis un semnal puternic cu privire la capacitatea UE de a răspunde efectiv și rapid la o criză de tip nou. De asemenea, aceasta a contribuit la dinamica pozitivă care a acompaniat anunțul ulterior referitor la instrumentul Next Generation EU. În particular, în mai 2020, Comisia a prezentat o propunere privind instituirea unui Mecanism de redresare și reziliență, care a fost adoptată în cele din urmă de Consiliu și de Parlamentul European la începutul lunii februarie 2021. Această capacitate colectivă de a răspunde rapid la criza provocată de pandemia de COVID-19 și crearea unor noi instrumente de urgență, inclusiv a SURE, au contribuit probabil la sprijinirea încrederii agenților economici din UE, la reducerea spreadului ratei dobânzii pentru împrumuturile suverane ale statelor membre și la îmbunătățirea perspectivelor de creștere ale UE 32 . În acest context, SURE ar putea fi privit ca instrument de mobilizare a unui sprijin pentru politica bugetară și de asigurare, astfel, a unei bune conlucrări între o orientare bugetară favorabilă și o politică monetară acomodativă, în vederea contracarării consecințelor crizei.

În al doilea rând, prin intermediul SURE, UE a sprijinit și încurajat utilizarea politicilor de șomaj tehnic în statele membre. Prin acordarea de asistență financiară statelor membre pentru a le ajuta să finanțeze scheme de șomaj tehnic în beneficiul întreprinderilor afectate de pandemie, precum și măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, SURE a încurajat statele membre să urmeze aceste tipuri de politici, de asemenea în conformitate cu Orientările privind ocuparea forței de muncă pentru 2020. Acest instrument – împreună cu sprijinul oferit prin fondurile structurale și de investiții europene, în special prin Fondul social european și prin Inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII și CRII +) – a permis statelor membre să introducă politici mai ambițioase.

Majoritatea statelor membre beneficiare au indicat că SURE a jucat un rol în decizia lor de a adopta o schemă de șomaj tehnic nouă sau de a modifica o schemă existentă 33 . Nouă state membre au instituit o schemă de șomaj tehnic nouă ca răspuns la criza COVID-19 34 , iar patru state membre au modificat o schemă de șomaj tehnic existentă 35 . Majoritatea acestor scheme fuseseră introduse sau modificate în martie 2020, cu puțin timp înainte ca Comisia să propună instrumentul SURE. De atunci, Ungaria, Grecia, România și Slovenia au introdus scheme noi, iar Italia și Spania au continuat să modifice schemele preexistente (a se vedea tabelul A.1 din anexa 1) 36 . 

SURE a permis, de asemenea, anumitor state membre să fie mai ambițioase în ceea ce privește măsurile similare schemelor de șomaj tehnic. Toate statele membre (cu excepția Bulgariei și a Croației) au solicitat asistență financiară SURE și pentru scheme similare celor de șomaj tehnic, ceea ce include sprijin pentru lucrătorii independenți, precum și alte măsuri de menținere a locurilor de muncă. Unele state membre introduseseră aceste măsuri anterior propunerii de instituire a SURE, iar altele ulterior acesteia 37 . Majoritatea statelor membre chestionate au introdus noi scheme similare celor de șomaj tehnic ca răspuns la potențiala disponibilitate a finanțării din partea SURE 38 . Mai mult, în trei state membre, disponibilitatea finanțării SURE a contribuit la o creștere a bugetului alocat acestor scheme.

În al treilea rând, ca element primar al răspunsului politic al UE, SURE a întărit încrederea statelor membre de a contracta împrumuturi și a efectua cheltuieli mai mari decât ar fi făcut-o în alte condiții. SURE le-a permis, de asemenea, să-și mențină sau să-și sporească cheltuielile publice pentru sprijinirea ocupării forței de muncă. Acest lucru este valabil mai ales atunci când finanțarea este disponibilă la rate foarte mici și este oferită la maturități suficient de lungi, așa cum este cazul SURE. Aceste împrumuturi suplimentare pot fi utilizate fie pentru scheme de șomaj tehnic, fie pentru alte politici legate de pandemie, deoarece asistența financiară oferită în cadrul SURE le-ar permite totodată să realoce finanțarea pe care o planificaseră pentru schemele de șomaj tehnic către alte domenii de politică mai largi, pentru a contracara impactul socioeconomic al pandemiei.

Majoritatea statelor membre beneficiare au indicat că sprijinul SURE a avut un rol în creșterea temporară atât a acoperirii și a generozității schemelor de șomaj tehnic și a măsurilor similare, cât și a finanțării generale a politicilor de contracarare a crizei provocate de COVID-19. 39 Șase state membre au indicat că bugetul schemelor lor de șomaj tehnic a fost majorat după ce Comisia a propus crearea SURE. În două dintre aceste cazuri, s-a considerat că SURE a avut o puternică influență asupra deciziei.

4.3Analiza impactului financiar direct: economii estimate la rata dobânzii

Un anumit număr de state membre au făcut economii la plata dobânzilor datorită asistenței financiare primite din partea SURE. Împrumuturile SURE au oferit statelor membre rate ale dobânzilor mai mici decât dacă acestea ar fi emis ele însele datorii suverane pentru a finanța schemele de șomaj tehnic sau măsurile similare. Obligațiunile cu impact social SURE au fost emise cu rate foarte mici, chiar și la maturități lungi, datorită ratingului de credit AAA al UE și lichidității obligațiunilor.

Se estimează că statele membre au economisit în total 5,8 miliarde EUR în perioada primelor patru emisiuni ale SURE, adică până la plata din 2 februarie 2021. Această sumă va crește odată cu plățile ulterioare. Prin urmare, estimările prezentate corespund probabil unei limite inferioare și vor crește odată cu cele 36,8 miliarde EUR care urmează încă să fie plătite. Tabelul 7 oferă o defalcare a economiilor la dobânzi per stat membru, iar caseta 1 oferă detalii suplimentare privind metoda de calcul 40 .

Tabelul 7: Economii la rata dobânzii per stat membru

Notă: Economiile la dobânzi sunt calculate obligațiune cu obligațiune și sunt însumate în funcție de data emiterii și de maturitate. Statele membre au împrumutat de la UE la maturități medii diferite. În cazul statelor membre care au contractat o mare parte din împrumuturi la maturități lungi sau foarte lungi, economiile totale la dobânzi tind să fie mai mari decât produsul dintre spreadul mediu și maturitatea medie. Acest lucru se datorează faptului că spreadul și maturitatea sunt în general corelate în mod pozitiv, cu alte cuvinte curbele de randament ale obligațiunilor SURE ale UE tind să fie mai plate decât curbele de randament ale obligațiunilor naționale.

* Pentru Ungaria nu este disponibilă curba de randament a obligațiunilor denominate în euro. În locul acesteia, a fost utilizată curba de randament în moneda națională.

5Persistența evenimentelor excepționale care justifică aplicarea Regulamentului SURE 

Regulamentul SURE impune, de asemenea, Comisiei să raporteze cu privire la persistența evenimentelor excepționale care justifică aplicarea instrumentului SURE. 41  Din cauza recrudescenței infecțiilor începând din toamnă, circumstanțele excepționale care au impus introducerea SURE și a măsurilor de urgență în sprijinul cetățenilor în domeniul ocupării forței de muncă continuă să fie prezente. Europa luptă cu o recrudescență a cazurilor de COVID-19 din toamna anului 2020, inclusiv cu apariția unor tulpini noi, mai virulente, fapt ce a condus la o înăsprire semnificativă a restricțiilor. La 25 februarie 2021, incidența pe 14 zile a virusului în UE/SEE era de 283 la 100 000 de locuitori, mai puțin de jumătate din nivelul înregistrat în noiembrie 2020, dar depășind, cu toate acestea, în mod semnificativ incidența din vara trecută, când a avut loc prima relaxare a restricțiilor 42 . De la începutul anului 2021, spitalele și secțiile de terapie intensivă se află la sau aproape de capacitatea maximă în multe state membre.

Noua înăsprire a restricțiilor a stopat redresarea, după relansarea activității economice înregistrată în al treilea trimestru al anului 2020. Deși impactul economic nu a fost la fel de sever ca cel din primul val al pandemiei – datorită utilizării unor restricții mai specifice și faptului că întreprinderile și persoanele fizice se adaptaseră deja restricțiilor – redresarea a fost întreruptă. În al patrulea trimestru al anului 2020, PIB-ul real al UE s-a contractat cu 0,4 % față de trimestrul anterior, după ce crescuse cu 11,5 % în trimestrul al treilea. Din cauza faptului că măsurile de izolare continuă să fie încă în vigoare în întreaga Europă, se anticipează o nouă contracție în primul trimestru al anului 2021. Previziunile de iarnă ale Comisiei, publicate la 11 februarie 2021, prevăd o creștere a PIB-ului real al UE de 3,7 % în 2021, după scăderea fără precedent, de 6,3 %, din 2020.  43 Prin urmare, nivelul PIB-ului la finele anului 2021 ar urma să rămână cu 2,8 puncte procentuale sub nivelul său anterior crizei din 2019.

În contrast cu redresarea robustă din industrie, activitatea sectorului serviciilor rămâne redusă. Producția industrială din UE și-a continuat redresarea în al patrulea trimestru al anului 2020, revenind aproape de nivelurile sale anterioare crizei. Prin contrast, după redresarea lor completă din vară, vânzările cu amănuntul s-au redus din nou în toamnă, odată cu înăsprirea restricțiilor în întreaga UE, în timp ce unele servicii, cum ar fi turismul, nu și-au revenit deloc după șocul inițial din martie 2020.

Ultimele restricții au afectat din nou puternic sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă, precum ospitalitatea, divertismentul și turismul. Restricțiile sanitare continuă să afecteze puternic aceste sectoare cu utilizare intensivă a forței de muncă. Nevoia nesatisfăcută în materie de ocupare, adică deficitul de pe piața forței de muncă, semnalează existența unor efecte negative grave 44 . Mai mult, se preconizează că rata șomajului va crește în 2021, pe măsură ce sprijinul pentru ocuparea forței de muncă va fi retras, iar persoanele își vor putea căuta în mod activ un loc de muncă odată cu redeschiderea economiilor 45 .

Deși este de așteptat ca activitatea să înregistreze o creștere moderată în trimestrul al doilea și una mai puternică în trimestrul al treilea, incertitudinea și riscurile care înconjoară perspectivele economice rămân ridicate. Riscurile pozitive sunt legate în principal de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare a măsurilor de izolare mai rapidă decât previziunile actuale și, prin urmare, la o redresare mai timpurie și mai puternică. Creșterea economică ar putea fi favorizată și de cererea reprimată puternică datorată economiilor gospodăriilor, situate la niveluri istorice, precum și costurilor de finanțare reduse și politicilor favorabile. Pe de altă parte, apariția unor noi tulpini ale virusului sau desfășurarea lentă a campaniilor de vaccinare ar putea întârzia ridicarea măsurilor de izolare, cu efecte negative asupra încrederii, care ar conduce la economii preventive suplimentare și la întârzierea deciziilor investiționale. Acest lucru subliniază necesitatea menținerii sprijinului politic acordat economiei și ocupării forței de muncă, pentru a evita apariția unor rupturi mai profunde în țesătura economiei și societății europene 46 . Măsurile relevante în materie de politici includ schemele de șomaj tehnic eligibile pentru sprijin SURE, precum și măsurile care promovează crearea de locuri de muncă și tranzițiile profesionale, în conformitate cu Recomandarea Comisiei referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă 47 .

SURE este, prin definiție, un instrument temporar, iar peste 90 % din resursele sale au fost deja angajate. Continuarea politicilor de menținere a locurilor de muncă actuale dincolo de ceea ce este justificat de circumstanțe poate într-adevăr să întârzie, mai degrabă decât să favorizeze redresarea. Dacă faza de urgență se încheie pe parcursul anului 2021, situația ar putea impune alte măsuri, în special politici active pe piața muncii, cum ar fi stimulentele pentru angajarea de personal și sprijinul antreprenorial, oportunitățile de perfecționare și recalificare, precum și sprijinul sporit din partea serviciilor de ocupare a forței de muncă.

6Obligațiile de raportare în temeiul cadrului UE privind obligațiunile cu impact social SURE 

Această secțiune prezintă raportarea relevantă în temeiul secțiunii 2.4 a cadrului UE privind obligațiunile cu impact social SURE („cadrul”). Ea include atât raportarea privind alocarea fondurilor SURE per stat membru beneficiar și per tip principal de cheltuieli sociale eligibile avut în vedere, cât și raportarea impactului.

Introducerea SURE a făcut, de asemenea, parte din angajamentul UE pentru o finanțare sustenabilă, promovând dezvoltarea pieței obligațiunilor cu impact social. La 7 octombrie 2020, Comisia a anunțat că va emite toate obligațiunile SURE ca obligațiuni cu impact social și a adoptat cadrul UE privind obligațiunile cu impact social. Obligațiunile cu impact social oferă investitorilor un activ ale cărui venituri sunt utilizate pentru a promova rezultate sociale pozitive.

Cadrul oferă asigurări investitorilor în ceea ce privește conformitatea sa cu principiile ICMA privind obligațiunile cu impact social 48 . Acestea din urmă sunt stabilite pentru a asigura faptul că fondurile SURE vor fi utilizate pentru finanțarea unor măsuri specifice de politică socială. Secțiunea 2.4 a cadrului stabilește angajamentul de a raporta în legătură cu o serie de elemente de raportare, pentru a asigura transparența în acest sens, în special cu privire la alocarea și la impactul fondurilor SURE.

În primul rând, în ceea ce privește alocarea, trebuie raportată defalcarea fondurilor SURE în funcție de statul membru beneficiar și de tipul principal de cheltuieli sociale eligibile avut în vedere. Defalcarea fondurilor acordate și plătite fiecărui stat membru este prevăzută în secțiunea II (ii) a prezentului raport. Până în februarie 2021, cinci state membre primiseră suma totală acordată de către Consiliu, două state membre primiseră aproximativ trei sferturi din suma respectivă, iar opt state membre primiseră aproximativ jumătate. Secțiunea III.1 descrie alocarea în funcție de tipul cheltuielilor eligibile, adică măsurile privind piața muncii față de măsurile legate de sănătate, pentru toate statele membre beneficiare ale SURE. În ansamblu, 94 de miliarde EUR sau 95 % din cheltuielile publice sunt alocate unor măsuri privind piața muncii. Această proporție rămâne neschimbată dacă sunt excluse Bulgaria, Cehia și Irlanda, care nu au primit încă plăți.

În al doilea rând, Comisia s-a angajat să raporteze cu privire la impactul fondurilor SURE pe baza informațiilor pe care statele membre beneficiare trebuie să le furnizeze la fiecare șase luni cu privire la implementarea cheltuielilor publice planificate. Acestea ar putea include, de exemplu, date privind numărul de persoane și firme acoperite sau sprijinite de politicile finanțate. Cadrul precizează că această raportare va depinde de calitatea și granularitatea informațiilor raportate de statele membre. Secțiunea III.2 a prezentului raport prezintă estimări ale procentului de angajați și lucrători independenți acoperiți de instrument. Aproximativ un sfert dintre angajați și lucrătorii independenți au fost sprijiniți de SURE în toate statele membre beneficiare în 2020.

Impactul SURE este analizat și în secțiunea IV a prezentului raport. Se arată acolo că, în toate statele membre beneficiare, șomajul nu a crescut atât de mult în 2020 cât se preconizase, având în vedere scăderea semnificativă înregistrată la nivelul producției, ceea ce demonstrează contribuția SURE la prevenirea pierderilor de locuri de muncă. Alte efecte pozitive ale instrumentului SURE, cum ar fi ameliorarea încrederii în economia UE, încurajarea unor scheme ambițioase de șomaj tehnic și a unor economii la dobânzi pentru statele membre, sunt și ele discutate în această secțiune.

În general, fondurile SURE care au fost acordate și plătite statelor membre au fost alocate unor cheltuieli publice destinate schemelor de șomaj tehnic și măsurilor similare. Ca atare, acestea au fost utilizate pentru finanțarea unor măsuri de politică socială, în conformitate cu însuși obiectivul obligațiunilor cu impact social.

Anexa 1: Imagine de ansamblu a schemelor de șomaj tehnic și a altor măsuri similare

Tabelul A.1: Scheme de șomaj tehnic și alte măsuri similare per stat membru

(1) Orientările politice ale Comisiei pentru perioada 2019-2024 au propus instituirea unui sistem european de reasigurare a indemnizațiilor de șomaj, pentru a proteja cetățenii europeni și a reduce presiunea asupra finanțelor publice în perioadele de șocuri externe.

(2) Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19 ( https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0672&from=en ).

(3) Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul SURE.

(4)   https://ec.europa.eu/info/strategy/eu-budget/eu-borrower/eu-borrowing-activities/eu-sure-social-bond-framework_en  

(5) Secțiunile II și III se referă la utilizarea asistenței financiare în cadrul SURE în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul SURE.

(6) Propunere de Regulament al Consiliului privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație de urgență (SURE) ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19, COM/2020/139 final. ( https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2020%3A0139%3AFIN )

(7) A se vedea articolele 11 și 12 din Regulamentul SURE.

(8) A se vedea articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul SURE.

(9) A se vedea articolul 6 din Regulamentul SURE.

(10) A se vedea articolul 12 alineatul (3) din Regulamentul SURE.

(11) A se vedea articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul SURE.

(12) A se vedea articolul 7 din Regulamentul SURE.

(13) În regimul de creditare „back-to-back”, Comisia împrumută în numele Uniunii și acordă împrumuturi statelor membre în aceleași condiții.

(14) La 26 februarie 2021, Comisia a prezentat o propunere de Decizie de punere în aplicare a Consiliului privind acordarea unui sprijin temporar în valoare de 230 de milioane EUR Estoniei în temeiul Regulamentului SURE (COM/2021/104 final).

(15) Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul SURE. Limita de concentrație înseamnă că aceste trei state membre nu vor avea posibilitate de a solicita niciun fel de sprijin suplimentar și că niciun alt stat membru nu va avea posibilitatea de a împrumuta un total mai mare de 11,2 miliarde EUR (cea de-a treia sumă, ca mărime, acordată până acum), deoarece în acel caz s-ar depăși limita de 60 %.

(16) Articolul 4 din Regulamentul SURE.

(17) Articolul 2 alineatul (1) din fiecare decizie de punere în aplicare a Consiliului precizează că împrumutul acordat de Uniune statului membru are o maturitate medie maximă de 15 ani.

(18) Cehia nu a prezentat, până la data limită, un raport actualizat în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul SURE și, ca atare, toate datele referitoare la Cehia se bazează pe raportarea inițială din august 2020.

(19) A se vedea articolul 3 alineatul (2) și articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul SURE.

(20) Noile măsuri prezentate de statele membre la momentul raportării actualizate nu sunt încă luate în considerare, deoarece nu au fost încă evaluate din perspectiva eligibilității.

(21) Măsurile eligibile sunt cele descrise la articolul 3 alineatul (2) din regulament: scheme naționale de șomaj tehnic sau măsuri similare și, în subsidiar, măsuri legate de sănătate.

(22) Comisia a oferit în mod consecvent statelor membre, atât bilateral, cât și în cadrul Consiliului, orientări potrivit cărora aceste măsuri nu trebuiau să depășească 15 % din suma acordată.

(23) În acest caz, salariile sunt compuse din remunerațiile angajaților și excedentul brut de exploatare, la care se adaugă venitul mixt al gospodăriilor și al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor (salariile lucrătorilor independenți).

(24) În timp ce raportarea cheltuielilor publice de către statele membre a fost satisfăcătoare, raportarea solicitată de Comisie cu privire la firmele și persoanele care beneficiază de măsuri sprijinite de SURE a fost incompletă și eterogenă la nivelul statelor membre. Acest lucru a necesitat utilizarea unor ipoteze rezonabile și apelarea la alte surse de date disponibile (a se vedea notele de subsol 26 și 28). Prin urmare, raportul prezintă estimări aproximative cu privire la acoperirea persoanelor și a firmelor, din cauza rapoartelor incomplete ale statelor membre. Responsabilitatea raportării datelor le revine statelor membre. Trebuie remarcat faptul că informațiile privind firmele și angajații, pe care Comisia le-a solicitat statelor membre, se bazează pe eforturile Comisiei – în conformitate cu secțiunea 2.4 a cadrului UE privind obligațiunile cu impact social SURE – de a obține de la statele membre beneficiare date și indicatori relevanți, precum numărul de locuri de muncă și numărul de companii beneficiare/sprijinite. Raportarea referitoare la impact va depinde de calitatea și granularitatea informațiilor furnizate Comisiei.

(25) Această proporție este o estimare aproximativă, deoarece datele disponibile referitoare la angajații vizați de scheme de șomaj tehnic se referă doar la numărul persoanelor care au solicitat scheme de șomaj tehnic, se bazează pe cifrele de vârf din aprilie/mai 2020 și nu include lucrătorii independenți. Pentru a alinia mai bine aceste date cu datele privind acoperirea SURE, am exclus lucrătorii independenți din acoperirea SURE și am presupus că schemele de șomaj tehnic sunt acoperite de „măsuri similare”.

(26) Cehia nu a raportat informații actualizate cu privire la acoperire. Cifra agregată presupune o acoperire a locurilor de muncă similară cu celelalte state membre, adică aproape de un sfert din totalul locurilor de muncă. Cu toate acestea, dacă tabelul de raportare al Cehiei din august 2020 ar fi confirmat drept corect, estimarea agregată a persoanelor sprijinite de SURE ar crește la 27,5 milioane. Defalcarea pe state membre din graficul 7 prezintă informațiile astfel cum au fost raportate de statele membre. Acoperirea măsurilor SURE în ceea ce privește locurile de muncă este semnificativ mai mare decât acoperirea masei salariale. Acest lucru se datorează, printre altele, faptului că este posibil ca unele persoane să fi beneficiat de sprijin numai pentru câteva luni, și nu pentru întregul an pentru care au fost plătite salariile.

(27) Cele 14 state membre care au raportat acoperirea firmelor sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia. Cehia a furnizat cifre numai în raportarea inițială.

(28) Limita inferioară de 1½ milioane a estimării presupune o acoperire similară a firmelor în aceste patru state membre. Limita superioară a estimării (2½ milioane) ține cont de faptul că acoperirea angajaților este mai mare, în medie, în aceste patru state membre, ceea ce s-ar putea traduce printr-o acoperire mai mare a firmelor.

(29) Impactul evoluțiilor la nivelul creșterii economice asupra șomajului este deseori menționat în literatura economică sub denumirea de „Legea lui Okun”. Mai mult o „regulă empirică generală” decât o relație bazată pe teorie, Legea lui Okun sugerează că o diminuare a creșterii producției cu un procent cuprins între 2 % și 3 % se asociază unei creșteri cu un punct procentual a ratei șomajului (a se vedea Okun, AM, „Potential GNP: Its measurement and significance” („PNB-ul potențial: măsurarea și semnificația sa”), Proceedings of the Business and Economic Statistics Section, American Statistical Association, 1962).

(30) În Italia, rata șomajului chiar a scăzut în 2020.

(31) De exemplu, capitolul al 3-lea al „Labour Market and Wage Developments in 2020” („Evoluțiile pieței forței de muncă și ale salariilor în Europa în 2020”) Comisia Europeană (2020).

(32) Achizițiile extinse de active ale BCE din cadrul Programului de achiziții de urgență pandemică au jucat în mod clar un rol în reducerea incertitudinii de pe piețe. Mai mult, potrivit Buletinului Economic al BCE din 7 ianuarie 2021, programele Next Generation EU (NGEU) și SURE au contribuit probabil la o comprimare a spreadurilor, printr-o ameliorare atât a perspectivelor bugetare și de creștere ale statelor membre, cât și a percepției riscului: ( https://www.ecb.europa.eu/pub/economic-bulletin/html/eb202008.en.html ).

(33) Pentru a înțelege mai bine posibilul rol jucat de SURE în crearea și utilizarea schemelor de șomaj tehnic și a măsurilor similare la nivel național în contextul pandemiei de COVID-19, Comisia a solicitat direct opiniile autorităților statelor membre, printr-un chestionar prezentat Comitetului pentru ocuparea forței de muncă. Din cele 19 de state membre care au solicitat sprijin în cadrul SURE, 15 au oferit răspunsuri la chestionar.

(34) Bulgaria, Cipru, Grecia, Croația, Ungaria, Lituania, Letonia, România și Slovenia. Ungaria a decis să finanțeze noua sa schemă de șomaj tehnic introdusă ca răspuns la criza COVID-19 bazându-se pe fondurile structurale și de investiții europene în contextul CRII și CRII + și nu a solicitat finanțare SURE în acest sens.

(35) Belgia, Spania, Irlanda și Italia. Irlanda nu a solicitat sprijin SURE pentru finanțarea schemei sale actuale de șomaj tehnic, instituită în temeiul principiului „jobseeker’s benefit” („indemnizații pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă”).

(36) Tabelul II.1 se bazează pe informațiile transmise de statele membre în cererile lor de sprijin financiar SURE. Acesta oferă o imagine de ansamblu a datelor actelor legislative de instituire a schemelor de șomaj tehnic și măsurilor similare.

(37) Aceste scheme „similare” au fost adoptate înainte de 2 aprilie (în Cipru, Grecia, Irlanda, Polonia și Slovenia), după 2 aprilie (în Spania, Ungaria și Cehia) sau în diferite momente pe măsură ce criza a progresat, între martie și iulie 2020 ( în Belgia, Italia, Lituania, Letonia, Malta și România, a se vedea tabelul II.1).

(38) A se vedea nota de subsol 33.

(39) A se vedea nota de subsol 33.

(40) SURE a fost unul dintre primele elemente ale răspunsului fără precedent dat de UE unei crize fără precedent. Acest răspuns general a avut un rol esențial în menținerea randamentului datoriei publice la un nivel excepțional de scăzut în statele membre beneficiare ale sumelor celor mai mari acordate în cadrul SURE. Aceste estimări exclud orice posibil efect suplimentar de sporire a încrederii pe care noile instrumente de urgență, inclusiv SURE, l-ar fi putut avea asupra încrederii agenților economici și asupra spreadului ratei dobânzii pentru împrumuturile suverane ale statelor membre (a se vedea nota de subsol 32 de mai sus).

(41) Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul SURE.

(42) Date preluate de la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/data-national-14-day-notification-rate-covid-19  

(43) Previziuni economice europene, iarna anului 2021 (intermediare), Economia europeană, Documentul instituțional nr. 144 - https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip144_en_1.pdf  

(44) Deficitul de pe piața forței de muncă este definit ca sumă a următoarelor categorii: șomeri, lucrători cu fracțiune de normă subocupați, persoane care se află în căutarea unui loc de muncă dar nu sunt disponibile imediat și persoane disponibile să muncească, dar care nu se află în căutarea unui loc de muncă – exprimată ca procent din forța de muncă extinsă. Pentru detalii suplimentare, consultați previziunile Comisiei Europene din iarna anului 2021.

(45) Conform previziunilor Comisiei Europene din toamna anului 2020.

(46) Comunicarea Comisiei către Consiliu [COM(2021) 105] intitulată „Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară” remarcă faptul că „trebuie evitată retragerea prematură a sprijinului bugetar. Politica bugetară este un instrument eficace, în special într-un mediu incert. Riscurile unei retrageri timpurii sunt mai mari decât riscurile asociate menținerii în vigoare a măsurilor un timp prea îndelungat.”

(47) https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=23699&langId=en

(48)   https://www.icmagroup.org/assets/documents/Regulatory/Green-Bonds/June-2020/Social-Bond-PrinciplesJune-2020-090620.pdf