(1)

Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru prezintă standarde minime generale care, cu excepția aspectelor menționate la articolul 20 alineatul (1) (repaus zilnic, pauze, repaus săptămânal, durata muncii de noapte), fac referire și la organizarea timpului de lucru în transportul pe căi navigabile interioare. Deoarece aceste reglementări nu țin cont în suficientă măsură de condițiile speciale de muncă și de viață în cadrul sectorului transportului pe căi navigabile interioare, sunt necesare dispoziții specifice în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2003/88/CE.

(2)

Aceste dispoziții specifice trebuie să sigure lucrătorilor din sectorul transportului pe căi navigabile interioare un nivel ridicat de sănătate și siguranță la locul de muncă.

(3)

Transportul pe căi navigabile interioare este o modalitate internațională de transport caracterizat prin activități preponderent transfrontaliere în rețeaua europeană de transport pe căi navigabile interioare. Prin urmare, obiectivul sectorului transportului pe căi navigabile interioare ar trebui să fie încurajarea unor condiții-cadru egale pentru piața muncii din sector și împiedicarea concurenței neloiale bazate pe diferențele legislative privind organizarea timpului de lucru.

(4)

Având în vedere importanța sectorului de transport pentru competitivitatea economică, Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a încuraja acele moduri de transport care presupun atât un consum mai mic de energie, cât și un nivel mai ridicat al protecției mediului și al siguranței (1). Transportul pe căi navigabile interioare, ca mod de transport ecologic cu suficientă capacitate disponibilă, poate să contribuie de manieră durabilă la descongestionarea transportului rutier și feroviar de marfă din Europa.

(5)

Modul de organizare a muncii variază în cadrul sectorului. Numărul lucrătorilor și timpul de lucru la bord variază în funcție de modul de organizare a muncii, de întreprindere, de zona de navigare, de distanța de parcurs și de dimensiunea navei. Unele nave sunt exploatate în regim continuu, adică 24 de ore din 24, activitatea echipajului fiind organizată în ture. În schimb, în special întreprinderile mijlocii, își exploatează navele de regulă câte 14 ore pe zi timp de cinci sau șase zile pe săptămână. Numărul de ore de lucru la bord ale unui lucrător nu este echivalent cu perioada de exploatare a vehiculului în transportul pe căi navigabile interioare.

(6)

Una din caracteristicile specifice sectorului transportului pe căi navigabile interioare constă în faptul că lucrătorii au posibilitatea să aibă la bordul navei nu numai locul lor de muncă, ci și locul lor de cazare sau de rezidență. Din acest motiv, în mod uzual, lucrătorii își petrec la bord și timpul de repaus. Numeroși lucrători din sectorul transportului pe căi navigabile interioare, în special cei care se află la o distanță mai mare de locul de reședință permanentă, lucrează mai multe zile consecutive la bordul navei pentru a economisi timp de călătorie și a putea petrece ulterior mai multe zile la domiciliu sau, după preferință, în alt loc. La un raport de 1:1, de exemplu, lucrătorul dispune de același număr de zile de repaus și de lucru. Din acest motiv, numărul zilelor consecutive lucrate la bord și numărul zilelor libere pot fi mai mari în comparație cu numărul de zile corespunzătoare în cazul muncii desfășurate pe uscat.

(7)

Timpul mediu de lucru în transportul pe căi navigabile interioare include în mod normal o cotă considerabilă de timp de veghe (de exemplu, din cauza timpilor imprevizibili de așteptare la ecluze sau la încărcarea și descărcarea vehiculului), care poate să cadă și în perioadă nocturnă. Din acest motiv, plafoanele privind timpul de lucru zilnic și săptămânal pot fi mai ridicate decât cele care figurează în Directiva 2003/88/CE.

(8)

În același timp, trebuie recunoscut că sarcina de lucru în sectorul transportului pe căi navigabile interioare este influențată de mai mulți factori, precum zgomotul, vibrațiile și organizarea timpului de lucru. Fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (2), în scopul protecției lucrătorilor, se vor efectua controale medicale anuale, ținând seama de condițiile speciale de muncă din cadrul acestui sector.

(9)

Cerințele suplimentare din perioada de activitate la bordul vehiculului pe timp de noapte vor fi compensate și prin limitarea activității maxim admisibile pe timp de noapte și prin modul de organizare al muncii.

(10)

În sectorul transportului pe căi navigabile interioare sunt utilizați, în afară de lucrătorii angajați, și lucrători independenți (3). Statutul lucrătorilor independenți este definit pe baza legislației naționale aplicabile.

(11)

Condițiile de muncă și de viață în sectorul transportului naval de pasageri se deosebesc de cele din celelalte sectoare ale transportului pe căi navigabile interioare și justifică, prin urmare, dispoziții speciale. Diferențele în privința mediului social, a activităților de exploatare, precum și caracterul sezonier al acestui subsector al transportului european pe căi navigabile interioare se reflectă într-o organizare a muncii diferită.

(1)

Prezentul acord se aplică lucrătorilor mobili care își desfășoară activitatea ca membri ai personalului navigant (membri ai echipajului) sau care au altă funcție (personal de bord) la bordul unui vehicul exploatat în sectorul transportului comercial pe căi navigabile interioare pe teritoriul unui stat membru.

(2)

În sensul prezentului acord, agenții economici din sectorul transportului pe căi navigabile interioare nu sunt considerați lucrători, chiar dacă aceștia au statutul de lucrători în cadrul propriei întreprinderi.

(3)

Prezentul acord nu contravine dispozițiilor naționale sau internaționale privind siguranța navigației, care sunt valabile pentru lucrătorii mobili și pentru persoanele menționate în Clauza 1.2.

(4)

Dacă, în ceea ce-i privește pe lucrătorii mobili, există diferențe privind timpul de repaus între dispozițiile prezentului acord și dispozițiile naționale sau internaționale cu privire la siguranța navigației, au prioritate acele prevederi care asigură în mai bună măsură protecția sănătății și siguranța lucrătorilor.

(5)

Lucrătorii mobili angajați la bordul unui vehicul exploatat pe teritoriul unui stat membru în afara sectorului transportului pe căi navigabile interioare și ale căror condiții de lucru fac obiectul unor contracte colective și, respectiv, al unor acorduri salariale încheiate între organizațiile angajatorilor și cele ale lucrătorilor, pot fi incluși în domeniul de aplicare al acordului, după consultarea și cu acordul organizațiilor angajatorilor și ale lucrătorilor, dacă dispozițiile prezentului acord sunt mai favorabile pentru lucrători.

(a)

„vehicul” este o navă sau un mijloc de transport plutitor;

(b)

„navă de pasageri” este o navă construită pentru a transporta mai mult de 12 pasageri, amenajată pentru excursii zilnice sau prevăzută cu cabine;

(c)

„timpul de lucru” este intervalul de timp în care membrul echipajului, în conformitate cu instrucțiunile lucrătorului sau ale reprezentantului acestuia, lucrează pe, la sau pentru vehicul, este programat să lucreze sau trebuie să fie disponibil pentru a lucra (timp de veghe);

(d)

„repaus” înseamnă perioada din afara timpului de lucru; această noțiune cuprinde atât timpii de repaus la bordul vehiculului când acesta se deplasează sau este în repaus, cât și timpii petrecuți pe uscat. Nu include pauzele scurte (de până la 15 minute);

(e)

„zi de repaus” este o zi de odihnă neîntreruptă de 24 de ore, pe care lucrătorul o petrece într-un loc liber ales;

(f)

„agent economic din sectorul transportului pe căi navigabile interioare” înseamnă orice persoană care exploatează, pe cont propriu, vehicule în scopuri comerciale în sectorul transportului pe căi navigabile interioare;

(g)

„orarul de lucru” cuprinde planificarea zilelor de lucru și a zilelor libere adusă lucrătorului la cunoștință în prealabil de către angajator;

(h)

„timp de noapte” este perioada dintre ora 23:00 și ora 6:00;

(i)

„lucrător pe timp de noapte” este:

(j)

„lucrător în schimburi” înseamnă orice lucrător al cărui program de lucru se desfășoară în schimburi;

(k)

„personal de bord” corespunde definiției nr. 103 din articolul 1.01 din anexa II la Directiva 2006/87/CE (4);

(l)

„lucrător mobil” înseamnă orice lucrător care, ca membru al personalului navigant, este angajat în serviciul unei întreprinderi care operează servicii de transport de pasageri sau de marfă pe căile navigabile interioare; și termenul de „lucrători” din prezentul acord trebuie să fie interpretat în consecință;

(m)

„sezon” este o perioadă de timp care nu depășește 9 luni consecutive într-un interval de 12 luni, în cursul căreia, datorită unor factori externi, precum condițiile meteorologice sau cererea turistică, desfășurarea anumitor activități este legată de o anumită perioadă a anului.

(1)

Fără a aduce atingere dispozițiilor din clauza 4, stabilirea timpului de lucru se face în general pe baza unei zile de opt ore.

(2)

Timpul de lucru poate fi prelungit conform clauzei 4, dacă, într-un interval de 12 luni (perioada de referință), nu se depășesc, în medie, 48 de ore pe săptămână.

(3)

Timpul de lucru maxim în perioada de referință este de 2 304 de ore (baza calculului: 52 de săptămâni minus 4 săptămâni de concediu minim, înmulțit cu 48 de ore). Perioadele de concediu anual plătit, precum și perioadele de concediu medical nu sunt incluse sau sunt neutre la calcularea mediei. Timpul de repaus rezultat din sărbătorile legale trebuie, de asemenea, dedus.

(4)

În cazul raporturilor de muncă a căror durată este mai mică decât timpul de referință, timpul de lucru maxim admisibil este stabilit prin calcul pro-rata-temporis.

(1)

Timpul de lucru nu va depăși:

(2)

În cazul în care, în urma orarului de lucru, rezultă un număr mai mare de zile de lucru decât de zile de repaus, se interzice depășirea unui timp de lucru săptămânal mediu de 72 de ore într-un interval de patru luni.

(1)

Sunt permise maximum 31 de zile de lucru consecutive.

(2)

În cazul în care, conform orarului de lucru, rezultă maximum același număr de zile de lucru în raport cu zilele de repaus, imediat după zilele de lucru consecutive efectuate se va acorda același număr de zile de repaus consecutive. Se permit excepții de la numărul de zile de repaus consecutive care trebuie acordate imediat, în următoarele condiții:

(3)

În cazul în care, conform orarului de lucru, rezultă un număr mai mare de zile de lucru decât de zile de repaus, numărul minim de zile de repaus consecutive acordate imediat după zilele de lucru consecutive efectuate se determină după cum urmează:

Zilele libere parțiale sunt adunate, în acest calcul, cu numărul minim de zile de repaus consecutive și pot fi acordate numai sub formă de zile întregi.

(1)

Timpul de lucru nu va depăși:

(2)

Lucrătorul beneficiază de 0,2 zile de repaus pentru fiecare zi de lucru. Pentru fiecare perioadă de 31 de zile trebuie acordate efectiv minimum două zile de repaus. Restul zilelor de repaus sunt acordate conform acordului părților interesate.

(3)

Ținând cont de paragraful precedent și de clauza 3 punctul 4, acordarea zilelor de repaus, precum și respectarea duratei medii de lucru săptămânale de 48 de ore specificată la clauza 3 trebuie asigurate conform contractelor colective sau acordurilor între partenerii sociali sau, în lipsa unor astfel de acorduri, conform legislațiilor naționale.

(a)

10 ore în fiecare interval de 24 de ore, dintre care minimum 6 ore fără întrerupere; și

(b)

84 de ore în orice interval de 7 zile.

(1)

Pentru lucrătorii în vârstă de mai puțin de 18 ani, sunt valabile dispozițiile Directivei 94/33/CE privind protecția minorilor la locul de muncă (5).

(2)

În mod excepțional, statele membre pot, prin dispoziții legislative sau normative, să autorizeze munca tinerilor în vârstă de peste 16 ani, care conform legislației interne nu mai sunt supuși obligativității școlarizării de zi, în timpul perioadei în care, în conformitate cu Directiva 94/33/CE, munca pe timpul nopții este interzisă, dacă acest lucru este necesar pentru atingerea unui obiectiv de formare din cadrul unui curs autorizat, cu condiția de a li se acorda un timp de repaus compensator corespunzător și de a nu fi afectate obiectivele stabilite la articolul 1 din Directiva 94/33/CE.

(1)

Pentru a permite supravegherea respectării dispozițiilor specificate în clauzele 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10, 11 și 13 se consemnează zilnic într-un jurnal orele de lucru și de repaus ale fiecărui lucrător.

(2)

Jurnalul se păstrează la bord cel puțin până la sfârșitul perioadei de referință.

(3)

Consemnările sunt verificate și confirmate de către angajator sau de reprezentantul acestuia împreună cu angajatul în cauză într-un interval de timp adecvat (cel târziu până la sfârșitul lunii următoare).

(4)

Informațiile minime cuprind:

(5)

Lucrătorului i se înmânează o copie a consemnărilor confirmate care îl vizează. Lucrătorul trebuie să păstreze această copie timp de un an.

(1)

Conducătorul de navă sau reprezentantul acestuia are dreptul să ceară unui membru al echipajului să efectueze oricâte ore de lucru sunt necesare pentru siguranța imediată a vehiculului, a persoanelor aflate la bord, a încărcăturii sau în scopul ajutorării altor nave sau persoane aflate în pericol.

(2)

În conformitate cu punctul 1, conducătorul de navă sau reprezentantul acestuia are dreptul să ceară unui lucrător să efectueze în orice moment orele de lucru necesare, până când se restabilește situația normală.

(3)

De îndată ce este practic posibil, după restabilirea situației normale, conducătorul sau reprezentantul acestuia se asigură că toți lucrătorii care au efectuat o activitate într-o perioadă programată pentru repaus beneficiază de o perioadă de repaus corespunzătoare.

(1)

Toți lucrătorii au dreptul la un control medical anual gratuit. Cu ocazia controalelor medicale, trebuie acordată o atenție specială simptomelor sau condițiilor care pot fi rezultatul muncii la bord cu timp minim de repaus cotidian și/sau număr minim de zile de repaus acordate în conformitate cu clauzele 5 și 6.

(2)

Lucrătorii pe timp noapte care au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu munca de noapte trebuie transferați, îndată ce acest lucru este posibil, la munca de zi pentru care sunt calificați.

(3)

Controlul medical gratuit trebuie să respecte principiul secretului medical.

(4)

Controlul medical gratuit poate fi efectuat în cadrul sistemului național de sănătate.

(1)

Lucrătorii de noapte și cei care lucrează în schimburi trebuie să beneficieze de un nivel de protecție în materie de siguranță și de sănătate adaptat naturii muncii lor.

(2)

Serviciile sau mijloacele corespunzătoare de protecție și sănătate destinate siguranței și protecției sănătății lucrătorilor de noapte și în schimburi trebuie să fie echivalente cu cele destinate celorlalți lucrători și disponibile oricând.

(a)

de a menține sau adopta dispoziții legislative sau normative; sau

(b)

de a favoriza sau autoriza aplicarea contractelor colective sau a convențiilor încheiate între partenerii sociali,