împuțitură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
Etymology
Noun
împuțitură f (plural îstmpuțituri)
- a stink
Declension
Declension of împuțitură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) împuțitură | împuțitura | (niște) împuțiture | împuțiturele |
genitive/dative | (unei) împuțiture | împuțiturei | (unor) împuțiture | împuțiturelor |
vocative | împuțitură, împuțituro | împuțiturelor |